64 matches
-
manifestare a omului de a urmări curgerea unui neam, apare ca o treaptă obligatorie în evoluția sa spirituală și o urmare firească a unui ancestral cult al strămoșilor găsit în orice cultură umană. În Republica Moldova se editează revista "Studii de arhondologie și genealogie", la care colaborează cei mai prestigioși genealogiști moldoveni: Sergiu Bacalov (redactor-șef), Dinu Poștarencu, Alexandru Furtună, Valentin Tomuleț, Alla Cestina, Teodor Candu, Ivan Duminica, Stepan Bulgar etc.
Genealogie () [Corola-website/Science/301011_a_302340]
-
1917, Bogdănești, fostul județ Tutova, astăzi județul Vaslui) este un publicist român. Tatăl, Panaite Stamatin, originar din satul Banca, același județ, își are rădăcinile într-o familie de vechi răzeși, posibil înrudită cu familia domnitorilor Movilești, conform lui G. Sion, Arhondologie moldovenească. Timp de 40 ani a fost învățător în satul Bogdănești, încât la o vreme a putut constata că toți locuitorii satului au învățat carte prin strădania sa. Este autorul "Monografia comunei Bogdănești din județul Tutova". Mama, Ecaterina, originară din
Horia Stamatin () [Corola-website/Science/310986_a_312315]
-
Lipan - veche familie nobiliară din Moldova. Constandin Sion amintește această familie în volumul său „Arhondologia Moldovei“ (Iași 1892): „Lipan - Moldoveni, răzăși din Vrancea, un Neculai Lipan însurîndu-se cu o fată a unui răzăș de la Clipicești, Țifești, Pudureni și Copăcești, au avut trei ficiori: Ioniță, Iordachi și Gheorghe. Din aceștia, Ioniță intrînd slugă la vistiernicul Sandulachi
Lipan (familie de nobili) () [Corola-website/Science/312957_a_314286]
-
În anul 1822 este pomenit de documente căminarul Constantin Aslan ce numește ca vornic de aprozi pe fiul său, Alecu, hatman de Prut și pe cel de-al doilea fiu, Costache Aslan, ca agă. (cf. Constandin Sion, în volumul său „Arhondologia Moldovei”, Iași 1892) În documente mai este menționat și Dumitrașco Ștefan, mare logofăt (mort la 1694), urmașul unei familii ce dăduse, timp de cinci generații, șase mari logofeți și un voievod - Gheorghe Ștefan (1653-1658) - care a avut trei băieți (morți
Aslan () [Corola-website/Science/312984_a_314313]
-
din familia diplomatului spaniol din timpul regelui Filip al II-lea, cardinalul Alonso de la Cueva Benarides, marchiz de Bedmar. Avea în proprietate un castel la Canillijos (Spania), iar sora sa era ducesa de Vinona. După cum scrie paharnicul Costandin Sion în “Arhondologia Moldovei”, "“de la hatmanul Constantinică rămâind numai o fată Luțica și foarte ră de muscă fiind, n-au găsit în toată Moldova, din toți feciorii de boieri unul ca să poată sătura. Au purces, au cutrierat toată Europa, au cercat toți berbanții
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
Paznanski, de unde se întoarce școlit, devenind iuncher în Regimentul I Infanterie din București. După 1834, până în 1838 continuă studiile militare de specializare la Jitomir în Rusia, la vest de Kiev. La 3 aprilie 1838 este avansat praporcic, rang consemnat în Arhondologia Nouă a Țării Românești La 14 februarie 1843 este numit porucic/locotenent prin Ofis domnesc de către Gheorghe Bibescu, domnitorul Țării Românești (1842-1848). În anul 1844 este trimis în Rusia, la Tuia, pentru instrucție și achiziție de material militar. La 12
Alexandru D. Macedonski () [Corola-website/Science/304974_a_306303]
-
contractate, împrumuturi de bani și altfel de daraveli/pricini. Porucicul Pavel Macedonski se implică și el în procese civile. Cei doi frați sunt, pentru merite în slujbele lor de tălmaci, ridicați la rangul de serdari și consemnați ca atare în Arhondologia nouă a Țării Românești (30 august 1838). În mai 1840 serdarul Dimitrie Macedonski, alături de Nicolae Bălcescu, Eftimie Murgu, Marin Serghiescu, C. Telegescu, Jean A. Vaillant ș.a., participă la constituirea unei Societăți Secrete condusă de Dimitrie Filipescu, cel care era procuror
Dimitrie Macedonski () [Corola-website/Science/306145_a_307474]
-
7 septembrie 1795, d. 15 februarie 1862) a fost fiul bașceaușului, apoi stolnic Iordache Sion (urmaș al unei familii de răzeși din ținutul Tutovei) și al Ecaterinei, fiica lui Toader Danu, vornic de Vrancea. Sion scrie, între 1840 și 1857, "Arhondologia Moldovei", lucrare cu o anumită valoare genealogică, care oferă informații despre aproximativ 700 de familii. "Arhondologia Moldovei" a fost publicată pentru prima dată postum, în 1892, la Iași, cu o prefață de Gh. Ghibănescu, însă istoricii au respins-o imediat
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]
-
al unei familii de răzeși din ținutul Tutovei) și al Ecaterinei, fiica lui Toader Danu, vornic de Vrancea. Sion scrie, între 1840 și 1857, "Arhondologia Moldovei", lucrare cu o anumită valoare genealogică, care oferă informații despre aproximativ 700 de familii. "Arhondologia Moldovei" a fost publicată pentru prima dată postum, în 1892, la Iași, cu o prefață de Gh. Ghibănescu, însă istoricii au respins-o imediat, din cauza tonului subiectiv și a numeroaselor erori genealogice. Ecaterina (Catrina) Sion era nepoata, după mamă, a
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]
-
Sion (1822-1892), fiul paharnicului Ioniță Sion și al Frosinei Schina , boiernaș pașoptist ( a participat la revoluția pașoptistă din Moldova), membru al Societății Academice Române, autor de poezii, fabule, piese de teatru, amintiri de călătorie (din Basarabia și Bucovina). a scris "Arhondologia Moldovei" între anii 1840-1857 , lucrare ce constituie mai degrabă o cronică a contemporanilor lui decât o istorie documentată a familiilor boierești. "Arhondologia" , un termen introdus de fanarioți, are semnificația de "Istorie a nobilimii; carte cuprinzând repertoriul familiilor nobile dintr-o
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]
-
Academice Române, autor de poezii, fabule, piese de teatru, amintiri de călătorie (din Basarabia și Bucovina). a scris "Arhondologia Moldovei" între anii 1840-1857 , lucrare ce constituie mai degrabă o cronică a contemporanilor lui decât o istorie documentată a familiilor boierești. "Arhondologia" , un termen introdus de fanarioți, are semnificația de "Istorie a nobilimii; carte cuprinzând repertoriul familiilor nobile dintr-o țară." Și-a adunat informațiile în timp de treizeci și cinci de ani, dacă avem în vedere că a scris pînă în ajunul morții
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]
-
1793, cu birnicii timpului. Uneori a consultat și documente de moșie, ca "Băloșeștii Voinescului, de la ținutul Vasluiului", sau "manuscripte istorice despre țara noastră și familia Cantimirească". Ioan Tanoviceanu prețuia mult valoarea istorică și originalitatea acestei scrieri.Alte opinii exprimate despre "Arhondologie" au fost cu totul negative. Sion suferea de xenofobie, cultivându-și totodată "dulcele delir avantajos al unei ascendențe fabuloase..."( Serban Cioculescu, op.cit., p.147). Același Șerban Cioculescu nu ezita să numească Arhondologia "o scriere de ură și răzbunări personale..."Nicolae
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]
-
și originalitatea acestei scrieri.Alte opinii exprimate despre "Arhondologie" au fost cu totul negative. Sion suferea de xenofobie, cultivându-și totodată "dulcele delir avantajos al unei ascendențe fabuloase..."( Serban Cioculescu, op.cit., p.147). Același Șerban Cioculescu nu ezita să numească Arhondologia "o scriere de ură și răzbunări personale..."Nicolae Iorga ignora conținutul lucrării lui Sion în mod conștient, din pricina descrierii răuvoitoare pe care paharnicul o făcuse strămoșilor marelui istoric. În studiul său despre "Genealogiștii Moldovei," G. Bezviconi afirma următoarele despre valoarea
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]
-
o scriere de ură și răzbunări personale..."Nicolae Iorga ignora conținutul lucrării lui Sion în mod conștient, din pricina descrierii răuvoitoare pe care paharnicul o făcuse strămoșilor marelui istoric. În studiul său despre "Genealogiștii Moldovei," G. Bezviconi afirma următoarele despre valoarea "Arhondologiei:" "Scrierea paharnicului Sion este o întreagă arhivă de bârfeli și răfuieli cu toți acei care au avut nenorocul să nu placă autorului; totuși, în lipsa altor memorii din acea epocă, lucrarea constituie un izvor de prețioasă informație, mai cu seamă în ce privește
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]