179 matches
-
Fulgențiu: regele făcuse și alte obiecții, dar nu îi lăsase copia textului său, pentru ca Fulgențiu să nu poată găsi ușor un răspuns; opera reflectă acest lucru, scriitorul mulțumindu-i în mod ironic regelui pentru bunăvoință. Cartea către Victor, contra omiliei arianului Fastidiosus (Contra sermonem Fastidiosi Arriani ad Victorem liber unus) a fost scrisă de Fulgențiu după întoarcerea din exil, adică după 523, probabil la Ruspe. Acest Fastidiosus fusese înainte preot și călugăr catolic, iar apoi trecuse la arianism. O parte importantă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
scrisă de Fulgențiu în timpul celui de-al doilea exil în Sardinia, între 523 și 532. Mai scurte și de dată incertă sînt: Despre Treime, notarului Felix, într-o carte (De Trinitate ad Felicem notarium liber unus), scrisă la cererea unui arian cu acest nume; Despre credință, sau despre regula adevăratei credințe, lui Petru, într-o carte (De fide seu de regula verae fidei ad Petrum liber unus), o expunere a punctelor esențiale ale credinței catolice, sub forma unui manual pentru catehumeni
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
vizigoților, cît și a populațiilor păgîne existente încă în acea regiune, ori, în fine, a iudeilor, foarte numeroși, care constituiau o comunitate bogată, activă și influentă. Convertirea vizigoților a avut și momente dramatice, cum s-a întîmplat cînd regele Leovigild, arian, a trebuit să-l înfrunte pe fiul său, Ermenegild, convertit la catolicism, care se revoltase împotriva lui. Momentul era foarte periculos pentru regatul vizigot, avînd în vedere și vecinătatea cu bizantinii care cuceriseră o mică parte din Spania de sud-est
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Pulcheria, care, după moartea împăratului, survenită în urma unei căderi de pe cal în iulie 450, recîștigase controlul asupra regatului și reușise să-l condamne pe Chrysaphios, dușmanul său de moarte. Noul împărat, Marcian (450-457), susținut de puternicul general alan Aspar, un arian, a convocat un conciliu general, în ciuda opoziției lui Leon (care a ajuns însă la cunoștința lui Marcian după convocare), care prefera ca episcopii să subscrie Tomul în mod individual și invoca situația părții occidentale a imperiului, devastată de Attila. Papa
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
exegeze din care au fost luate pasajele compilate. Acest Catenar se bazează pe trei comentarii: pe cel al lui Chiril al Alexandriei, care ne-a parvenit (p. 000), și pe cele ale lui Eusebiu de Cezareea și Teodor din Heracleea (arian) care, la rîndul lor, au ajuns pînă la noi numai prin intermediul catenariilor; - o Epitomă de exegeze alese privind Cîntarea Cîntărilor, descoperită de cardinalul Mai, asemănătoare ca formă cu cele precedente; titlul (exegeze „alese”) i-a făcut pe cercetători să presupună
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cale, fie că este vorba despre „proprietatea privată a mijloacelor de producție”3 sau despre „rasele inferioare, în primul rând evreii”. Fiecare se pretinde „filantrop”, invocă autoritatea științei și își asumă drept misiune reeducarea întregii omeniri creând un „om nou”, arian sau sovieticus 4. Fiecare vizează, de asemenea, să suscite devotamentul entuziast și acte eroice impunând în același timp dreptul și datoria de a ucide. Pe de o parte, intensitatea crimei (camerele de gazare); pe de altă parte, o extindere fără
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
componentă indispensabilă a oricărui discurs (la această concluzie revenind în secolul trecut hermeneutica fenomenologică)3. Clement Alexandrinul a văzut un simplu act de credință în recursul filozofilor la întemeierea principiilor ultime pe o percepție subiectivă 4. În polemica sa cu arianul Eunomie din Cyzic (†393), Sf. Grigorie de Nyssa își exprimă același scepticism cu privire la epistemologia fundaționalistă 5. În situl Revelației, se pare, dialectica nu are credit ultim: de aici geniul retoric, forța persuasivă și autoritatea efectivă a întregii teologii patristice. Între
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
apofatice cu Dumnezeu 4. Dacă Occidentul a adoptat un apofatism esențialist, recunoscând diferența ontologică dintre Dumnezeu și creație, aceasta se datorează în primul rând contribuției Părinților capadocieni, constrânși să adopte un „pesimism gnoseologic” (Vladimir Lossky) destul de radical în controversa cu arianul Eunomie. Sunt la fel de nejustificate afirmațiile cu privire la figurile importante ale teologiei latine - Augustin, Toma d’Aquino sau Bonaventura. Nicăieri în scrierile lor nu putem găsi o minimalizare a „contextului existențial” al cunoașterii teologice. Mai mult decât atât, sunt gata să recunoască
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
până se vor putea înlocui cu altele pe care să scrie „Atenție, bucurați-vă, cade Băsescu!”... Băsescu iar vorbește Este ajunul Crăciunului. Moțiunea de cenzură pe tema salarizării a căzut, cum era de așteptat. A căzut, nu multă vreme după ce Arian Sobaru a făcut gestul suprem, de a protesta împotriva călăilor poporului român, aruncându-se de la balconul Parlamentului. Iepurașul cel viteaz, investit de Băsescu personal cu rangul de prim ministru, a trecut repede peste acest așa zis incident, de parcă autobuzul comunal
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
și amanți Cartea a doua: Paradisul Asasinilor Cartea a treia: Sfârșitul mileniului Cartea a patra: Un poet pe mare 1 Traducerea majorității rubaiatelor prezente În textul cărții a fost preluată după tălmăcirea din limba persană datorată lui Gheorghe Iorga, Un arian În umbra moscheii. Omar Khayyam - Rubaiate, Editura Universitas XXI, Iași, 2004. Traducerea celorlalte rubaiate, inexistente În ediția de mai sus, aparține traducătorului cărții. 1 Pronunție defectuoasă a cuvântului „filozof“ (n.r.). 1 Teologi musulmani (n.tr.) 1 Veche măsură persană de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
provoacă pete în gură și în gât și bale, care sfârșesc prin a sufoca, a durat aproape doi ani și a omorât toți băieții sub șapte ani. Într-o zi, în timp ce îmi făceam lecțiile, Faroald m-a întrebat: - Tu ești arian, dar nu te văd niciodată rugându-te, și nici n-ai vrut să mergi la biserică. De ce? Întrebarea m-a luat prin surprindere, și am îndrugat un vag: - Sunt într-un moment de meditație. - Ce înseamnă asta? a stăruit el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
o mică plecăciune cu capul. Stăteam încă în genunchi și deja mă gândeam să plec, mânios și umilit, când mi-a trecut prin cap să stărui: - Tată, binevoiești să mă binecuvântezi? - Un creștin de rit roman nu poate binecuvânta un arian, dar un tată pe propriul fiu, da, a spus, punându-mi o mână pe cap. M-a ajutat să mă ridic și m-a îmbrățișat. M-am simțit în sfârșit ușurat, ca și cum mi s-ar fi luat o piatră de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
în casa din spatele curții noastre. I-am cerut voie să mă duc să-l salut pe rabin și să-l conduc pe Rotari la episcopul Severo. Mi-a dat consimțământul, nu fără să facă o strâmbătură de dezaprobare auzind numele arianului Severo. X Tatăl meu îl răscumpărase pe rabinul Yehudah într-un port grecesc, pe vremea când evreul avea deja patruzeci de ani. Capturat pe mare de pirați slavi în timpul unei călătorii din Siria spre Iberia, a fost dat pe mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
aduc pacea, ci sabia“. Și vreau ca sabia să fie longobardă. Scrie-i regelui! Am scris scrisoarea după cum mi s-a cerut, înainte de a pleca din Concordia. Am compus-o astfel încât să fiu sigur că se va bucura de succes: arianul Arioald i-ar fi îngăduit oare unui roman, a cărui credință era pe cât de recentă, pe-atât de îndoielnică, să aibă câștig de cauză în fața unui longobard născut arian? IV La domeniul gintei, Vibana a avut grijă de casa mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
fiii lui Gisulf, îndeosebi după moartea lui Marciano și alegerea lui Fortunato ca patriarh de Aquileia. - Este mai curând un soldat ambițios decât un episcop, mi-a spus despre acesta din urmă. Îi urăște pe catolici, și oricine nu e arian pentru el este un ticălos. Lucru care-mi creează nu puține conflicte cu populația romană, mai ales că Grimoald și Rodoald îl încurajează în acest sens. Voi lăsa ducatul în mâinile lor imediat ce reconstruirea orașului se va termina, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
a bătrânilor, afirmând că îl antipatizau și nu prea puneau preț pe opiniile lor la întruniri. - Ăla sapă șanțuri ca apa de la Grado să se reverse pe domeniu! a exclamat. Am ciulit imediat urechile. - Dar nu este vorba despre un arian trimis al episcopului de Concordia? am întrebat. Fortunato a aruncat disprețuitor scrisoarea pe masă, spunând: - A fost catolic până acum câțiva ani. Îi folosește pe tineri pentru a-și atinge propriile scopuri. Repet: în spatele lui se află Cipriano din Grado
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
aici? N-am zis nimic, drept care el a continuat: - Nu cumva în spatele a toate se-ascunde ereticul acela de Fortunato, așa e? Dacă vrei o profeție, iat-o: ceea ce nelegiuitul va fura n-o să revină bisericii. Îl cunosc bine pe arianul care-și zice patriarh. Tocmai voiam să-i reproșez comportamentul ce-l avusese în vremea invaziei avare, când Fortunato a intrat amenințător, urmat de Grimoald și de Rodoald. - Iată-l pe eretic. Și-a transformat cârja de episcop într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
el mi-a spus, cu glas șoptit și răgușit: - La fel ar fi făcut și marele rege Rotari? Mi-am ridicat privirea și i-am răspuns: - Nu, el este păgân. Mi-a surâs, dar fără simpatie. - Dar tu nu ești arian? M-am ridicat, pus la grea încercare. - Atunci să nu mai stăruim cu omagii care nu vin din inimă, a încheiat. Adeodato, smerită umbră neagră, a intervenit. - Sfinte părinte al credincioșilor, binevoiești să ceri ceva ambasadorului regelui longobarzilor între patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
al domniei lui, a doua duminică după Rusalii. Trupul i-a fost spălat și uns cu smirnă, ulei de cedru și scorțișoară, și, ca și Gaila, neîndemânatic conservat de aceiași preparatori bizantini, din pricina lui Rodoald care, deși se dădea drept arian, se afla de fapt sub stăpânirea superstițiilor unor sacerdoți păgâni, îngroziți de ideea de a se face incizii unui cadavru. Am asistat la toate, și, după ce a fost îmbrăcat și pregătit pentru îngropăciune, am mers în urma lui ținându-i calul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Grimoald. Ele are acum tot aurul și argintul evreilor și ale arienilor goniți de tine și poate să tocmească o armată de mercenari mai mare ca a ta. La care Ariberto, care până atunci doar îl disprețuise pe Rotari ca arian și apărător al evreilor, a început să-l urască, fiindcă măreția lui îl punea în umbră și nimic din ceea ce făcuse el n-avea măreția și demnitatea faptelor înaintașului său. Deocamdată a lăsat impresia că renunța, dar de fapt nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
te‑ai fi Împrietenit cu antisemiții ăștia. Dar erau prietenii Velei, așa că li te‑ai ploconit și i‑ai oferit lui Grielescu exact ce căuta. În anii treizeci, ca naționalist român, era violent pornit Împotriva evreilor. El nu era un arian - era un dac. Cunoșteam destul de bine toate astea. Știam că Grielescu avusese o legătură strânsă cu C.G. Jung, care se vedea pe sine ca un soi de Christ arian. Dar cum să‑i ocolești pe erudiții ăștia din Balcani, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
în orice colț de lume s-ar fi aflat ei! Dumneata îți făceai deja datoria cu plutonul SS, i-am spus eu. Arpad radia de satisfacție, amintindu-și zilele lui de glorie la SS. — Ce bine am făcut-o pe arianul! a exclamat el. — Nimeni nu te-a suspectat vreodată? l-am întrebat. — Cum să-ndrăznească? mi-a spus el. Eram un arian atât de pur și de crâncen, încât m-au pus chiar și într-un detașament special. Misiunea acestui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Arpad radia de satisfacție, amintindu-și zilele lui de glorie la SS. — Ce bine am făcut-o pe arianul! a exclamat el. — Nimeni nu te-a suspectat vreodată? l-am întrebat. — Cum să-ndrăznească? mi-a spus el. Eram un arian atât de pur și de crâncen, încât m-au pus chiar și într-un detașament special. Misiunea acestui detașament era să descopere cum de știau evreii întotdeauna ce avea de gând să facă SS-ul. Undeva era o scurgere de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
succesul lui. Tineretul hitlerist și recruții SS aproape că nu mai trăgeau în nimic altceva, și am primit o scrisoare de mulțumiri pentru țintele mele de la Heinrich Himmler personal. „Mi-a îmbunătățit sută la sută precizia tirului, scria el. Care arian pur se poate uita la această minunată țintă fără să tragă pentru a omorî?“ Privindu-l pe Kraft cum trăgea în ținta aceea, i-am înțeles pentru prima oară popularitatea. Diletantismul ei o făcea să arate ca ceva desenat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
iasă ceva bun și din maimuțoiul de Adam? Din una dintre prelungirile sale În timp - Thomas - se nășteau supraoameni sau, cel puțin, asta s-ar fi putut Înțelege din reclama discretă pe care și-o făcea, În pliante, clinica; mitul arianului nu murise, erau folosiți doar alți termeni, găsite alte motivații; selectiv, legal, protejat, se contura, totodată, și un alt posibil mod de perpetuare a speciei. Ce atîția plozi născuți din tarați de toate felurile, de la retardați pînă la alcoolici? Măcar
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]