76 matches
-
T.). 1. Cărăbușul de mai - Melolontha melolontha L. (larvă); 2. Nematodul galicol al rădăcinilorMeloidogyne hapla Chitw. (femelă); 3. Viermele sârmă - Agriotes leneatus L. (larvă); 4. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (adult); 5. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă aripată); 6. Molia umbeliferelor - Depressaria depressella Hb. (larvă); 7. Viespea semințelor de morcovSystole albipennis Walk. (larvă); 8. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă apteră); 9. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (larvă); 10. Molia morcovului - Aethes williana Brehm. (larvă); 11
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
are 1,5 - 1,6 mm lungime; corpul este de culoare verde, acoperit de o pubescență ceroasă cenușie. Capul este brun, antene scurte, cornicule de culoare verde-închis și de dimensiuni reduse; pigidiul este dublu ca lungime față de cornicule. b) Femela aripată are 1,6 - 1,7 mm lungime. Capul și toracele sunt negre, abdomenul verde-deschis. Restul caracterelor sunt asemănătoare cu femela nearipată. Biologie. Iernează în stadiul de ou de rezistență pe baza rădăcinilor și poate prezenta 9 - 11 generații pe an
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
produse care pătrund în frunze. PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR PĂSTĂIOASE: MAZĂRE ȘI FASOLE 1. Gărgărița dungată a mazării - Sitona lineatus L. (larvă); 2. Molia păstăilor de mazăre - Cydia nigricana Steph.(larvă); 3. Păduchele verde al mazării - Acyrtosiphon pisum Harr. (femelă aripată); 4. Păduchele verde al mazăriiAcyrtosiphon pisum Harr. (femelă apteră); 5. Tripsul mazării - Kakothrips pisivorus Uz. (adult); 6. Gărgărița mazării - Bruchus pisorum L. (adult); 7. Țânțarul florilor de mazăreContarinia piși Winn. (larvă) 8. Gărgărița mazării - Bruchus pisorum L. (larvă); 9. Tripsul
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
a) forma apteră are corpul de 2,2 - 3,3 mm lungime, de culoare verde în diferite nuanțe. Antenele sunt mai lungi decât corpul. Corniculele scurte, picioare lungi, cu tarsele negre. Coada este lungă, sagitiformă (fig. 46 b). b) forma aripată are corpul de 2,3 - 3,5 mm lungime, de culoare vernil primăvara și verde până la brun-roșcat toamna. Picioare lungi și subțiri, de culoare verde-deschis, cu excepția extremităților tibiilor și tarselor, care sunt negre. Corniculele lungi (fig. 46 a). Biologie. Iernează
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
sunt negre. Corniculele lungi (fig. 46 a). Biologie. Iernează în stadiul de ou depus în toamnă pe tulpinile diferitelor leguminoase perene. Afid cu dezvoltare holociclică, monoecică, ce poate prezenta 10 - 15 generații pe an. S-a constatat că numărul formelor aripate din coloniile de afide este variabil, fiind în funcție de abundența hranei și de calitatea acesteia. Păduchele verde al mazării este frecvent în anii călduroși și secetoși. Temperatura optimă de dezvoltare este de 20 - 210 C, iar umiditatea relativă a aerului 55
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
un iaz format din râul Șomuzul ce-mi părea cât un ocean de mare, în care mișunau rățele, lișițele, găinușile, bâtlanii și pe fundul căruia în tinerețele mele am semănat mult amar de haliciuri 21 nevinovate, de care se minunau aripatele 22 sălbătăciuni. Pe vremea aceia, deși țările române erau înapoiete, rău întocmite politicește și expuse la multe nedreptăți și apăsări din partea cărmuitorilor, totuși locuitorii în genere se bucurau de un trai larg, îndemânatic și aveau trebuinți mult mai mici în raport cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la lună! Eu îl netezesc pe spate, caut ciuda să-i alin Și mă-ntorc cu torba goală, dar cu sufletul meu plin. Și în drumul meu spre casă, pășesc leneș, gânditor, Greierul și pitpalacul mă petrec cu cântul lor, Aripatul șoarec face roți fantastice în zare, Iară eu nu uit nici astăzi asfințitul cel de soare. IV Când am plecat ca prefect la Dorohoi, părintele meu mi-a dăruit un echipaj complect: trăsură, cai, hamuri și bici. Făceam figură pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în aer se rotea deasupra capului meu un uliu prădalnic care se îndeletnicea și el cu vânătoarea, făcându-mi o necinstită concurență. Fiind, deci, că concurența, cinstită sau necinstită, e totdeauna supărătoare, în puterea dreptului celui mai tare, am trimes aripatului meu rival o încărcătură de haliciuri, care l-a coborât de-a roata jos, rămâind eu astfel singur stăpân pe câmpul de luptă. O! Drept să spun, n-am avut pic de mustrare de cuget pentru îndatorirea ce i-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
bolta cerului pănă pe la vreme de toacă, de ne-au trezit clopotele de la biserica din Baia. Apoi, odihniți, ne-am pus iarăși pe răscolit miriștea. De astă dată cu cât înaintam spre sară, cu atât cânele căuta mai bine și aripatele săreau mai ușor. Am umplut torba cu vârf și îndesat, făcând un număr de prepelițe și cristei pe care nu vreu să-l spun, ca să nu fiu bănuit că mă laud. Iar când s-a întunecat, de nu se mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fără petrol. În această situație, în mod spontan și explicabil, considerația, stima și respectul față de aceste păsări din ordinul galiformelor a crescut vertiginos, în creația populară apărând numeroase și variate "opere lirice" care eternizau contribuția hotărâtoare și decisivă a acestor aripate la luminarea poporului român în măreața operă de construire a socialismului victorios la sate și orașe... Uraaaa!!! Uraaaa!!! Iată doar una dintre aceste "capodopere" cu rezonanțe istorice: "Săraca găină Din cur ne dă lumină." (Folclor) Se părea că trăim după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cu cât mai vârtos alegerea Liliacului mai cu nevoie va fi, fietecine a cunoaște poate. Că pre amănuntul sama de-i vom lua, toată anomaliia și rătăcirea firii la dânsa vom afla. Și măcar că iute la zburat și bine într-aripat ieste (care lucru aievea monarhiii Vulturului îl supune), însă și alte multe a multe jiganii hirișii are, carile nu puțină materie de gâlceava și de scandală înainte pune: întâi că fată ca dobitoacele, a doa că la cap ieste ca
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dată, soiul mai poartă numele "Dănășană", "Dănășeană", "Dăneșană" sau "Dunășană". În literatura de specialitate a fost denumit și "Galbena de Ardeal". Rozeta este pufoasă, verde-albicioasă, cu marginea alb-liliachie. Vârful lăstarului este pufos, alb-verzui. Lăstarul este scămos, roșietic-verzui. Inflorescența este cilindro-conică, aripată. Floarea este hermafrodită normală cu 5-6 stamine și ovar bi- sau tri- ocular, sferic, cu stil lung. Cârceii sunt glabri, cafenii. Frunza adultă este de mărime mijlocie, ușor lățită, întreagă sau trilobată, colorată verde închis, cu limbul ondulat, cu amprente
Fetească Regală () [Corola-website/Science/302291_a_303620]
-
avînd cîte 1-2 semințe prevăzute cu aril mare, roșietic-portocaliu. Florile sunt purpurii la exterior și albe la interior. Liriodendron tulipifera L. (arborele lalea) - are frunze lobate, în formă de liră, iar fructul este uscat (fără aril), polisamaroid, cu samarele unilateral aripate. Sunt plante cu evidente caractere de inferioritate: dispoziția predominant spirociclică sau hemiciclică și numărul nedefinit de elemente reproducătoare, apocarpia. Se caracterizează prin prezența în corpul plantei a numeroși alcaloizi, glicozizi etc. Lipsește rădăcina principală, care este înlocuită de timpuriu de
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
este o capsulă. Semințele sunt utilizate în industria laptelui, pentru condimentarea brînzeturilor. N. arvensis L. (negrușcă) este buruiană segetală și ruderală în regiunea de cîmpie și colinară.Genul Thalictrum (rutișor) prezintă flori cu 4 tepale caduce, iar fructele sunt achene aripate. Polenizarea este anemofilă. Th. minus L. are o răspîndire largă și prezintă importanță în fitofarmacie, avînd efect purgativ. Genul Clematis (curpen) are frunze opuse, iar rostrul achenelor este lanat-păros, alungindu-se mult la fructificare. C. vitalba L. (curpen de pădure
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
cu micorize ectotrofe. Au frunze simple, alteme, iar florile sunt grupate în dichazii triflore ce alcătuiesc o cimă protejată de o bractee și 2-4 bracteole. Mai multe cime pe un ax comun formează o inflorescență amentiformă. Fructul este o achenă aripată, cu o braetee la bază. Genul Betula (mesteacănul) are frunze romboidale, iar achena este însoțită de o bractee trilobată. B. pendula Roth este un arbore de cca 20 m, cu niște verucozități pe lăstari. Este o specie pioniera, ce apare
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
femele sunt solitare sau dispuse cîte 2-5, situate terminal pe lujeri din anul respectiv și au 2-4 tepale verzi, ovar infer cu două stigmate papiloase, groase. Polenizarea este anemofilă. Fructul este o drupă parțial dehiscentă (la Juglans) sau o achenă aripată (la Pterocarya, Carya). În România, "Juglans regia" L. crește subspontan sau cultivat. Este un arbore apreciat pentru semințele sale comestibile și pentru lemnul cu duramen negru, foarte căutat în industria mobilei. Frunzele imparipenat-compuse (cu 5-7 foliole întregi), precum și coaja fructelor
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
și Dobrogea cultivă acest soi de "cursă lungă". Perioada de maturare: semitârzie. Utilizare: pentru producerea vinurilor albe de calitate, a vinurilor brute pentru spumante și a sucurilor de struguri. Recoltă: 11-13t/ha. Caracteristicile strugurilor: mici sau mijlocii, cilindrici sau cilindro-conici, aripați sau puțin lărgiți la bază. Caracteristicile boabelor: mijlocii, sferice, uneori deformate, de culoare verde deschisă, slab gălbuie cu nuanțe arămii. Pielița este subțire și elastică. Conținutul este suculent.
Aligoté () [Corola-website/Science/311090_a_312419]
-
Conurile ovoid conice sunt grupate câte 2 - 4, cu o lungime de până la 10 cm, fiind sesile sau scurt pedunculate; solzii au apofiza proeminentă, galbenă - cafenie, umbelicul este uneori prevăzut cu un ghimpe scurt, mai ales la solzii superiori. Semințele aripate sunt relativ grele și au până la 5-6 mm lungime. Maturația conurilor este bienală, cu o periodicitate a fructuficației de 2-3 ani. Lemnul său este de o culoare cenușie-maro. Pinul negru este râspândit în sudul și, parțial, centrul Europei, peninsula Asia
Pin negru () [Corola-website/Science/306077_a_307406]
-
Astfel, pe un butuc se poate ajunge până la 8-10 kilograme, iar pe hectar, în anii foarte favorabili, până la circa 40.000 kg. Strugurii au în medie 170 g și ajung la o lungime de 16-18 cm, de formă cilindrică, ușor aripați. În general, acești struguri sunt foarte compacți, la maturitate boabele, presându-se între ele, devin deformate și turtite lateral. Pe partea expusă la soare, boabele sunt verzi-gălbui, slab rumenite, cu numeroase puncte ruginii. În general, strugurii acumulează în medie 160-170
Plăvaie () [Corola-website/Science/315955_a_317284]
-
Crâmpoșie tradițională" sau foarte rar "Crâmpoșie clasică" pentru a se diferenția de soiul mai nou, "Crâmpoșia selecționată". Rozeta este pufoasă, alb-verzuie, cu marginile violacee. Lăstarul este verde, ușor cafeniu, striat, scămos. Inflorescența este cilindro-conică, de mărime mijlocie spre mare, adesea aripată. Floarea este hermafrodită normală funcțional femelă. Staminele în număr de 5 sau 6 sunt mici, cu tendința de recurbare. Ovarul are 2-3 loji cu 4-6 ovule, este bombat, stilul este gros și cilindric. Polenul este steril. Cârceii sunt verzi, bifurcați
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
slab schițate, iar sinusul pețiolar are formă de liră. Dinții sunt șterși, cu baza lățită și marginile drepte și mucronați. Nervurile sunt verzi, iar pețiolul este de culoare verde-vineție, mai lung decât nervura mediană. Strugurele este cilindro-conic, de mărime mijlocie, aripat, cu o așezare a boabelor rară care prezintă de cele mai multe ori boabe neomogene ca mărime. Bobul este mijlociu, de formă sferică, având la maturitatea deplină o culoare verde-gălbuie cu pete ruginii. Miezul este cărnos, crocat, nearomat. Sămânța este mijlocie ca
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
funcțională a florilor la acest soi a fost înlăturat prin crearea soiului Crâmpoșie selecționată. Producția de struguri oscilează foarte mult, de la 10 t/ha la 20 t/ha în funcție de condițiile anului respectiv. Strugurii sunt de mărime mijlocie spre mare, conici, aripați, cu o greutate de 0,2-0,4 kg. Boabele pe ciorchine sunt rare, au pielița groasă, motiv pentru care pot rămâne pe butuc mult timp până la supracoacere concentrația de zahăr ajungând uneori până la 200 mg/l. Pielița groasă face strugurii
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
viețuiesc în apele dulcicole curgătoare (= râuri) torentoase și lente sau stagnante (= bălți) cu multă vegetație, unde stau la fund la adâncime mică, majoritatea vârâte în niște căsuțe tubulare, pe care și le construiesc din materiale locale din apă. Sunt insecte aripate, în general micuțe, foarte asemănătoare cu fluturii Ambele perechi de aripi sunt membranoase, cele anterioare mai înguste și ceva mai lungi, în repaus strânse ca un acoperiș de casă. Aripile sunt totdeauna acoperite cu o pubescență deasă, fină, formată dintr-
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
țările din sudul Europei. În România se întâlnește numai în locuințe (mai ales în bucătărie) și este mai frecventă în Oltenia, Banat, Muntenia și Dobrogea. Insectele adulte prezintă un dimorfism sexual evident: masculul este brun-castaniu, cu corpul mai zvelt, normal aripat, iar femela brună-negricioasă, este mai dezvoltată, cu tegmine (= aripi anterioare) rudimentare. Lungimea corpului masculului este de 19—25 mm, iar a femelei de 18—30 mm. Poate trăi până la 1—2 ani. Corpul este mult turtit dorsoventral, alungit, dar lățit
Gândac negru de bucătărie () [Corola-website/Science/331843_a_333172]
-
a fost omologat în anul 1978. Frunza adultă este de mărime mijlocie, cu 3-5 lobi, glabră. Sinusurile laterale superioare sunt închise cu lumenul ovoidal, iar cele cele inferioare au formă de U. Sinusul pețiolar semiînchis, elipsoidal. Strugurele este cilindro-conic, lax, aripat. Bobul este sferic sau ușor ovoidal, galben-verzui cu nuanță albicioasă. Miezul este semizemos. Soi de epoca a III-a, de vigoare mijlocie, mai sensibil la ger decât soiul din care provine (Chasselas doré) și prezintă o bună rezistență la boli
Chasselas de Băneasa () [Corola-website/Science/331885_a_333214]