776 matches
-
Munteanu Maria, 45 ani l Bucinschi George, 70 ani l Petrovici Viorica, 76 ani l Inașcu Aurora, 83 ani l Babescu Samfiu, 77 ani l Nica Gheorghe, 49 ani l Gajo Ingeborg, 66 ani l Vass Ioan, 78 ani l Armaș Simion, 75 ani l Bogdan Vasile, 81 ani l Szabados Beppi, 52 ani l Gubici Ștefan, 82 ani l Ștefănescu Dimitrie, 79 ani l Andreaș Ioan, 70 ani l Forga Alexandra, 62 ani l Rusu Pavel, 57 ani l Erdélyi
Agenda2005-48-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284429_a_285758]
-
personale și de grup. Lucrările sale se regăsesc în colecții publice și private din țară și străinătate, precum Canadian Clay and Glass Gallery, Waterloo, Ontario, Colecția MNAC București, Art in Embassies Collection, U.S.A. etc. 418 Contemporary Art Gallery Intrarea Armașului 12, sector 1, București www.418gallery.com
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93000_a_94292]
-
o pâine. Cu un astfel de om trebuia să se întâlnească Metodiu și Iovănuț. Episodul 74 VISTIERNICUL XIMACHI Să tot fi fost ceasurile 4 după-amiaza când cei doi călugări ajunseseră în fața porților Curții domnești. Sus, pe parapetul zidului de la intrare, armașul Curții, preacinstitul Abăluță, se plimba moțăind cu buzduganul subsuoară. Când ajungea la capătul parapetului, Abăluță se îndrepta de spate, făcea mâinile pâlnie și striga: „Sunt ceasurile 4 și totul e biiine!”. — Preacinstite armaș! - strigă și Metodiu din umbra porții. Abăluță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
domnești. Sus, pe parapetul zidului de la intrare, armașul Curții, preacinstitul Abăluță, se plimba moțăind cu buzduganul subsuoară. Când ajungea la capătul parapetului, Abăluță se îndrepta de spate, făcea mâinile pâlnie și striga: „Sunt ceasurile 4 și totul e biiine!”. — Preacinstite armaș! - strigă și Metodiu din umbra porții. Abăluță aplecă o ureche, își mută buzduganul în dreapta și se uită peste parapet: — Cine-i acolo? — Suntem noi, călugării Metodiu și Iovănuț! - răspunse Metodiu. Dacă nu ți-i cu supărare, acasă-i Vodă? — Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Dacă nu ți-i cu supărare, acasă-i Vodă? — Cine? - strigă Abăluță, care era cam tare de acea ureche. — Vodă! - strigă tare Metodiu. Acasă-i Vodă? — Vodă? Acasă, acasă! - strigă Abăluță, bucuros că în sfârșit auzise ceva. — Ți-am spus, armaș Abăluță, să nu mai vorbești de capul tău cu trecătorii - spuse deodată umbra care se strecură pe parapet pe lângă armaș. Văd că nu pricepi. Bine. — Iertare, luminăția-ta! - păli Abăluță și se plecă până la pământ în fața noului venit. — Cine sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
strigă tare Metodiu. Acasă-i Vodă? — Vodă? Acasă, acasă! - strigă Abăluță, bucuros că în sfârșit auzise ceva. — Ți-am spus, armaș Abăluță, să nu mai vorbești de capul tău cu trecătorii - spuse deodată umbra care se strecură pe parapet pe lângă armaș. Văd că nu pricepi. Bine. — Iertare, luminăția-ta! - păli Abăluță și se plecă până la pământ în fața noului venit. — Cine sunt și ce vor? - șuieră acesta printre dinți. — Sunt doi călugări și întreabă de Vodă - răspunse încovoiat armașul. — Daaa? - făcu noul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pe parapet pe lângă armaș. Văd că nu pricepi. Bine. — Iertare, luminăția-ta! - păli Abăluță și se plecă până la pământ în fața noului venit. — Cine sunt și ce vor? - șuieră acesta printre dinți. — Sunt doi călugări și întreabă de Vodă - răspunse încovoiat armașul. — Daaa? - făcu noul sosit. Și dacă nu cumva ai uitat, ce face Măria-Sa la aceste ceasuri? — Doarme! - bâigui înspăimântat Abăluță. — Păi vezi? - spuse aproape cu blândețe celălalt. Și tu urli din toți... ăștia... cum le zice... — Bojocii - gemu Abăluță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
urli din toți... ăștia... cum le zice... — Bojocii - gemu Abăluță. — ...așa, bojocii. Păi se poate? Nu mai fac, vistiernice Ximachi! - șopti armașui. Aș vrea să te cred - răspunse Ximachi vistiernicul, căci el era. Aș vrea încă o dată să te cred, armaș Abăluță. Acuma du-te și deschide-le poarta. Apoi se aplecă peste parapet: Cuvioșiile voastre, Vodă, cu neostoita-i înțelepciune, doarme momentan, dar sunt treaz eu. Poftiți înăuntru. O, biată țară a Moldovei! Pe mulți venetici oploșita-i la sânu-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nu-i mai știa vârsta și care după un pahar de vin se pleoștea tot și murmura în barbă cântece din Bosnia natală, și-apoi intrară alții și alții, mai mari sau mai mici, hatmanul Scorbură, paharnicul Surdu, vistiernicul Ximachi, armașul Abăluță, vel-postelnicul Gherman, căpitanii Juravcu, Spoiciu și Bașotă, vornicul Prișcu, jitnicerul Haralambie, vel-spornicul Tartore, cazangiul Ilie, datornicul Stredie, Mitru cobzarul, glumețul Petrică, țiganii Borșu și Fekete ce scoteau flăcări la comandă pe toate găurile, bărbierul Luigi cu doctorul Lemberg, pripășiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
asemenea împrejurări, cu glas mai scăzut: — Dacă eu scot atâtea barabule câte-am socotit că scot, zic că-l putem răsturna - spuse Radu Stoenescu-Balcâzu. Cu ce iese din Poiana Morii, aș face vreo 50 de saci, să-l năimim pe armașul Curții, care e cutră și pentru atâta l-ar vinde și pe tat-su, cum a și făcut în 1621. Din Dealul Negru aș scoate vreo 100 de saci, din care 75 am trimite hanului tătărăsc, să stea liniștit o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și Iovănuț, rapsodul Broanteș, țigăncușa Cosette, vistiernicul Ximachi, Husain Ramza-Pașa, bi-vel-vornicul Drăguțescu și jupâneasca lui Păulina, vel-logofatul Samoilă și ciudata lui fiică, medelnicerul Bucșe, vel-comisul Agache Natriul, sărdariul Basile Neaoșu zis și Urechilă, mitropolitul Nazazarie Iscariotul, hatmanul Scorbură, paharnicul Surdu, armașul Abăluță, vel-postelnicul Gherman, căpitanii Juravcu, Spoicu și Bașotă, vornicul Prișcu, jitnicerul Haralambie, vel-spornicul Tartore, cazangiul Ilie, datornicul Stredie, Mitru Cobzaru, glumețul Petrică, țiganii Borșu și Fekete, bărbierul Luigi și doctorul Lemberg, șarlatanul Roger, povestitorii Parnasie, Surduc, Gancioc și Stejeran cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-i arăt acela[lt] locă cu casă, am vîndut deci atuncia, dacă va socoti locul tot, să-mi dea și cei[lalți] bani ca să-i mai rămas și precum se va socoti. i la tocmiala noastră au fost dumnealui Frățilă armașul cel mare și Andronică armașul al doilea și Vîtraș și Ursul și Colpaci vornici de și pentru credință, am iscălit și cu acești boieri cu toți. și eu, Mihail dieacul am scris să se știe. în Iași anul 7173 [1665
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu casă, am vîndut deci atuncia, dacă va socoti locul tot, să-mi dea și cei[lalți] bani ca să-i mai rămas și precum se va socoti. i la tocmiala noastră au fost dumnealui Frățilă armașul cel mare și Andronică armașul al doilea și Vîtraș și Ursul și Colpaci vornici de și pentru credință, am iscălit și cu acești boieri cu toți. și eu, Mihail dieacul am scris să se știe. în Iași anul 7173 [1665] ghenar 27.” * Fșrș dat Constantin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
controla dispare. Conflictele locale se înmulțesc, identitățile se crispează, ambițiile se confruntă, iar existențele nu mai au nici o valoare. Dispariția Uniunii Sovietice a însemnat și ieșirea din scenă a unuia dintre jandarmii lumii. Dincolo de asta, eșecul anunțat al hiperimperiului, sofisticarea armamentelor și creșterea numărului de actori militari ar putea duce, prin convergența consecințelor, la un conflict global, la o conflagrație planetară, la un hiperconflict mult mai distrugător decât toate celelalte, locale sau mondiale, care l-au precedat. Iată geneza acestuia. Ambiții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
iunie a anului morții lui. De altfel, tatăl său luptase pentru drepturile grecilor, știindu-se că autoritatea valahă îi asimila cu țăranii independenți, fapt care i-a ofensat, luând viața unor mari boieri români: clucerul Socol Cernățascu, vistierul Ghinea, marele armaș Radu Vărzaru și alții care le-au stat în cale. Marele vornic se opri îndreptându-și privirile către Domnul Țării. - Da, da, se auzi vocea principelui care până atunci ascultase pe cei doi secretari; are dreptate, sunteți liberi, vă puteți
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
naționale - Istoria românilor din Dacia Traiană, în șase volume, Iași, 1888-1893, una din lucrările cele mai mari ale vieții sale: istoria deplină a poporului român. Ajuns pe patul suferinței, după ce la 20 martie 1918, casa și biblioteca din București, (str. Armașului, nr.3), îi erau devastate, “hainele și lucrurile mai de preț și le-a vândut, să-și vândă și casa?”, cu pensia lui ridicol de mică, 375 lei lunar, un an mai târziu, la 21 martie 1919, îi dictează avocatului
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
stilul Renașterii transilvănene, ni se înfățișează și azi ca un amplu edificiu, fortificat, între anii 1599-1600, cu șanțuri proiectate de... olteanul Sava Armașu. Mihai Viteazul și-a instalat aici, pentru scurt timp, un corp de oaste, sub comanda credinciosului său armaș Sava, care avea să se dovedească și un arhitect ingenios. Din nefericire, tocmai absența oștirii comandate de Sava (aflat, iată, la Brâncovenești, în acel moment) avea să cântărească în bătălia de la Mirăslău (16-18 septembrie 1600, între valahii conduși de domnitor
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
grofilor stăpânitori ulterior, servește drept... spital pentru copii cu handicap. Drama/ blestemul continuă, existând temerea evacuării nefericiților pacienți. Ca fapt divers, tot aici se găsește și mormântul criminalului de război Wass Albert. Am insistat nu întâmplător asupra imaginii olteanului Sava Armașul, om de încredere, ca și Moise Secuiul, al domnitorului Mihai Viteazu, dovedindu-se un eficient strateg prin fortificarea șanțurilor cetății de la Brâncovenești, elemente esențiale pentru siguranța edificiului, căci Sava Armașul va fi și el un martir. După ce Mihai Viteazul este
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
Wass Albert. Am insistat nu întâmplător asupra imaginii olteanului Sava Armașul, om de încredere, ca și Moise Secuiul, al domnitorului Mihai Viteazu, dovedindu-se un eficient strateg prin fortificarea șanțurilor cetății de la Brâncovenești, elemente esențiale pentru siguranța edificiului, căci Sava Armașul va fi și el un martir. După ce Mihai Viteazul este înfrânt în bătălia de la Mirăslău, Clujul se va răzbuna pe orașele și locuitorii loiali domnitorului. Aflat cu o solie, Baba Novac a fost arestat de Dieta de la Cluj (formată din
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
domnitorului. Aflat cu o solie, Baba Novac a fost arestat de Dieta de la Cluj (formată din aristocrația maghiară) și condamnat la moarte, împreună cu preotul Saski. Ulterior aceeași soartă o vor avea și alți oameni ai lui Mihai Viteazul: Ioan Szelestey, Armașul Sava, și un soldat al său, un grec „inima și sufletul lui Mihai Vodă”. Pe 5 februarie 1601, ora 10 dimineața, Baba Novac și preotul Saski vor fi arși pe rug. După execuție, trupurile le vor expuse, trase în țeapă
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
numerică a trupelor, ar fi fost, după părerea cancelarului polon Ioan Zamoyski, faptul că „domnului român i-au lipsit cele mai bune unități pe care le avea: mercenarii lui Baba Novac, oastea lui Udrea și oastea română a lui Sava Armașul și Radu Buzescu”. La câteva luni după bătălia de la Guruslău (3 august 1601), Mihai Viteazul se întoarce biruitor la Cluj în fruntea armatei sale, alături (totuși!!!!) de Basta și Mihail Székely. Orașul se va supune imediat, îngrozit de posibile represalii
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
în acel loc un steag, în amintirea bravului ostaș și haiduc. Peste secole, în fața Bastionului Croitorilor, Clujul a ridicat în lumină, în 1975, superba statuie a lui Baba Novac operă a sculptorului Virgil Fulicea. O statuie i se cuvine și Armașului Sava, viteaz și credincios oștean al domnului Mihai. I-am sugerat această idee tânărului și atât de talentatului artist Aurelian Bădulescu, fiind convinsă că va reuși să-l aducă pe Sava la Plăviceni, pentru a sta de strajă, cu nestrămutata
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
Grădișteanul, 1700-1703 ; vel sluger: Chircă Rudeanu, 1714-1715, Pătru Obedeanu, 1715; vel pitar: Barbu Fărcășanu, ante 1701, Șerban Greceanu, 1714-1716; vel serdarul: Barbu Brăiloiu, 1713-1714, Drăghici Strâmbeanu, 1716, vel șetrar: Pătru Obedeanu, 1716; vel medelnicer: Preda Pârșcoveanu1700-1701, Drăghici Strâmbeanu, 1714; vel armaș: Cernica Știrbei, 1701-1704, Pătru Obedeanu, 1705-1713, Ilie Știrbei, 1714-1715; vel clucerul de arie: Iordache Caramanlău, 1706-1713; vel portar: Matei Fărcășanu, 1701, Costandin Argetoianu, 1703, Costandin Caramanlău, 1711 ; vel căpitanul: Matei Fălcoianu, 1704-1705, Gheorghe Obedeanu, 1706, Vintilă Bucșan, 1709, Mihai Fărcășanu
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
mai ales că aveau deja făcută injecția antirabică o dată cu doza de alcool necesară sprintenelii. Regele aștepta cu acel calm pe care ți-l dă printre altele și moștenirea a zeci de generații de vânători regali, glumind bine dispus cu Marele Armaș, care-i rânduise puștile în funcție de informațiile pe care le avea de la Marele Hăitaș. Cu puțin înainte însă de apariția fiarelor, regele zâmbi puțin stingherit și, plasând cu eleganță o mică glumă regală, se retrase într-un tufiș pentru o necesitate
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
necuprinsul oceanului azuriu. - Mamăăă, ce cheste! Nimeni nu știe că inorogii are aripi! Eu am aflat primul... Mă voi numi de acum Marele Inorog Înaripat... Hai, că-s tare, bâiguia regele, stând încă prăvălit lângă tulpina zgrunțuroasă a stejarului... Marele Armaș, oarecum impacientat de absența prea îndelungată a iubitului său stăpân, se întoarse către Marele Hăitaș și îi spuse: - Băi, Axinte, vezi, bă, unde-i boosu’, că-m’ bag picioarele-n ea dă treabă! Am surzit trăgând io-n locu’ lui
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]