182 matches
-
prima dată în anul 1790 în harta lui Otzellowitz. Din punct de vedere al culturii populare materiale și spirituale , localitatea Băhnășeni se încadrează în zona etnografică TROTUȘ. Toponimele dealurilor din jur sunt: Aramei ,Sorbului, Ariei, Runcului; pâraile: Solonț, Barnei, Zugrăvel, Arman, Coșar, Băhnășoaia; fundături: Fundoaia, Fleșcoaia și Zăvoare. Configurația vetrei satului nu a fost dintotdeauna cea care ne apare astăzi. La început satul s-a construit pe trei ochiuri de luncă, pe valea pârâului Solonț. La poalele unui deal , situat pe
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
băieții aceștia fiind instruiți pentru a deveni administratori și soldati.Oamenii de rand erau lăsați în pace atâta timp cât se supuneau și își plăteau taxele și nimeni nu era convertit la Islam cu forta.Otomanii se bazau,în ceea ce privește comerțul,pe greci,armni ,venețieni și alți străini,ceea ce conferea Imperiului Otoman un caracter international.Dar,prin 1600,imperiul a intrat într-o perioadă îndelungată de declin lent. În această perioadă de stagnare, imperiul a fost slăbit de războaie neîntrerupte, în special cu Imperiul
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
prisacă, o livadă și o podgorie. La 27 martie 1918 Sfatul Țării votează Unirea Basarabiei cu România. În 1919 se deschide prima școală de VII clase cu predare în limba română. În 1924 funcția de primar era deținută de Gheorghe Arman, ce de notar - de Pavel Iacuboi. În același an, în Corjeuți funcționau: banca populară „Lumina” cu cu un capital de 20.000 lei, 2 băcănii, 5 cârciumei, 4 magazine de manufacturi, o moară de cereale și 2 mori pentru ulei
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
un nou substantiv comun Tot în Observator cultural, poetul Ștefan Manasia, unul dintre redactorii revistei Tribuna din Cluj, își aduce și el mărturia despre seria de grozăvii care se petrec în redacție de când la cârma publicației a fost instalat Mircea Arman: „Ce se întâmplă însă în redacție? Dl Arman a suprimat ședințele de sumar, a eliminat colaboratori vechi și, prin vehemența tonului, a îndepărtat mulți scriitori, publiciști, intelectuali clujeni de paginile Tribunei.(...) Cutare articol este eliminat pentru că așa vreau eu, nu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3728_a_5053]
-
poetul Ștefan Manasia, unul dintre redactorii revistei Tribuna din Cluj, își aduce și el mărturia despre seria de grozăvii care se petrec în redacție de când la cârma publicației a fost instalat Mircea Arman: „Ce se întâmplă însă în redacție? Dl Arman a suprimat ședințele de sumar, a eliminat colaboratori vechi și, prin vehemența tonului, a îndepărtat mulți scriitori, publiciști, intelectuali clujeni de paginile Tribunei.(...) Cutare articol este eliminat pentru că așa vreau eu, nu-ți convine, ești liber să-ți dai demisia
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3728_a_5053]
-
birou (în disprețul cutumei jurnalistice, sunt blocați să aprticipe la vernisaje, spectacole, lansări de carte; personal, trebuie să cer bilet de voie ca să merg până la... librărie): să ia pauză de masă de la ora 13 la 13.30.” Și: „Pentru domnul Arman, scriitorii sunt țuțeri, ipochimeni, idioți. Cutare articol trebuie eliminat din revistă pentru că tratează volumul X al prozatorului Y care, intolerabil, a semnat Protestul. Mă tem că nici în perioada proletcultistă, conducă- torii Tribunei nu foloseau un asemenea limbaj, nu confundau
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3728_a_5053]
-
tem că nici în perioada proletcultistă, conducă- torii Tribunei nu foloseau un asemenea limbaj, nu confundau - până la patologic - pamfletul cu atacul la persoană, cronica de carte cu omagiul, destinul unei comunităț i culturale cu propria persoană.” Curând, numele domnului Mircea Arman, redactorul-ș ef al revistei din Cluj, se va transforma probabil în substantiv comun, cu sensul de ins incompetent, arogant și agresiv, care, pus în fruntea treburilor, face totul praf. Oricum, cazul său mai este semnificativ într-o privință: iată ce
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3728_a_5053]
-
de tipul lamentoului, al cuvântului testamentar și al rugăciunii. Acestea formează substanța unor poeme încadrabile în lirica propriu-zisă „a eului” (Patria, Denis cel Scurt, La moartea lui Zed, Ruga fericitului autor) ori în aceea „a măștilor” (Bocetul lui Ion Vodă Armanul mai numit și cel Cumplit), dar constituie și secvențe în poeme dramatizate sau descriptiv-narative (Monos, Glasul Petrului Cercel, Dormind, Iberia). Atenuarea lirismului, disimularea lui se vădesc și în zugrăvirea unor „întâmplări nelumești”, a unor întâlniri în spațiul visului ori al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
devenit mediatică. Astfel că ideea romantică de avangardă, odinioară semn de rebeliune și stindard al blestemului, funcționează acum invers, ca mijloc de inserție și promovare socială. Ceea ce dă valoarea, inclusiv comercială, a unei informații este noutatea ei. Și, cum spune Arman, astăzi "artistul este un informator". El trebuie să constituie un eveniment pentru a reține atenția... și clientela. Piața artei este informație tradusă în cotare. Iar informația se măsoară prin gradul de distanțare față de medie. Este exact inversul unei probabilități de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
fă(( (n fă((, (ntr-un context specific: "(ncepînd cu 1930 (i timp de doi ani, am avut (ansa de a c(l(tori pe distan(e lungi cu un țin(r student chinez (i șo(ia să. Amîndoi erau bine: erau (arman(i, gata s( ci(tige admira(ia (i respectul celor cu care aveau ocazia s( devin( apropiați. Dar erau chinezi, n(scu(i (n str(în(țațe, (i acest fapt nu putea fi ascuns. Cunoscînd atitudinea general( a americanilor față de
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
din Siberia, Vania îl întîlnește pe Petre Constantinovici Bîrsianu, același cu cel numit mai înainte Petrache Bîrseanu, care „îl salută pe Vania cu o voce plîngătoare și tremurătoare. Eu m-am răzorit, dragă Vania [...] La Boroseni s-a așezat un arman galițian... Pe Rozalia o ține amu din milă la Bărbăței, ca hoziaică, duduia Eleonora Blagea, nepoata coanei Profira Merea... Dumnezeu s-o ierte... Copiii îs rasipani... Pe unii îi mai stipenduiește Zemstva la școală... alții... Dumnezeu știe ce polojenie or
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
din Siberia, Vania Îl Întîlnește pe Petre Constantinovici BÎrsianu, același cu cel numit mai Înainte Petrache BÎrseanu, care Îl salută pe Vania cu o voce plîngătoare și tremurătoare. Eu m-am răzorit, dragă Vania La Boroseni s-a așezat un arman galițian... Pe Rozalia o ține amu din milă la Bărbăței, ca hoziaică, duduia Eleonora Blagea, nepoata coanei Profira Merea... Dumnezeu s-o ierte... Copiii Îs rasipani... Pe unii Îi mai stipenduiește Zemstva la școală... alții... Dumnezeu știe ce polojenie or
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
locală asupra căreia El a vegheat, a zidit-o, a susținut-o mai bine de un secol de istorie. Mulțumesc și doresc ca acest istoric să fie un mod de închinare înaintea lui Dumnezeu. Această carte este dedicată mamei mele, Arman Letiția, care s-a ostenit să-mi ofere o educație aleasă, fiind conștientă de investiția spirituală pe care o face. INTRODUCERE Momentul oportun pentru scrierea unui istoric al unei biserici din România este acum. Biserica Creștină Baptistă din satul Cuvin
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
curator). Chiar Duchamp (inventatorul readymade-ului) ne determină, prin lucrările sale ulterioare, ―1200 Bags of Coal‖ (1938) sau ―Mile of string‖ (1942), să conștientizăm spațialitatea galeriei de artă, conturând astfel ceea ce numim astăzi Site-Specific Art. Din același registru, Yves Klein și Arman, prin cele doua lucrări „complementare―, Le Vide si Le Plein, transferă valența de operă de artă de la conținut, la adăpost. Opera de artă devine spațiul galeriei. Din perioada postbelică, putem vorbi despre artă conceptuală, dar și despre o adevărată mișcare
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
creștin ortodox, În Transilvania ei au fost siliți să adopte ritul romano-catolic. Armenii după ce au Început să stăpânească acești codrii scoteau profituri frumoase de pe urma plutăritului pe apa Mureșului. Un loc devenit cătun, fiind locuit de români, poartă numele de Dealul Armanului. Mulți armeni, fiind bogați, erau curtați de fetele de etnie maghiară și au Încheiat căsătorii mixte, cu timpul fiind asimilați de unguri. Cuvântul galoka și l-au Însușit și armenii care după căsătorie vorbeau limba maghiară. Nu este exclus ca
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ciupercă pestriță otrăvitoare. Dacă lostrițele au cam dispărut de pe pârâul acesta, ciupercile acestea otrăvitoare se găsesc și acum din abundență. Cuvântul nu puteau să-l ia armenii decât de la maghiari. Imaginați-vă cum ar fi venit de la vânătoare un oarecare Arman și acasă Îl aștepta Ilonka. Când acesta ar fi scos din tolbă, În loc de un cocoș de munte, niște ciuperci pestrițe, numaidecât Ilonka ar fi exclamat: Ioai, Arman dragă, dar asta ciupercă nu mâncăm, otravă este la ea și dacă mâncăm
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
decât de la maghiari. Imaginați-vă cum ar fi venit de la vânătoare un oarecare Arman și acasă Îl aștepta Ilonka. Când acesta ar fi scos din tolbă, În loc de un cocoș de munte, niște ciuperci pestrițe, numaidecât Ilonka ar fi exclamat: Ioai, Arman dragă, dar asta ciupercă nu mâncăm, otravă este la ea și dacă mâncăm, murim ... Asta ciupercă goloka. O altă explicație ar putea fi printr-un derivat al cuvântului ucrainean galava care Înseamnă cap. S-ar putea justifica prin poziția geografică
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și Violeta Pătrunjel, datează din anul 1768. În 1816 sălașul Gălăuțaș - Galotzas aparținea comunei Toplița. Denumirile suferă mici modificări, dar toate sunt maghiarizate: 1768 Gálocas, 1816 Găloțaș. Având acum șapte cătune, Îndepărtate mai mult sau mai puțin de centru: Dealul Armanului, Părăul Gălăuțașului, Nuțeni, Plopiș, Preluca, Zăpode și Toleșeni, comuna este străjuită de Munții Giurgeului și Gurghiului și se Învecinează cu localitatea Sărmaș la est, la nord-vest cu orașul Toplița, iar la sud-vest cu Subcetate, denumită cândva Varviz, nume maghiar provenind
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pornit apoi prin sat, mergând din casă În casă, și Îndemna sătenii să-și dea copiii la școală. Peste câteva zile au venit la școală vreo cincisprezece copii, apoi au mai venit cinci. Ultimii erau din Preluca, Zăpode și Dealul Armanului. Iarna, când era frig, Încălțați cu opinci și Îmbrăcați cu câte un sumănaș, Înotau prin omăt fără să le fie frică de sălbăticiuni. Mai puneau În trăistuță și câte două-trei lemne pentru foc, cu grijă Însă ca să nu se spargă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pentru maici, unde viețuiesc șapte maici și o egumenă, maica Ecaterina. Hramul mănăstirii este la 8 septembrie, Ziua Nașterii Maicii Domnului. Imaginați-vă cum de pe dealurile și văile din preajma Moglăneștilor curgeau În șiruri țărani din Preluca și Zăpode, de pe Dealul Armanului, Filpea ori de pe dealurile Sărmașului, de pe Valea Topliței și Subcetate, din Hodoșa și Călnaci, Îndreptându-se spre Părăul Doamnei unde se afla Mănăstirea din Moglănești. Și aceasta Încă cu trei veacuri În urmă. Ei, țăranii, credincioși din tată-n fiu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu-l cunosc, sunt protestanți calvini. După anul 1990 s-a ridicat aici o biserică de rit romano-catolică pentru credincioșii maghiari din sat. Cătunele comunei Gălăuțaș și oamenii care le-au populat Cătunele istorice ale comunei Gălăuțaș sunt: GălăuțașPârâu, Dealul Armanului, Nuțeni, Plopiș, Toleșeni, Preluca și Zăpode. Din acestea, până la Al Doilea Război Mondial, Nuțeni, Plopiș și Toleșeni au aparținut Topliței. La recensământul din anul 2002 populația comunei era de 2656 locuitori, din care 1997 români, 593 maghiari și 66 țigani
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Toader căruia Îi ziceau sătenii Hulpea, poreclă moștenită de la tatăl său Ion, care s-a stabilit aici după ce a trecut apa Mureșului, venind din Sărmaș. E posibil să fi fost Înrudit cu țăranii din Preluca sau cu cei de pe Dealul Armanului. Oricum, muntenii Îi numeau țărani pe cei care veneau din zona de câmpie. Și trebuie să fi fost un om șiret de i au dat sătenii această poreclă, Hulpea (vulpea). Lângă el locuia Într-o căsuță mică, având doar o
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
patru și că e un țigan sărac lipit pământului. Biata femeie, care aștepta și un copil, a acceptat această situație și i-a devenit nevastă. Ciubucă Dumitru, zis Cudri și În varianta Cudri urdă cu păduchi, venea aici de pe Dealul Armanului. Descendenți, care i-au dus toți mai departe porecla, au fost Petru, Ionuț și Sâia. Acesta, sau feciorul lui, Petru au avut cândva casă În Poiana Făgetului, fiind pădurar. Se spune că acolo ar fi făcut și nunta. Fiica lui
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Acest Neciu nu știu de unde venea aici În Gălăuțaș, fiindcă nu știu să fi avut aici Înaintași. Știu că avea două fete și un băiat, Liviu, coleg de clasă cu mine, dar care a murit Încă pe când era elev. Dealul Armanului Dacă În celelalte cătune mai Întâlnești câte un locuitor, de aici ei au plecat cu toții. Și câtă animație era aici cândva! Cât de pitorești sunt locurile acestea! Cauzele sunt aceleași ca și cele din celelalte cătune ale comunei, acum părăsite
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Bardă care erau nouă frați. Numele tatălui lor era Morar Petru. Mitru Anei din Deal, pare-mi se tot Morar, locuia tot acolo pe dunga dealului. S-a mutat apoi pe Părăul Gălăuțașului. Dealul următor, acela fiind de fapt Dealul Armanului, locuiau mai Întâi Băcenii, oameni Înstăriți cărora le ziceau aișlui Porțelan. Curioasă poreclă! Cel mai vechi era acolo Baciu Teodor sau Toderan. Cei doi feciori ai lui erau Petru și Vasile. Așa-i cunoștea lumea, ai lui Toderan. Urmau apoi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]