182 matches
-
În plus, experiența și reputația făceau din el favoritul concursului. Numai că zarurile fuseseră aruncate: numirea s-a făcut pe criterii politice. Nu știu de ce nu mă mir! De altfel, am aflat și că nu e prima oară când Mircea Arman țintește șefia „Tribunei”. Filolog de formație, cu un doctorat susținut cu Mircea Muthu, și cu studii juridice apoi, nu era recomandat de nimic pentru post. Nu, din păcate, și de nimeni! Relațiile politice l-au ajutat să-și vadă visul
Noua direcție a „Tribunei“ din Cluj by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3937_a_5262]
-
spre un anumit tip de politică, fie ea politică culturală națională, spre propagarea și impunerea unor anumite idei culturale și politice izvorâte dintr-un atașament autentic la o anumită ideologie sau filosofie.” Sau e laie, sau e bălaie, domnule Mircea Arman! Vă sunt recunoscător totuși pentru sinceritatea din partea a doua a declarației. Mai ales că e confirmată pe deplin de finalul editorialului, adevărat pamflet, debordând de spirit sectar și de generalizări tendențioase. Demult nu mi-a fost dat să constat un
Noua direcție a „Tribunei“ din Cluj by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3937_a_5262]
-
apa Someșului frumoasele principii din debutul editorialului. Nu rămâne decât o inexplicabilă (poate doar prin invidie!) ură față de mari intelectuali și scriitori de astăzi a căror unică vină constă în a se bucura de recunoașterea unor merite de care Mircea Arman n-a avut parte. N-am nici cea mai mică idee din ce provincie a Germaniei provine germana lui Mircea Arman, dacă va fi știind-o, nici dacă prozele sale, dacă le va fi scris, sunt pure de orice frustrare
Noua direcție a „Tribunei“ din Cluj by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3937_a_5262]
-
scriitori de astăzi a căror unică vină constă în a se bucura de recunoașterea unor merite de care Mircea Arman n-a avut parte. N-am nici cea mai mică idee din ce provincie a Germaniei provine germana lui Mircea Arman, dacă va fi știind-o, nici dacă prozele sale, dacă le va fi scris, sunt pure de orice frustrare culturală sau sexuală. În definitiv, nici nu mă interesează. Cum spuneam, editorialul este edificator pentru om și pentru presupusa lui operă
Noua direcție a „Tribunei“ din Cluj by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3937_a_5262]
-
fi scris, sunt pure de orice frustrare culturală sau sexuală. În definitiv, nici nu mă interesează. Cum spuneam, editorialul este edificator pentru om și pentru presupusa lui operă. Nu pot totuși să nu găsesc uluitoare aroganța intelectuală a lui Mircea Arman, chiar și într-o epocă „tulbure”, precum aceea actuală. Am putea-o lua sub beneficiu de inventar, dacă n-ar fi vorba de soarta unei publicații fondate în 1884 de Ioan Slavici și de care și-au legat numele, fie
Noua direcție a „Tribunei“ din Cluj by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3937_a_5262]
-
Boți Lucian, 48 ani l Jupîneanț Sofia, 92 ani l Chidean Carolina, 73 ani l Tirla Maria, 56 ani l Molnar Ludovic, 69 ani l Borzak Alexandru, 75 ani l Habacsik Alexie, 77 ani l Reinert Francisc, 79 ani l Arman Florica, 18 ani l Covaci Soleda, 2 ani l Giurgiu Cornelia, 75 ani l Boldan Maria, 78 ani l Balint Valeria, 65 ani l Popa Stevca, 81 ani l Kuriacichi Costa, 47 ani.
Agenda2005-28-05-mica publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283926_a_285255]
-
pe moșie 4 zile pe săptămână cu palmele, 4 cu căruța, cu vitele, să prășească de două ori porumbul, să-l culeagă și să-l ducă la coșare, să taie cocenii, să-i facă snopi și să-i care la „arman” de pe suprafața de 14 prăjini. Era instituită obligația să se lucreze la boier în zilele de luni, miercuri, joi și vineri; pentru gospodăria proprie, țăranul avea zilele de marți și sâmbătă. Se dădeau și plocoane la diferite zile și sărbători
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
doar date și fapte despre armâni, un fel de ghid rapid pentru cei care vor date, nu comentarii despre armâni: ”Istoria armânilor în date”. Născut și crescut la Oradea, a studiat la Colegiul Național Emanuil Gojdu, un nume de mare arman despre care nu stia mai nimic pe atunci. Nici nu era ”politically correct” a ști. A aflat relativ de puțini ani că se trage dintr-o familie ce se numără printre fondatoarele Principatului Epirului cu vreo opt secole în urmă
DESPRE EUGEN MATZOTA de EUGEN MATZOTA în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349910_a_351239]
-
la Concursul Național „Ioan Slavici” - Ediția I, Cluj și că ar fi bine să mă duc să ridic diploma onorifică. În consecință, iată-mă în tren, cu emoții și curiozitate. La Cluj i-am cunoscut pe Managerul revistei, domnul Mircea Arman căruia îi mulțumesc îndeosebi pentru calda primire, pe domnul Claudiu Groza care s-a ocupat îndeaproape de toată premierea, domnul Alexandru Petria, doamna Livia Titieni și încă vreo câteva personalități clujene. Am fost primită foarte bine, iar organizatorii au asigurat
CLUJ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347680_a_349009]
-
care îmi făcusem cuib ca vulturul și găseam mere toamna rămase din scuturătură ... Galeria cu tablouri. În căsuța din grădină lipisem pe pereți chipuri rupte din jurnale ... Teatru l-am jucat odată în odaia din pod, în care ședeam cu armanul, a doua oară în grădina Landhaus an der Heerstrasse- Libelei am Fenster, Grosspapa, bostanul găurit cu lumânarea ... Piesele jucate erau ale lui August de Kotzebue, de care va vorbi mai târziu ca ziarist dramatic. Farsa naivă îi bucura pe copii
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
este-atât de dor de sat, Pe gânduri nu-mi mai sunt stăpân. Eram copil când am plecat Și iatăcum mă-ntorc bătrân. Mi-am tot zis:-Mă duc la anul! Și-apoi mereu am amânat, Să urc Slava sau Armanul Și să privesc de sus in sat. Sau să trec pe la izvoare, Cetățuia să o sui, Să văd un apus de soare Și Râpa Pereschivului. Ai noștrii toți au tot plecat Spre oraș, spre altă lume, Pe nimeni nu mai
DEZRĂDĂCINARE de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360479_a_361808]
-
Suciu, liderul Direcției 9. Pe Adrian Suciu nu-l mai întâlnisem din anii 90, când participam la cenaclurile de poezie Echinox și Zalmoxis, fiind un idol al generației 90. La întâlnirea de la Hotel Seven excelent organizată de amfitronii, filosoful Mircea Arman, managerul revistei „Tribuna” și poetul IP Azap, redactorul șef al publicației, aceștia au reușit să creeze o atmosferă specifică întâlnirilor poetice ale avangardei interbelice. S-a citit poezie de calitate și s-a vorbit despre miracolul poeziei care nu poate
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ ? de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340401_a_341730]
-
reușit să creeze o atmosferă specifică întâlnirilor poetice ale avangardei interbelice. S-a citit poezie de calitate și s-a vorbit despre miracolul poeziei care nu poate fi castrat de definiții teoretice uscate și impotente. La întrebarea pusă de Mircea Arman: ce este poezia: artă sau filosofie, poetul Adrian Suciu și subsemnatul am susținut ideea că poezia nu poate avea o definiție matematică, ideologică sau teoretică: poezia e emoție, sensibilitate, trăire, respirație, intimitate, o stare poetică dinspre particular spre general. Mircea
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ ? de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340401_a_341730]
-
vulturul într-un pom din grădina, iar toamnă culegea mere rămase din scuturătura. Pe pereții "căsuței din grădina" făcuse o "galerie de tablouri" cu ilustrații din jurnale, pentru vederea căreia trebuia să se plătească "intrarea". Cu un coleg, probabil, poreclit Armanul, cu care stă în odaia din pod, jucau teatru, si bănuiala este că piesele reprezentate sunt Landhaus an der Heerstrasse și Liebelei am Fenster, cea dintâi în chip sigur, cea de-a doua cu probabilitate, de A. von Kotzebue. Cand
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Suciu, liderul Direcției 9. Pe Adrian Suciu nu-l mai întâlnisem din anii 90, când participam la cenaclurile de poezie Echinox și Zalmoxis, fiind un idol al generației 90. La întâlnirea de la Hotel Seven excelent organizată de amfitronii, filosoful Mircea Arman, managerul revistei „Tribuna” și poetul IP Azap, redactorul șef al publicației, aceștia au reușit să creeze o atmosferă specifică întâlnirilor poetice ale avangardei interbelice. S-a citit poezie de calitate și s-a vorbit despre miracolul poeziei care nu poate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380632_a_381961]
-
Suciu, liderul Direcției 9. Pe Adrian Suciu nu-l mai întâlnisem din anii 90, când participam la cenaclurile de poezie Echinox și Zalmoxis, fiind un idol al generației 90.La întâlnirea de la Hotel Seven excelent organizată de amfitronii, filosoful Mircea Arman, managerul revistei „Tribuna” și poetul IP Azap, redactorul șef al publicației, aceștia au reușit să creeze o atmosferă specifică întâlnirilor poetice ale avangardei interbelice. S-a citit poezie de calitate și s-a vorbit despre miracolul poeziei care nu poate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380632_a_381961]
-
-i stăvilit Spre-a pune inul la topit Și unde vin copii din sat În miezul verii la scăldat Că doar altă apă nu-i Decât izvorul lui Turlui. Mi-e dor de-un sat cum altul nu e, De-Arman,de râpi, de Cetatue, De satul meu cel dispărut Că amintirile,-n trecut. Mi-e tare dor,mi-e dor nespus, De timpu-acela-n neguri dus, De oamenii din satul meu Cu frica lor de Dumnezeu Și de vorbă lor domoala
MI-E TARE DOR de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379560_a_380889]
-
Culturii, s-a deschis cu expozeul scriitorului Dorel Cosma, directorul Centrului Cultural din Bistrița cu Târgul de Carte unde editurile “Herald “, din București, “Ecou transilvan “ din Cluj-Napoca, “Călăuza “, director Mariana Pândaru Bârgău, din Deva, “Tribuna “ din Cluj, redactor șef Mircera Arman, revistele “Conexiuni“, coordonată de Elena M. Cîmpan, “Destine Literare”din Canada, “Lumină Lină“ din SUA, și expoziția de caricaturi semnate de cunoscuții caricaturiști Marian Avramescu și Lucian Dobârtă, în lucrtările cărora s-au regăsit mulți scriitori prezenți la festival. În
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE TEATRU ȘI LITERATURĂ LIVIU REBREANU DE LA BISTRIȚA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371475_a_372804]
-
Palatul Culturii, Casa cu Lei, Studioul de Televiziune și Centrul Documentar Expozițional, unde s-a vernisat expoziția “Liviu Rebreanu-Viața și Opera. “ În cadrul zilelor festivalului au prezentat din lucrările lor scriitorii: Andrei Marga, Elena M. Câmpan, Dorel Cosma, Menuț Maximinian, Mircea Arman, Aurel Rău, Mariana Pândaru Bârgău, Milan Richter(Slovacia ), Passionaria Stoicescu, Mircea M.Ionescu(SUA ), Găzdaru Adrian, Antonia Bodea,Aurel Pop,Ioan Radu Văcărescu, Silviu Guga, George Precup, Emil Cătălin Neghină, Mihaela Neghină, Bogdan Cioabă, Laszlo Robert, Felician Pop, Francisc Balog
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE TEATRU ȘI LITERATURĂ LIVIU REBREANU DE LA BISTRIȚA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371475_a_372804]
-
Thracie Antică (datorită Imperiilor Antice, Evmezice și Contemporane ce-au ținut în beznă Pelasgimea > Valahimea Sud-Dunăreano-Balcano-Anatoliană, interzicâbdu-i școlile în limba maternă, interzicându-i Biserică în limba maternă, interzicându-i istoria etc., până la „conștiință-națională-zero“) - faptul că dialectul macedovalah (sau macedoromân, aroman / arman, schipetar etc.) a conservat (în „ruinele lingvistice“ că de-o Sarmisegetusă de azi) un tezaur lexico-morfo-sintactic valah, demn de toată atenția cercetătorilor-lingviști (ce nu s-au pus, au refuzat, ori refuză a se pune în slujba lingvisticii dictate de capitalele
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
Suciu, liderul Direcției 9. Pe Adrian Suciu nu-l mai întâlnisem din anii 90, când participam la cenaclurile de poezie Echinox și Zalmoxis, fiind un idol al generației 90. La întâlnirea de la Hotel Seven excelent organizată de amfitronii, filosoful Mircea Arman, managerul revistei ”Tribuna” și poetul IP Azap, redactorul șef al publicației, aceștia au reușit să creeze o atmosferă specifică întâlnirilor poetice ale avangardei interbelice. S-a citit poezie de calitate și s-a vorbit despre miracolul poeziei care nu poate
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ?ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369210_a_370539]
-
reușit să creeze o atmosferă specifică întâlnirilor poetice ale avangardei interbelice. S-a citit poezie de calitate și s-a vorbit despre miracolul poeziei care nu poate fi castrat de definiții teoretice uscate și impotente. La întrebarea pusă de Mircea Arman: ce este poezia: artă sau filosofie, poetul Adrian Suciu și subsemnatul am susținut ideea că poezia nu poate avea o definiție matematică, ideologică sau teoretică: poezia e emoție, sensibilitate, trăire, respirație, intimitate, o stare poetică dinspre particular spre general. Mircea
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ?ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369210_a_370539]
-
ar voi a intra în breaslă cu știința de meșteșug care este slobodă de Reglement, apoi oricâți au fost înscriși la facerea catagrafiei la breasla blănarilor din Botoșani - despre a cărei litigiu este vorba - vor fi cunoscuți de asemenea, fie arman, fie jidov și vor fi datori a purta sarcinile breslei...”, iar cei neînscriși în bresle vor fi primiți în aceasta din urmă după un examen al pregătirii lor. Calfele, fie că au sau nu dugheni, nu pot fi împiedicate să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
București, 1988. HEIDEGGER, M., Scrisoare despre umanism, în vol. Repere pe drumul gândirii. HEIDEGGER, M., Ființă și timp, traducere de Gabriel Liiceanu și Cătălin Cioabă, Editura Humanitas, București, 2003. HEIDEGGER, M., Timp și ființă, traducere de Dorin Tilinca și Mircea Arman, Editura "Jurnalul Literar", București, 1995. HUME, D., Cercetare asupra intelectului omenesc, traducere de Mircea Flonta, Adrian-Paul Iliescu, Constanța Niță, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. HUSSERL, E., Criza științelor ca expresie a crizei existențiale radicale a umanității europene, traducere de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
E deja scriitor cunoscut, o prezență notorie, pe care cronicile mondene ale ziarelor o consemnează. Un fel de „dandy balzacian”, scrie Jean-Yves Tadié despre Proust, făcând inventarul ieșirilor acestuia În „lumea bună” a Parisului și al Întâlnirilor mai importante: Doamna Arman, Reynaldo Hahn, Montesquiou, Heredia, Léon Daudet, din nou Montesquiou, prințesa de Polignac, din nou Montesquiou, Whistler ș.a.m.d. Un ritm frenetic, zi și noapte În saloane și teatre. La o simplă lectură a numelor, un ochi avizat descoperă două
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]