4,701 matches
-
cel al lui Onik Tokatlian. Despre acesta din urmă aflăm că a ales să se sinucidă atunci când nu a mai putut, În calitate de comandant al unei nave ce făcea drumul Între Constanța și porturile libere ale Europei, să-i ajute pe armenii care doreau să fugă din țară Înainte ca plecarea să devină imposibilă din cauza comuniștilor. Este vorba apoi despre destinul lui Misak Torlakian, cel care, după ce și-a văzut devastate satul și casa, s-a ascuns În munți, fiind ținut În
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
voiau ei să cucerească nu se afla pe lumea aceasta.” Romanul lui Varujan Vosganian conține În sine datele unei cărți peste care nu se poate trece indiferent. Trăsăturile de saga nu anulează cruzimea evocării unor Întâmplări ce au marcat destinul armenilor, iar autoreferențialitatea nu Îngreunează lectura cititorului mai puțin interesat de subtilitățile scriiturii, astfel Încât fiecare Își poate găsi cu ușurință grila de lectură pe măsura istoriei sale personale.
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
aparentei liniști pe care o poartă. Cei atenți la șoapte fie le cunosc deja taina, fie sunt inițiați În lumea celor care le-au purtat către existență. În cazul „șoaptelor” lui Vosganian e vorba despre destinul unui neam, cel al armenilor. Nu e deci car-tea unui glas, a unei individualități ce se rostește, ci o sumă de povești inscripționate În filigran de o voce ce se definește ca purtătoarea de cuvânt a acestei lumi; fiecare dintre istorii are desigur unicitate, dar
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
definește ca purtătoarea de cuvânt a acestei lumi; fiecare dintre istorii are desigur unicitate, dar ea se leagă de celelalte prin aceeași povară a suferinței unor oameni aflați Într-o permanentă așteptare a Întâlnirii cu istoria, prin aceeași hotărâre a armenilor de a căuta un rost indiferent de tărâmul unde acesta se poate Încropi, prin aceeași pasiune a lor de a purta pe diverse meleaguri aromele pământurilor din care au fost alungați și pe care unii nu le știu decât din
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
un prezent nesigur, dar mai Încăpător și mai dornic de a-i asimila, supraviețuiesc. O fac fără Însă a uita, căci ceea ce le conferă identitate și forță e tocmai istoria. Nu istoria personală, ci aceea colectivă. În cazul lor, a armenilor din Cartea șoaptelor, memoria individuală și cea a neamului par adesea a se suprapune, căci fiecare supraviețuitor duce cu sine povestea celor care nu au mai apucat să-și rostească adevărul și nici să găsească țărmul primitor În care să
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
În care să-și refacă nu patria reală, ci pe cea imaginară - singura posibilă. Pierduți pe drumul suferințelor și al morții, În martirajele spre taberele de la Deir- ez-Zor, rătăciți În cele șapte cercuri concentrice ale Întâlnirii cu moartea, permanent prigoniți, armenii Cărții șoaptelor duc cu ei povara unui secol În care „ispășirea nu Înseamnă și izbăvire”, un secol al ororii, al crimelor și al absurdului. Pentru naratorul Cărții șoaptelor, memoria celorlalți Începe prin fixarea spațiului matrice al configurării sinelui și prin
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
În următoarele cuvinte: ”istoria au făcut-o Învinșii, nu Învingătorii. A Învinge e, până la urmă, un fel de a ieși din istorie”. De aceea, singura formă de a Învinge este de a transmite celor ce vin adevărul. Iar În cazul armenilor evocați În Cartea șoaptelor, adevărul e mărturie și mărturisire asupra unei istorii crunte. Firele șoaptelor se Întretaie și se completează, se resfiră și se regrupează; șoapta nu ajunge niciodată să fie cunoscută de către toți, ea lasă loc de speranță și
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
cunoscută de către toți, ea lasă loc de speranță și ascunde totodată adevăruri mult prea cutremurătoare. Refuzul de a numi până la capăt nu Înseamnă teamă sau nepăsare, ci nevoie de a proteja speranța, credință În forța de regenerare a neamului. Destinul armenilor ce se preumblă prin Cartea șoaptelor se intersectează uneori cu destinul românilor, căci, ajunși pe țărmurile mai primitoare ale Mării Negre, rămânând În Constanța sau În alte porturi și “cucerind” treptat orașe cu oameni mai Îngăduitori decît cei care le-au
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
preumblă prin Cartea șoaptelor se intersectează uneori cu destinul românilor, căci, ajunși pe țărmurile mai primitoare ale Mării Negre, rămânând În Constanța sau În alte porturi și “cucerind” treptat orașe cu oameni mai Îngăduitori decît cei care le-au decimat familiile, armenii cunosc și aici umilințele unui pașaport de Nansenian, spaima de a fi aruncați În Închisorile comuniste, colectivizarea, rechiziționarea, crepusculul unei lumi și metamorfozele vieții În noua eră a comunismului bolșevic, iluziile unui mai bine nicicând posibil; sunt martori și devin
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
urmându-și cursul printre grupurile de rezistență (prilej de a evoca Încercările disperate, Înecate În sânge, ale celor precum Cristea Paragină de a se opune regimului). Una dintre cele mai impresionante imagini este aceea de peste ani a fostului patron armean reîntors la București, În livada de lângă fabrica sa, unde strânge nuci pentru a Începe o nouă ”afacere”, căci glasul sângelui nu poate fi Învins. Recunoscut de paznicul care Îl cheamă pe actualul director (fost fochist pe cînd Fringhian era patron
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
În cele din urmă nucile le salvează umanitatea, În ciuda avertismentului de la sfârșit adresat bătrânului, de a nu reveni niciodată acolo, căci nu va fi bine primit. În esență, Cartea șoaptelor depune mărturie despre oameni ce trăiesc doar În amintirea bătrânilor armeni ai copilăriei naratorului. Oameni ce s- au născut ”În Sivas, În Diarbekir, În Biltlis, În Adana și În regiunea Ciliciei, În Van, În Trabizonda, În toate vilaietele Anatoliei răsăritene” și pe drumul existenței lor s-au Întâlnit cu suferința și
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
al clopotarului Arșag, al vânzătorului de halva și al altora ce i-au vegheat copilăria poartă În ele amintirea altor chipuri, precum cel al lui Harutiun Khântirian deschizând birourile consulatului și neîncetând să pună ștampile care să ateste naționalitatea de armean și să șteargă umilința pașaportului de Nansenian sau cel al lui Onik Tokatlian. Despre acesta din urmă aflăm că a ales să se sinucidă atunci când nu a mai putut, În calitate de comandant al unei nave ce făcea drumul Între Constanța și
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
cel al lui Onik Tokatlian. Despre acesta din urmă aflăm că a ales să se sinucidă atunci când nu a mai putut, În calitate de comandant al unei nave ce făcea drumul Între Constanța și porturile libere ale Europei, să-i ajute pe armenii care doreau să fugă din țară Înainte ca plecarea să devină imposibilă din cauza comuniștilor. Este vorba apoi despre destinul lui Misak Torlakian, cel care, după ce și-a văzut devastate satul și casa, s-a ascuns În munți, fiind ținut În
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
voiau ei să cucerească nu se afla pe lumea aceasta.” Romanul lui Varujan Vosganian conține În sine datele unei cărți peste care nu se poate trece indiferent. Trăsăturile de saga nu anulează cruzimea evocării unor Întâmplări ce au marcat destinul armenilor, iar autoreferențialitatea nu Îngreunează lectura cititorului mai puțin interesat de subtilitățile scriiturii, astfel Încât fiecare Își poate găsi cu ușurință grila de lectură pe măsura istoriei sale personale.
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
lesnicios tot ceea ce nu se poate face în cotidian. Din aceste categorii de măști fac parte cele ce reprezinta vechiul cult al moșilor și strămoșilor (măști de babe și moșnegi), măști sociale, măști cu caracter etnic (măști de turc, jidan, armean, grec, țigan), măști cu caracter profesional (vrăjitor, doctor, felcer, negustor). Sub raport plastic, măștile antropomorfe ale uraților și-au păstrat conținutul ideatic nealterat fie în jocul personajelor zoomorfizate, fie în jocul moșilor și al babelor, fie în simple alaiuri neorganizate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
trecuți în istoria literaturii române, fiind neglijați, în mod deliberat, de cei care aveau putere de decizie, deși istoria acestei părți a literaturii are o tradiție de peste 150 de ani, în timp ce, în aceleași cărți s-a vorbit despre scriitori unguri, armeni sau de alte naționalități, care s-au născut în România. Astăzi, unii dintre acești scriitori sau poeți turco-români care mai trăiesc, își publică poeziile, scrierile în proză sau eseurile, etc., în România sau în Turcia, în ziare locale sau în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
au declarat ortodocși. La care adăug și pe cei 32.558 creștini pe stil vechi + 870.774 romano-catolici + 150.593 greco-catolici. Scot din demonstrația de față, străinii stabiliți pe plaiuri mioritice: musulmani - 64.337, sârbi - 14.385, evrei - 3.519, armeni - 393 sau pe cei 30.557 de altă religie, care, firesc, au venit cu credința și obiceiurile lor. Eliminăm și pe cei 1.259.739 de locuitori despre care nu sunt date în acest sens (?). Biserica Ortodoxă Română ne comunică
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94027_a_95319]
-
FIUL NOSTRU Sper ca fiul nostru să înmulțească talanții pe care i-am risipit în tranșee, în subterane, în poduri de case boierești, într-un Iași de prăvăliași ai divelor și andivelor Ne întoarcem de la cimitir, de Bunavestire... Noi, rușii, armenii, țiganii, evreii, polonezii, grecii și turcii Plouă. Desfacem umbrelele post-moderne. Umbrele negre. Maro. Umbrele dungate precum cămașa deținuților politici. Se aud clopotele din Kabul... Pretutindeni, morții noștri: căruțași, magiștri, măturători de stradă, oameni politici, de stînga, de dreapta, la nord
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
o insulă-închisoare, sub conducerea unui "rege nebun", pînă în decembrie 1989... ( Desigur, cheia mitologică e preferabilă: Constantin Pierdutul I-ul rămîne un geniu matematic neînțeles, un dicomesian care, din pricina lipsei de instrucție, a sfîrșit nebun, ca pensionar al Bodegii Armeanului, patronată de Iapa-Roșie. Eu n-am făcut aici decît a propune și o altă perspectivă de receptare decît aceea a majorității comentatorilor...).
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
primi sunt Scythae, Scytharumque, quis singuli oculi esse dicuntur, Arimaspae”. Ptolemeu (lib. VI. 14) numește regiunea de sud a munților Urali „ta Rymicha ore”, adică munții Rumic. Un vârf din Uralii centrali se mai numește și azi Iremel în amintirea armenilor care au locuit cândva acolo. Râul Ural se numea mai demult Rymmos (Ptolemeu, lib. VI. 14), Rymos (Eustațiu, ad Odis. XXIV. pag. 843) și Rymnos (Agathemerus, lib. II. 10). Pe valea inferioară a fluviului locuiau o populație numită Rymnoi și
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
i-a adus Monica Lovinescu piesa Cîntăreața cheală regizorului Nicolas Bataille. Și ce a urmat din acest punct. M-am gîndit cum o stradă oarecare, faimoasă doar pentru că în apropiere de numărul 23 de pe rue de La Huchette se găsea restaurantul armean "Le Caucase", ținut de părinții lui Aznavour, a devenit istorie. Acolo a creat Georges Vitaly Theatre de la Huchette. Locul unde Cîntăreața cheală se joacă și astăzi. M-am tot gîndit cum un mare spirit, însoțit de un ludic fabulos a
Trecut prezent prezent trecut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10242_a_11567]
-
toți cercetătorii cad de acord că este anonim. Variantele pe care le-a cunoscut textul diferă de la o limbă la alta, dar, dintre toate, versiunea greacă este considerată cea inițială, restul fiind copii sau prelucrări în limbi precum latina, etiopiana, armeana, siriaca, araba, copta sau georgiana. În Occidentul medieval, varianta care s-a bucuat de cea mai largă circulație a fost cea în limba latină. În cartea apărută la Polirom, Anca Crivăț a tradus varianta B a Fiziologului latin. Spre deosebire de bestiarele
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
spital la Vatra Luminoasă un an de zile - cu o dezlipire de retină, și, după cca 1-2 ani, și-a pierdut vederea. Odată cu accidentul tatălui său a dat și “Banca Bercovici” faliment, dar și “Marmoros Blank”, care erau bănci evreiești. armeni, turci... Am prins după ureche; am învățat turcește, bulgărește... Bulgara se aseamănă cu rusa, așa că, am învățat rusa foarte ușor; armenește n-am învățat fiindcă e cam greu. În 1940 s-a cedat Silistra, bulgarilor, prin Acordul de la Craiova și
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
octombrie - Sf. Tereza a Pruncului Isus; 2 octombrie - Ss. Îngeri Păzitori; 3 octombrie - Ss. martiri din Tomis. Biserica Greco-Catolică 28 septembrie - Duminica 18 d. Rusalii; 1 d. În. Sf. Cruci; Sf. Hariton Mărturisitorul (†350); 30 septembrie - Sf. Grigore Luminătorul, ap. armenilor (†330); 1 octombrie - Acoperământul Maicii Domnului; Sf. Ap. Anania, unul din cei 70; Cuv. Roman Melodul (†560); Sf. Tereza a Pruncului Isus (†1 897); 3 octombrie - Sf. Mc. Dionisie Areopagitul; Sf. Martiri din Tomis. Biserica Evanghelică 28 septembrie - Duminica a
Agenda2003-39-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281511_a_282840]
-
locuiesc, și ei nici nu știu măcar că mergi pe acoperișurile lor, pentru că ei dorm, nu te simte, nu te aude. Acoperișurile sunt foarte groase, sunt din piatră, sunt de sute de ani ve chime, și te plimbi efectivaici în zona armeană, aici în zona musulmană, aici în zona evreiască... poți să treci dintr-o zonă în alta, și este foarte interesant, totul este luminat... Poți să spui că ești și destul de sigur, cu condiția ca, fiecare să fie înarmat dintre bărbați
CULTURĂ PRIN TURISM îN țARA SFÂNTĂ. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu,Victor Camil () [Corola-journal/Journalistic/97_a_200]