162 matches
-
867 și 886, întemeietorul dinastiei macedonene și inițiatorul renașterii artei bizantine. După unii istorici, Vasile I ar fi fost dintr-o familie armeana, care s-a stabilit în Macedonia. De asemenea, se pare să fi fost strănepotul lui Leon V Armeanul. În 813, a fost prins împreună cu familia sa și alți greci de către bulgari. A reușit să scape, împreună cu alți captivi, în c.836. Peste câțiva ani mai tarziu, a intrat în serviciul Caesarului Bărdaș, unchiul împăratului Mihail III Bețivul. După
Vasile I Macedoneanul () [Corola-website/Science/307289_a_308618]
-
decât atât, influența Bizanțului a continuat să scadă în vest cu încoronarea lui Carol cel Mare (800-814) ca Împărat Roman de către Papa Leon al III - lea , la Bazilica Sf . Petru de la Roma în anul 800. În 813 Leo al V Armeanul (813-820 AD) a restaurat politica iconoclasmului care va dura de la 813 până in 842 . In 843, împărăteasa Teodora a restabilit cinstirea icoanelor cu ajutorul patriarhului Metodie. Iconoclasmul a jucat rolul în înstrăinarea ulterioară a estului de Vest, relatie care s-a
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
în urma conciliului ecumenic de la Constantinopol din 786 și de la Niceea în 787. Relicvele au fost reașezate în biserici, mănăstirile au fost reabilitate, dar încă mai erau numeroși susținători ai iconoclasmului. În 815 s-a revenit la iconoclasm sub Leon V Armeanul după ce l-a înlăturat pe patriarhul Nichefor și în urma conciliului de la Constantinopol. Dar iconoclasmul își pierduse din susținere. În 843, în tipul regenței preluată de Teodora în numele lui Mihail al III-lea , cultul icoanelor a fost restaurat definitiv. Autoritatea imperială
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
(alternativ Ioan Vodă cel Cumplit sau Ioan Vodă Armeanul; n. 1521 - d. 1574) a fost domnul Moldovei din februarie 1572 până în iunie 1574. Era fiul lui Ștefăniță cu armeanca Serpega. După domnia sa, în Moldova a fost introdusă instituția mucarerului. În timpul domniei sale a dus o politică de întărire a autorității
Ioan Vodă cel Viteaz () [Corola-website/Science/298812_a_300141]
-
există în lume foarte puțini călugări armeni, o comunitate fiind cea de la Ierusalim care slujește la locurile sfinte alături de celelalte confesiuni. Armenii au dat foarte multe personalități de seamă pentru istoria României: Ioan Vodă cel Cumplit (numit și Ioan Vodă Armeanul), Manuc Bei (cel care a construit Hanul bucureștean ce-i poartă numele), Arhimandrit Mitrofor Zareh Baronian, Dumitru Avakian, Ana Aslan, Ștefan Agopian, Bedros Horasangian, David Ohanesian, Harry Tavitian. Garbis Dedeian, Capriel Dedeian, Generalul Iacob Zadik
Biserica Apostolică Armeană () [Corola-website/Science/305110_a_306439]
-
2007), Sub sabia cu straja-n cruce, III (Bătălia de la Codrii Cozminului) Războiul de 13 ani - român (Ed. Danaster, 2008), Dafina Doamna - român (Ed. Danaster, 2009), tradus în limbile franceză, engleza și rusă,Vulturul Deșertului (Ion-Voda cel Viteaz, vol.I Armeanul - 2011 și vol.II Domnia - 2012), român tradus în limba franceză, Noaptea de Rusalii (Gulagul românesc din Bărăgan - mărturii, 2013), Atacul de Noapte, partea I (Vlad Vodă Draculea, român, 2013 și partea a II-a, Vlad Țepeș, român, 2014). De
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
și nici un dregător domnesc. Tătarii erau volnici să vândă și să cumpere, și nu puteau fi judecați decât de domn și de călugării mânăstirii. La 6 octombrie 1454, era scutită de dări și de slujbe casa din Suceava, pe care armeanul Ion o dăruise mânăstirii. La 13 iunie 1456, se întărea hotarul satului pe care îl stăpânea Moldovița la gura Brădățelului. Hotarnici a fost domnul însuși, mitropolitul Theoctist, Stanciul pârcălab, Micu Crai, Petru comis, Iurie Șerbici, Grinco de la Mamurinți, popa Rusu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
satului pe care îl stăpânea Moldovița la gura Brădățelului. Hotarnici a fost domnul însuși, mitropolitul Theoctist, Stanciul pârcălab, Micu Crai, Petru comis, Iurie Șerbici, Grinco de la Mamurinți, popa Rusu cu fiul său, Bogdan, Tador sulger, Serchiz voit de Suceava, Ivașco Armeanul, Ivașco Faltuc cu fratele său, și fiii lui Oprișac, și Mihul stolnic, și Roman Tula “și alți destui pani”. Această participare aleasă, la fixarea hotarului unui sat, ne arată cât de important era actul în sine. Ștefan cel Mare întărea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și întemnițat. În comisiunea financiară a Dietei, în zilele trecute venind la pertratare budgetul ministerului de culte, la pozițiunea preparandiei din Deva se scoală o nouă capacitate financiară - și aspirant deocamdată numai la postul de comite suprem în comitatul Hunedoarei - armeanul Lukács Bela, și zice: "cumcă el nici un cruceriu nu votează pentru această preparandie până ce nu se va transforma radical ". Și oare pentru aceea că ministrul a numit acolo director pre un amic al d-sale și al inspectorului școlariu, care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
face Petru Rareș, domn exemplar prin înțelepciunea, eroismul și patriotismul său, datorită căruia țara cunoaște un ultim moment de grație. După el declinul se agravează, atingând cote dramatice în vremurile de restriște ale lui Alexandru Lăpușneanu, Despot Vodă, Ion Vodă Armeanul (cel Cumplit) și Aron Vodă, domni trecuți în cartea neagră a istoriei Moldovei din cauza cruzimii faptelor și a fărădelegilor săvârșite, a prăpădului abătut asupra țării din vina lor. Conștient de necesitatea și importanța misiunii pe care și-a asumat-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
țintă a atacurilor apologeților creștini din Orient, În majoritatea lor sirieni, ca Adamantius, Afraat, Efrem, Maruta, Isidor din Pelusion, Theodor din Mopsuestia și Theodoret din Cyr; se numără Însă printre aceștia și Epifaniu, episcopul de Salamis din insula Cipru și armeanul Eznik din Kolb. Totuși, lucrarea capitală despre Marcion rămîne lungul tratat polemic În cinci cărți Adversus Marcionem redactat de apologetul montanist Tertulian din Cartagina, În decursul mai multor ani, după 207-2084. După cum a demonstrat Jean-Claude Fredouille 5, Tertulian este un
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
suita variațiunilor imaginare pe o temă dată, în povestiri tema se pierde treptat; rămâne doar jocul derutant al variantelor. Dincolo de aspectul lor heteroclit, povestirile se înșiră ca mărgelele pe ață, urmărind peripețiile tandemului bizar alcătuit din Ioan Geograful și Zadic Armeanul, într-o Valahie apocrifă (cum o numește inspirat Petru Creția), plasată la începutul veacului al XIX-lea. Un fel de contra-lume, unde „a face” e sinonim cu „a spune”, fiindcă - se explică undeva - „statul și așteptatul și vorbitul e tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
de viață ca oricare altul. Prozele scurte din Enciclopedia armenilor (1994) evocă polemic convenția străinului, împreună cu tot zațul cultural acumulat în timp. Indiferent de numele pe care îl poartă, există un povestitor unic al acestor proze: i se poate spune Armeanul rătăcitor. Descendent al unui neam risipit între cele patru puncte cardinale, el este subterfugiul narativ care obligă scena epică să se lărgească. Universul povestirilor se scindează în mod curent în două planuri. De o parte, întâmplările restituite de memoria celor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
Hudești documentele de stăpânire a lor lui Miron Costin de față fiind și bivvel slugerul Petriceico și Vasile de Mlenăuți. Din totalul de documente predate, trei se refereau direct la moșia Hudești și anume: a)un dres de la Iancu vodă Armeanul, b)un dres de la Neaniu și c)un uric pentru Hudești și alt sat. Sate cu vechime mare ce aparțin și au aparținut de comuna Hudești sunt Mlenăuți și Bobești care a fost desființat. Un document din iulie 22 cca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ele, gară internațională în mijlocul Iașului, în raza kilometrului 0 al Moldovei pe care o cutreier! primul tramvai de linia 11, vagonul 223. Ora 5,18, în acceleratul Iași Ungheni-Moldova, în stația Nicolina, cînd a intrat Constantin Stere, toți stătuseră spășiți, armeanul și care mai era cu el, dar a sărit fiecare văzîndu-se în România, am fost deghizați anti-Ohrana! vagon-salon în lungul săgeții albastre Iași București, reportaj că tramvai interregional pe 407 km, acceleratul de 20 km pînă în Ungheni, liturghia sensului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de roșie și câteva de castravecior, ca la celebrele magazine cu mezeluri Rochus. Brutăriile te amețeau de-a dreptul cu mirosul de pâine caldă, franzeluțe sau cornuri, erau renumite cele ale fabricii Herdan sau Hermann, iar specialități varitabile găseai la armeanul de pe Lizeanu, la Apostol Zottu. Simigeriile, în special gre- cești, te așteptau cu brânzoaice, cornulețe umplute cu mere, nucă sau magiun, plăcinte cu dovleac, fursecuri, covrigi de toate tipurile și mărimile, cu susan, cu mac, simpli sau cu carne, toate
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
Înșală doi români, un armean doi greci, un ovrei doi armeni” <endnote id="(3, p. 47)"/>. În conformitate cu această insolită ecuație etnico-etică, viciul de căpătâi al evreului ar fi frauda, pe care ar practica-o de două ori mai bine decât armeanul, de patru ori mai bine decât grecul și de opt ori mai bine decât românul. Proverbe similare se regăsesc la polonezi („Pe polonez Îl Înșală neamțul, pe neamț italianul, pe italian spaniolul, pe spaniol jidanul, pe jidan Însă numai dracul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Trei evrei fac cât un locuitor din Basel, trei locuitori din Basel fac cât unul din Geneva”) <endnote id="(3, pp. 71-72)"/>. Câteodată Însă, situația era răsturnată, evreul apărând În postura celui Înșelat, ca În această zicală românească : „Țiganul fură, armeanul jură și jidanul plătește gloaba [= amenda]” <endnote id="(3, p. 29)"/>. Nu atât naivitatea evreului pare să fie sugerată aici, cât frecventa sa discriminare și persecuție ; faptul că el era adesea culpabilizat și pedepsit, indiferent de adevăratul vinovat. În acest
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nouă tuturor scumpă - atâtea nații și confesii una lângă alta. Pentru ce să ne mai amărâm zilele unii la alții? Pentru ce să nu viețuim cu toții ca fii ai aceleiași mame? Pe cine să Învinuim pentru că maghiarul, secuiul, sasul, românul, armeanul ș.a. se nasc sub aceeași climă, pe aceeași vale, În același munte, lângă același râu? Dialectica relației „patrie - națiune” poate fi Întâlnită și În cuvântarea rostită de episcopul ortodox Andrei Șaguna XE "Șaguna" , cu ocazia reuniunii politice revoluționare de la Sibiu
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
stihii ca „rădăcini” ale naturii generative. Asimilarea lui Pitagora cu însuși tetraktys este clară. Ea este însă de ordin metafizic și nu lingvistic. Ambele variante au coloratură dialectală doriană care atestă vechimea considerabilă a formulărilor. Într-un comentariu tardiv, David Armeanul a încercat o hermeneutică literală, propunând identificarea cuaternatului (tetraktys) cu numele lui Pitagora, dar interpretarea este forțată și fantezistă. Interpretări autentic pitagoreice a realizat P. Kucharsky în Étude sur la doctrine pythagoricienne de la tétractys, Paris, 1952. Vezi și notele lui
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și la o fabrică de frânghii. Se apropie de enigmaticul boem rus Mihail Mihailovici Kazanski, pe care îl va evoca în povestirile sale. În 1901 pleacă la Giurgiu, muncind aici ca hamal în port. Se împrietenește cu un alt salahor, armeanul Sarkis, și acesta devenind personaj în literatura lui I. Se întoarce la Brăila și începe să practice meseria de zugrav. În 1904, împreună cu Mihail Mihailovici Kazanski, se angajează ca agent într-un birou de plasare din București; experiența de viață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
rușine să-și mărturisească unele fapte așa cum le-a săvârșit, și atunci le înfățișează așa cum ar fi trebuit să le îndeplinească. Dar cu vremea rușinea piere și obiceiul rămâne. 1. ISTORIA DE LA PODUL DUMBRĂVIȚEI 2. Istoria din drumul Hârlăului, cu armeanul cel speriat. "Mergând spre Hârlău." Și cu bătrâna care secera în genunchi. Cineva nu cunoaște pe Herbert Spencer; bine, nu cunoaște. Dar unii cunosc toată filosofia contemporană, știu ce-a spus Schopenhauer și Spencer etc., însă nu știu ce e aceia un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
știu ce-a spus Schopenhauer și Spencer etc., însă nu știu ce e aceia un botgros, ori un cintez. Mai mult nu știu aceștia din urmă. La pod la Dumbrăvița moartea unui Țigan Mergând spre Hârlău Bătrâna care seceră în genunchi și armeanul speriat. În prundurile Moldovei Povestea cu Baciu. Calicul Chichiuță. Chichiuță cu căluțul lui. Istoria lui Iancu cu Sandu vizitiul cel voinic. Adaos, romanul pe care mi-l închipuiam acu doi ani cu Iancu Dorojan. Deci un tânăr care vine la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
În acest timp afacerile bătrânului negustor merg tot mai prost. Are datorii, e amenințat să piardă și casa pe care o are. O parte din casa lui o închiriază unor armeni, străini veniți nu de mult în Târgoviște, oameni cuprinși. Armeanul murise și armeanca rămăsese singură. Se zvonea că are bani mulți. La epoca aceea, când negustorului îi mergea rău și copilul cel mare era bolnav în București, armeanca se hotărăște să se ducă la niște rude în Moldova. Încasează o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
oameni mărunți din mahalaua noastră bucureșteană... Meșterii, micii negustori au fost obligați să-și închidă dughenele, sau să le transforme, una după alta, în cooperative de stat. Așa i-am cunoscut pe ultimul plăpumar din colț, pe ultimul comerciant liber - armeanul care vindea cafea - și pe ultimul coafor-frizer din inima pieței. Coaforul și plăpumarul s-au transformat sub ochii noștri în cooperative de stat. Armeanul a dispărut fără urmă. Se sfârșise cu micii patroni capitaliști locali, pe care-i vedeam acum
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]