101 matches
-
Mâinii Maicii Domnului. E un adevărat deliciu olfactiv savoarea combinată a atâtor parfumuri pe care natura ni le dăruiește”... Și scriind cele de mai sus își reamintea de anii copilăriei, „când elev de școală primară fiind la Priponeștii mei, de armindeni, mergeam cu școala la pădurea Ghidigeni și mă întorceam cu substanțiale buchete de lăcrămioare pe care le dăruiam învățătoarei, mamei și surorilor mele... Am rămas cu acest obicei și mi-am adus în grădina proprie mii de lăcrămioare cu acel
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
am selectat pe cele cu rezonanță și în conștiința locuitorilor din comuna Filipeni: Filipii, Joile după Paști, Foca, Rusaliile, Ilie Pălie, Paparudele, Sf. Andrei, 40 de mucenici, Drăgaica, Caii lui Sf. Toader, Pintilie Călătorul, Ghermanul (Harmanul pentru viermi), Sf. Ignat, Armindenul, Sânzienele, Spolocaniile, Joia Mare, Dochia, Izvorul Tămăduirii, Logodna păsărilor, Săptămâna brânzei. După înșirarea celor peste o sută de întrebări, se adresau următoarele întrebări: - Ce spun bătrânii despre fiecare dintre aceste sărbători?, - Pentru ce folosă se țin?, - Ce au pășit când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
secolul trecut tinerețea este un simbol și o obsesie: epoca întemeietoare, secolul XIX alege primăvară că anotimp preferat și junețea că vârsta afișată. Cea mai importantă grupare a secolului trecut se numește Junimea. Începutul primăverii, 1 martie sau 1 mai (Armindeni) sunt date simbolice, despre care se scrie sau la care se lansează noi publicații. Ion creangă își alege 1 martie că data de naștere. Manoil de Bolintineanu începe în primele zile ale lui mai, pe model goetheean, ca Werther, iar
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
nr. 25. Lucrările de amenajare au vizat amplasarea unui număr de 24 de bănci, patru panouri de baschet, patru mese de tenis, coșuri de gunoi și un gard împrejmuitor. Liliana Scripcă Dublă manifestare chinologică l Expoziții-concurs la stadionul „Știința“ De Armindeni, Timișoara va deveni, pentru două zile, capitala chinologiei românești, în municipiul nostru urmând a se desfășura expoziția internațională CACIB, precum și cea națională CAC, care, în 1 și 2 mai, vor reuni aproximativ 500 de reprezentanți ai raselor omologate de Federația
Agenda2004-17-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282344_a_283673]
-
și locuiitorii lui în 1840 - toate aparținînd aceleiași specii a eseului memorialistic. Sunt mai profunde și mai subtile decît piesele românești. Fragmente, fragmente, fragmente..., la nesfîrșit! Partea inițială din Studie moldovană revine aproape identic în Cugetări, tabloul petrecerii patriarhale de Armindeni din aceeași Studie va fi reluat în Amintiri, deoarece autorul le concepuse pe toate sub semnul provizoratului. Proza lui pare o succesiune de fragmente înrudite, de încercări preliminare, în vederea conceperii unei viitoare mari opere, rămasă însă nescrisă. Prin hazard biografic
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
liber mielul și purcelul, cîrnații și mititeii, de a ciocni pahare de plastic și a proba capacitatea maximă a casetofoanelor. Parfumele de mai copleșite de fumul grătarelor, ciripelile - de văicăreli orientale și furnicile strivite de șezuturi masive: distracție populară de Armindeni care îmbogățește natura cu oase roase, coji de ouă vopsite, pungi, sticle și dejecții. Avînd experiența de neuitat a unor asemenea picnicuri prin păduricile murdare de lîngă București, Cronicarul n-a mai dat curs chemărilor - veniți privighetoarea cîntă și hai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
de trandafiri în variațiuni de roz pal. Era în ajunui zilei cînd aniversam căsătoria noastră. Se petrecuse, ritualul nostru solemn, a doua zi după Sfîntul Gheorghe, sărbătoarea respira mirozne de frunze ivindu-se proaspăt, într-o lumină, crudă încă, de Armindeni. Acum, peste ani, profuzia aceasta floreală nu putea să încapă într-o cameră de spital, am desfăcut din ea un larg mănunchiu, care se cerea la căpătîiul Cristinei. Obrazul mi-a atins răcoarea dalei albe de la mormînt, mi-a răsărit
Cine chiamă pe cine? by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2592_a_3917]
-
de martie, 28. Nimic despre 1 aprilie, care e doar joia necurată de după Paști, zi de tunete și vifor. Ziua de Sf. Gheorghe, cînd se împarte fie liliac, fie leuștean. 29 aprilie, și ea o joie rea. De-ntîi mai sînt Armindenii, o zi a purificării prin aer. Încep plimbările, soațele modernelor promenade de vară. Pe 16 mai cad Rusaliile, cînd nu este bine să călătorești. Și două vineri după Rusalii, la fel de cumplite ca și joile lui aprilie. Pe 1 iulie (1
Cronica anului 1882 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8434_a_9759]
-
și locuitorii lui în 1840 - toate aparținînd aceleiași specii a eseului memorialistic. Sunt mai profunde și mai subtile decît piesele românești. Fragmente, fragmente, fragmente..., la nesfîrșit! Partea inițială din Studie moldovană revine aproape identic în Cugetări, tabloul petrecerii patriarhale de Armindeni din aceeași Studie va fi reluat în Amintiri, deoarece autorul le concepuse pe toate sub semnul provizoratului. Proza lui pare o succesiune de fragmente înrudite, de încercări preliminare, în vederea conceperii unei viitoare mari opere, rămasă însă nescrisă. Prin hazard biografic
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
SUB CLAR DE LUNA, c-așa ne e dat nouă și ne doare: când un prunc nou se naște, un sfânt moare. de ce-a plecat FĂNUȘ...păi a plecat că ÎNGERUL la ceruri l-A STRIGAT . l-a tămîiat Armindeni cu dichis, caneaua brăileanului s-a-nchis... 1. Marian Barbu, critic literar prin excelență, atât prin independența interioară cât și prin imparțialitatea exterioară a aserțiunilor estetice, constată la 65 de ani - cum scrie în prefață Autoportret cu irizări târzii a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
SUB CLAR DE LUNA, c-așa ne e dat nouă și ne doare: când un prunc nou se naște, un sfânt moare. de ce-a plecat FĂNUȘ...păi a plecat că ÎNGERUL la ceruri l-A STRIGAT . l-a tămîiat Armindeni cu dichis, caneaua brăileanului s-a-nchis... 1. Marian Barbu, critic literar prin excelență, atât prin independența interioară cât și prin imparțialitatea exterioară a aserțiunilor estetice, constată la 65 de ani - cum scrie în prefață Autoportret cu irizări târzii a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
SUB CLAR DE LUNA, c-așa ne e dat nouă și ne doare: când un prunc nou se naște, un sfânt moare. de ce-a plecat FĂNUȘ...păi a plecat că ÎNGERUL la ceruri l-A STRIGAT . l-a tămîiat Armindeni cu dichis, caneaua brăileanului s-a-nchis... 1. Marian Barbu, critic literar prin excelență, atât prin independența interioară cât și prin imparțialitatea exterioară a aserțiunilor estetice, constată la 65 de ani - cum scrie în prefață Autoportret cu irizări târzii a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
atmosfera intimă. Exista Ziua Inelelor, În care Surorile Mari le inițiau pe Surorile Mici În lumea maturității, dându-le flori și brățări aurii. Mai era și Dansul Caierelor, ținut În primăvară, când se roteau - numai fetele - În jurul unui stâlp de Armindeni. Mai erau și Întâlnirile confesive bilunare „Inimă-pentru-Inimi“ organizate de capelanul școlii, care se terminau invariabil cu Îmbrățișări paroxistice și Înlăcrimate. Cu toate acestea, etosul școlii rămânea militant heterosexual. E drept, colegele mele de clasă se mai pisiceau În timpul zilei, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ispite. Un vin, oricât de-alinător, Excludă-acest fatal : Contract Cu răul Negustor. * IDEI III Când ore libere Sună Din vechi acordeon, De-a zilelor bravade... Relativ, Pardon. Când ore libere Sună Uitări și abandon, De-a lumii baricade... Relativ, Pardon. * ARMINDENI Profil de burg gigant Și atmosferă, rară, Amar parfum de liliac Și bonduri de ghitară. Plăceri De-o zi de sărbătoare, Voioase, vechi moravuri... Spre câmp se duce Și dumbrave Eroua lume muncitoare. Și după altă zi, Post festum - Îndemânări
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
tună. Și pân’ la urmă trece frontiera în lumea ei străină de căpestre, delirul este singura ei zestre și forma geometrică e sferă. Rotundul ce domnește pretutindeni perfecțiunea, chipul armoniei, muzica ritmului din trupul poeziei, taina iubirii-n ziua de Armindeni Atunci când și avera și puterea nu au nici piață și nici preț, iubirea e pe-un bividiu isteț ce controlează toată atmosfera. În cerul ei dacă mă sui, oricât de repede sau lent, trăiesc cel mai familial prezent și nu
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
bărbatului. El, cu reflexele de la stat încă nevindecate, are parapon pe patronul care-i cheamă la muncă în ziua de sărbătoare, dar răbufnește numai după ce-a înjumătățit conținutul păhărelului. Păi înainte, domnu’ (începe iar Viner), de-ntâi mai, de armindeni ieșeam la iarbă verde cu familia, cu copiii... La Brăila era și mai frumos, că aveam Dunărea acolo, aici trebuie să mergi cu mașina zece-doișpe kilometri, să ieși din București într-o pădure... Vorbind, Viner și-a întins laba cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Selina, erecțiile, Fiasco-ul. Eu încerc, dar și încercarea artei e prea grea. Grea, grea de tot. Eu și cu Martina am fost la tot felul de expoziții. Am fost la o expoziție constructivistă undeva în East. Prăjini tremurătoare de Armindeni, și corturi indiene de bârne, îndoituri spastice de beton și oțel, pisoaruri ciobite. Am fost la o expoziție modernistă nu departe de Park. Cărți de joc sfâșiate, piese de șah, table de la jocul de table, și cioburi de zaruri, rebuturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
siguri de invincibilitatea lor, și rivalitatea cu celelalte ordine, care dezertaseră. Ferocitatea bestială a maurilor. După cincizeci de ani, amarul acelei Înfrângeri Încă mai otrăvea creștinătatea, cu trena ei de polemici nerezolvate. Dante Își aducea aminte cum, În copilărie, de armindeni, se cântau isprăvile de vitejie ale companiei florentine care participase la acea Întreprindere nefericită. — Ați auzit? exclamă Antonio, Întărit de cuvintele lui Baldo. Da... s-ar putea, recunoscu poetul. Dar, În acest caz, mai curând decât cetatea, mozaicul ar părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
razimi. Astăzi tu de bună voie Îmi întinzi dulcea ta gură: Soartea mi le-a dat pe toate Cu asupra de măsură. {EminescuOpIV 255} AZI E ZI ÎNTÎI DE MAI Azi e zi întîi de Mai, Azi e ziua de Armindeni; Eu te cat drăguța mea, Eu te caut pretutindeni. Eu te cer de la isvor, De la codrul cel de brazi, De la vântul ce lovi Bălsămind al meu obraz. Întreb munții cei înalți, De la râuri eu te cer: De-au văzut cumva
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lăcrămioare necules, am invitat un grup de copii care au cules câte 51 de fire spre a le oferi cu drag colegelor învățătoare, așa cum făceam eu pe când eram copil - oferind învățătoarei mele lăcrămioare din pădurea de la Ghidigeni - unde mergeam de Armindeni cu școala. Pentru grupul de colege al fiicei mele am făcut o altă invitație la cules majestuoșii Crini Imperiali - cărora le va veni rândul peste 3 săptămâni - și aceștia rodind și înflorind dublu față de anul trecut. În felul acesta îmi
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Țăranu Elenă, 4 apartamente, București, str. Prof. Dr. Sion 3. 3409. Hagiescu Aurelia și Dumitrescu Elisabeta, Alex. Emanoil, 18 apartamente, București, c-lea Moșilor 147, str. Col. Poenaru Bordea 4, str. Șepcari 16. 3410. Hagienal Nicolae, 11 apartamente, București, str. Armindeni 12, str. sf. Ionică 7. 3411. Handria Tudor, 9 apartamente, București, sos. Crângași 19, 21, 23. 3412. Hangan Mihail, 6 apartamente, București, str. Gen. Stalin 56, str. Logofăt Nistor 4. 3413. Hariton Nicolae, 9 apartamente, București, str. Occident 55, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
trezit la viață într-o lume mai puțin haină și dacă arderile i-ar fi fost mai lente în proiecțiile și acțiunile mult prea generos și altruist asumate, omul Leonid Boicu ar fi împlinit, în această primăvară, la zi de Arminden, obișnuita (pentru mulți) vârstă de 80 de ani. Dar soarta a voit a fi altfel; la numai o zi după cea de a 66-a aniversare și tot la vremea florilor de liliac, măcinat de o nemiloasă, îndelungată și incurabilă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
umane”. Mărturisirile profesorului Platon ar putea fi completate și ilustrate, prin nume îndeobște binecunoscute încă celor mai apropiați (cel puțin ca vârstă) dintre colegi sau prin momentele memorabile, de tipul celor aniversare, consumate acasă la sărbătorit, în frumoasa zi de Arminden. Sentimente speciale și vădite manifesta Leonid Boicu față de toți moldovenii de peste Prut, de care s-a simțit mereu legat prin mii de fire nevăzute. Dacă pe cei cu ascendență basarabeană, indiferent de profesie, stabiliți în Iași, îi cunoștea, îi prețuia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
are mereu o atitudine empatică. Uneori într-o singură imagine el surprinde condiția unei întregi categorii: „La geamul unei fabrici o pală lucrătoare/ Aruncă o privire în zarea de azur”. Alteori dă dovadă că înțelege atît „voioasele vechi moravuri” de Arminden, „plăcerile de o zi”, cît și starea de „post festum”, cu întoarcerea „Spre necesarul randament/ Din monotona Muncă”. în fine, munca îl deprinde cu anonimatul („voi fi uitatul muncitor”) din viața socială și economică. Cine a introdus cuvîntul „pantofi” în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
orientale) și a retipărit Ursita. Dintre scriitorii epocii figurează cu versuri G. Crețeanu, N.V. Scurtescu, I.Al. Lapedatu, Mihail Zamphirescu, Ciru Oeconomu, N.I. Pruncu, Ronetti-Roman, Al. Lara, D. Petrino, Gr. Gellianu, G.G. Meitani, P.V. Grigoriu, Matilda Cugler-Poni și N. Beldiceanu (Armindenul). N. Țincu tălmăcește poezia Ninonei, după Musset, dar, în general, revista nu găzduiește traduceri de literatură, excepție făcând tragedia Egmont de Goethe, în versiunea românească a lui D. A. Sturdza. La partea științifică au colaborat V. A. Urechia, Petru Grădișteanu, Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289226_a_290555]