111 matches
-
și dragostea ei nețărmurita față de ținutul românesc, de portul, graiul iubiților ei români... ne-a adus pe scena strălucirea cântecului popular din plaiurile de dor ale Olteniei, Banatului, Ardealului, Moldovei și Munteniei, dându-i prin voce și trăire scenica... fior, armonie celesta și alean... presărat cu mireasma florilor, susurul izvoarelor, freamătul codrilor și triluriile nemuritoare ale păsărilor cerului, a sădit bucuria și fericirea în sufletele românilor. Maria Tănase a cântat și în limba franceză, făcând o impresie deosebită iubitorilor de muzică
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
unei lumi ce-a fost, dă lumini de bucurie sufletului păcătos de nostalgic. Iar dacă afirm că meșteșugul pictoriței ne înfioară și ne satisface setea de frumos, prin universul artistic al expresivității cromatice, al pastei pline și pregnante, al îmbinării armoniase a „petelor de culoare”, al contra-punctelor și liniilor și luminilor și umbrelor - ele impunând atmosfera trăirilor artistei - când afirm toate astea nu spun o vorbă goală. In liniștea sălii de expoziție a Casei de cultură, privind picturile semnate de L.S.H.
O NOUĂ EXPOZIŢIE DE PICTURĂ A LIANEI SAXONE-HORODI de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346789_a_348118]
-
Crapă mugurii la corn... Și în tril de turturele Zburdă mieii pe imaș. Mireasma de gălbenele Îmbată un fluturaș! Colina îi viorie Cu brânduși de primăvară. Ce farmec, ce armonie Plutește-n amurg de seară! Referință Bibliografică: Ce farmec, ce armonie / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2269, Anul VII, 18 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cornelia Neaga : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CE FARMEC, CE ARMONIE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375846_a_377175]
-
o să fie, votăm o sută ,la cârmă-s o mie... minciună cea moartă și vie! Renaște din regretate sicrie, blestemata și tristă glie, lacrima-i lege peste modestie, dăruim sacrificii ,în raza pustie! Lucian Tătar 10 feb 2017-0098 Referință Bibliografica: ARMONIE / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2343, Anul VII, 31 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lucian Tătar : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ARMONIE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375872_a_377201]
-
Acasa > Poezie > Amprente > LIMBA NOASTRĂ Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1703 din 30 august 2015 Toate Articolele Autorului Limba noastră-i armonie, susur dulce de izvor, Mărturie mereu vie, despre-un mândru brav popor. Dacii liberi ne-o lăsară, moștenire glorioasă, Toți românii o păstrară și-o vorbesc și-acum în casă. Chiar de-s răspândiți în lume, pruncii lor știu românește
LIMBA NOASTRĂ de NELU PREDA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372224_a_373553]
-
ai teamă, Așa cum te iubesc și eu... Același înger ne îndeamnă, Un singur trup să fim, mereu! Așa cum într-o melodie Arcușul geme pe vioară, Vioară vreau să-mi fi tu mie Iar eu arcuș, ce te-nfioară... Vibrând în dulce armonie Minuni să ningă peste noi, În tril suav de ciocârlie, Ce scaldă roua din zăvoi. Șipână-n granițe de sânge Tangoul nopții să răsune, Vioară sub arcuș ce plânge Iubirea peste patru strune; Un imn al celor ce iubesc, Viori și-
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
copilaș care, observând că în toate vizitele în care mergea cu părinții era tratat cu bunătăți și cu maximă bunăvoință, l-a determinat ca la întrebarea: ce vrei să te faci atunci când vei fi mare? să răspundă candid: musafir. Blocul Armonia Viața în comun, într-un apartament situat într-o scară de bloc cu 40-50 de familii, are numeroase avantaje dar și unele neajunsuri. Un prim beneficiu este că în asemenea condiții de viață singurătatea nu mai este de fapt singurătate
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
vederea nici-un amănunt... Cu bunătatea lui părintească, m-a dădăcit așa o săptămână întreagă. De multe ori, seara, mă lua la vecernie... Îl admiram cum îi ședeau odăjdiile. Parcă era născut în ele! Arăta ca un sfânt de pe icoană. Câtă armonie în el!... Când cânta, parcă dispărea bătrânul pe care îl știam și în locul lui apărea un bărbat în floarea vârstei. Și un necredincios s-ar fi oprit în loc să-i asculte ghiersul! Așa am dus-o, cum spuneam, o săptămână încheiată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fă-o pentru copil, eu mă răzgândesc, merg tăcută alături de el, oscilând între ei doi, pentru o clipă îi sunt ostilă lui, apoi ei, care îi este ostilă lui, confuză urmăresc din nou mașina lui, atât de repede se risipise armonia chiar și în sânul noii mele familii, am impresia că l-am pierdut, așa că oscilez între părere de rău și ușurare, dar mă așteaptă cu loialitate la semafor, îmi face cu mâna și dispare pe o stradă cu totul nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
zici că vor să omoare pe cineva, soldatul român are pieptul antiglonț, eroism cu nemiluita, tot dichisul. Sub razele matinale ale soarelui congelat, ierburile pline de chiciură din marginea pistei par de sticlă, cîmpul fumegă congelat În timp ce noi Îi deranjăm armonia. Se Întrevede cîmpia nesfîrșită, mii de kilometri de pustiiciune Împăcată. Dintr-un entuziasm necontrolat, răcnim din toți rărunchii și cumva chiar reușim să ne sincronizăm gura cu picioarele - cred că cel mai bine mi se sincronizează mie, pentru că nu am
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
culoarului sau a ordinii intrării, mai ales de controlul situației psihice, de concentrarea maximă, legată adesea de superstiții. Sportivii cred în norocul sau ghinionul cifrei de pe tricou, al etapei sau al talismanului la care țin, de exemplu, pentru cifra doi armonia se realizează prin purtarea pietrei albe a lunii, al cărei simbolism apare corelat cu acela solar, dar mai ales cu acela al timpului al apei și al ploii. În fiecare lună, timp de trei nopți luna dispare, ea este primul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
intervalele muzicale se adaugă, nu se suprapun. Pământ 34 Luna Soare Venus Mercur Marte Jupiter Saturn octavă octavă dublă 3 oct. 3 oct. 4 oct. + cvintă oct. +1 ton +1 cvintă + 1 ton Armonia Sferelor este produsă de sunete și armonia în sine provine din faptul că raporturile și notele sunt consonantes. Macrobius insistă pe ideea că această muzică nu poate fi auzită de oameni 36 și privarea de dulcis sonus se datorează capacităților limitate ale indivizilor (II, 4, 14 nec
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
să renunțe la așteptare. Să devină ca orice obiect al gării, căci un călător care ar aștepta într-un loc unde nu e nimic de așteptat, care s-ar agita într-un loc unde orice efort e zadarnic, ar strica armonia"... Nu, nu glumesc. Dealtminteri, știu că totul vi se pare bizar. Pustiul nu-l poate înțelege decât cine l-a trăit. Și dacă vă întrebați cum se poate ca unul care se află în situația mea să mai vorbească despre
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
toată păpușa de panoptic să se prăvale undeva pe loc de repaos, pe care sensibilitatea lui istovită ar fi dorit, totuși, să se poată întinde în căutarea odihnei. Maxențiu călărea cu o tensiune halucinantă ca nu cumva să se rupă armonia dintre el și cal și, astfel, prin cea mai mică zvâcnire, să se rupă și înăuntru ceva, într-un plămân vecinie ulcerat pe care-1 simțea în toracele lui pretutindeni, parcă, și la orice mișcare. Se uită cu ură la Ada
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ce cuprinde n brațe noaptea foarte-albastră, copilărie, viața noastră, renaștem cu tine-n colinde. 2012 Sfinții Arhangheli Toți sfinții din calendare ne fac mai frumoasă viața; luminoasă este fața florilor când râd la soare! Sfinții-Arhangheli, din contrarii, fac în lume armonia; când lucrată-n noi e via trecem lesne peste-avarii. Sentimente inocente schimbă florile în vază; cât de mult ne luminează calendarele prezente! Numai aripi printre astre, trecem peste orice-abis cu tăria unui vis și emoțiile noastre. Bucuriile adânci unde-și
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
-n floare prin grădini vin cu noi la Înviere. Candelabre în eter mii de-aprinse sfeșnice și pământul este-n cer, printre cele veșnice. Doamne, câtă bucurie e în sufletul meu azi! Și câtă statornicie Este-n verdele din brazi! Armonie care lin mă desprinde de o certă mână de mister divin, de materia inertă și-mi dă aripi ca să zbor din iubire-n mântuire; pe calea luminilor este numai fericire. Toți renaștem orișiunde ne-am afla în lumea asta; ale
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
patriarhale și revolta profetică a avangardei, „arghezianul”, „naturistul” Fundoianu din Herța, Priveliști sau Cîntece simple se află de fapt la antipodul „bucolicelor”, „jammesienelor” lui Ion Pillat din volumul „monografic” Pe Argeș în sus, unde dominantă este seninătatea nostalgică și melancolică, armonia abia tulburată a comuniunii cu familia, strămoșii, locurile natale. Poemele sale sînt poeme ale unei tradiții devastate, descompuse, „în mizerie”, o tradiție biblică și „patriarhală” ieșită din țîțîni, din care nu au mai rămas decît aromele crepusculare și imaginile agreste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o formă oarecare... cristal, floare, om... Este o convenție a lor. Cu cât mai multe elemente s-a împăcat din fierberea * lor într-un organism, cu atâta el este mai perfect. Dovadă toată natura organică. Este împăcare complectă... atunci vezi armonia, frumuseța..., e imperfectă, atunci te pomenești c-un nas turtit, c-o mutră * șuie, cu ochii încrucișați... urâciunea și boala e semnul unei împăcări neperfecte, în care de es. un element are egemonia, se naște un natural nearmonic, contradictoriu... De ce
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
nu există decît o singură soluție: divorțul. Mina: Bine, dar nu pot să cred că un cavou... Ilie: (strigînd din ce în ce mai tare) Ba să crezi! Să crezi si asta și tot ce altceva îți voi spune. O familie înseamnă credință comună, armonie unitate. Auzi? Dacă vrei să fii cu mine, trebuie să crezi ca mine, să fii una cu mine. Mina: (alarmată) Sînt una cu tine, cred ca tine dar nu pot... Ilie: (apucînd-o de umeri, furibund) Să poți! Să poți! Crezi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
zilele noastre. Or, starea aceasta de pervertire constituie o temă frecventă a preștiinței mizurilor; turnul Babel, de exemplu: nemaiavînd încredere decît în intelect, oamenii vor să atingă "Cerul mitic", bucuria, cu ajutorul unei construcții tehnice. Acțiunea irațională le-a tulburat curînd armonia: ei nu se mai înțeleg între ei, fiecare nemaitrăind decît în funcție de dorințele sale exaltate și "vorbind propria lui limbă". Sensul vieții este simbolizat de Dumnezeu, care nu trebuie decît să atingă cu un deget edificiul superb pentru ca acesta să se
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
foșneau ușor de vânt și prin pădure, / departe, chiparoșii; dinăuntru, / din casă glasuri răsunau și calmă / truda de slugi (...) tainice lumi și bucurii de taină / sârmanei mele vieți imaginându-i (Amintirile, vv. 12-24).316 Imaginile auditive cu funcție descriptiva conturează armonia naturii asimilate unei stări de fericire specifice trecutului. Vremea copilăriei este un ideal plăsmuit în amintire și numai astfel recuperabil. Exemplul de mai sus nu reprezintă o apariție izolată de-a lungul creației leopardiene, dimpotrivă, poetul asociază deseori sonoritatea cu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
spectacol și un mod de armonizare interioară, iar eu nu puteam înț elege atunci ce poate fi atât de deosebit la un banal apus d e s oare?! Am mai întâlnit scene în care oamenii își cereau scuze pentru că tulburaseră armonia altora. Din cauza unor certuri în familie, un oaspete în acea casă era îndreptățit să primească scuze pentru că i se tulburase echilibrul interior. Armonia și echilibrul interior al unui om erau noțiuni noi pentru mine. Nu mă gândisem niciodată la acest
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
cugetarea sufletu-ți divinizează. În trecut mergem, cum zeii trec în cer pe căi de raze. Peste adâncimi de secoli ne ridica, curcubei; Un popor de zei le trecem, căci prin evi de vecinicie Auzim cetatea sfântă cu-nmiita-i armonie... Și ne simțim mari, puternici, numai de-i gândim pe ei... Miază-noaptea-n visuri d-iarnă își petrece-a ei viață. Doarme-n valurile-i sfinte și-n ruinele-i de ghiață, Însoțită de-ani o mie cu bătrânul rege Nord
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de ea... de mine... și de tot! {EminescuOpIV 490} Oricine-a plâns și spune că ferice În lume nu-i, acela e-un nebun. Ce știe el ce sunt dureri când zice Că-ntr-al lui suflet armonii răsun - Căci armonie-i orice plâns aice, E-o împăcare plânsul... e un bun. Cel ce nu poate plânge, acela știe Ce-i viața moartă, ce e moartea vie? Acela are-ntr-însul grămădită Vecia-ntreagă de dureri și chin, A ei mărime; ochiul nu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
A călătorit mult, a cunoscut mulți medici, îmbogățindu-și orizontul medical. Unii îl considerau cel mai mare cleric specialist în medicină, teoretician și excelent practician, Arnoldo poseda și un spirit analitico-reflexiv încât era considerat și filosof. Concepția sa medicală viza armonia teoretico practică în afara căreia nu vedea realizat un medic autentic. Arnoldo de Villanova a lăsat un Breviar medical și Regimen sanitatis, această carte a sănătății în care armonizează concepția hippocratică, galenică și arabă cu cea a școlii medicale din Salerno
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]