233 matches
-
Coconilor către Viena, fiind însoțit de Iani și de Ralu. Atacată de omul lui Iani, Anița este salvată de la moarte de Anghel, care află astfel traseul transportului de bani. Haiducii pleacă pe urmele transportului de aur, dar sunt așteptați de arnăuții lui Mamulos. Anghel aruncă un cuțit în Mamulos, dar este capturat de arnăuți și dus la ocnă. "" a fost filmat în vara și toamna anului 1970, concomitent cu celelalte două filme ale tripticului ("Zestrea domniței Ralu" și "Săptămîna nebunilor"). Filmările
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
lui Iani, Anița este salvată de la moarte de Anghel, care află astfel traseul transportului de bani. Haiducii pleacă pe urmele transportului de aur, dar sunt așteptați de arnăuții lui Mamulos. Anghel aruncă un cuțit în Mamulos, dar este capturat de arnăuți și dus la ocnă. "" a fost filmat în vara și toamna anului 1970, concomitent cu celelalte două filme ale tripticului ("Zestrea domniței Ralu" și "Săptămîna nebunilor"). Filmările au durat 8 luni de zile și s-au desfășurat până în primul trimestru
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
împământenire. Dimitrie și Pavel Macedonski participă la mișcarea lui Tudor Vladimirescu, de care erau apropiați prin vechi afaceri și camaraderie militară din războiul 1806-1812, dar și cu Iordache Olimpiotul, șeful Eteriei. Dimitrie Macedonski era prieten cu Hagi Prodan - căpitan de arnăuți. De altfel, frații Macedonski erau bogați, după cum declară: s-au ocupat „la moșii, cu agricultura, creșterea vitelor, creșterea viței de vie și cu negoțul, până la răscoala populară din 1821, ianuarie 17“. I se impută, totuși, lui Dimitrie Macedonski (fără dovezi
Dimitrie Macedonski () [Corola-website/Science/306145_a_307474]
-
vitelor, creșterea viței de vie și cu negoțul, până la răscoala populară din 1821, ianuarie 17“. I se impută, totuși, lui Dimitrie Macedonski (fără dovezi concrete) predarea/ trădarea Vladimirescului în mâinile eteriștilor. Urmăriți de turci, Dimitrie Macedonski și Hagi Prodan, cu arnăuții, împreună cu eteriștii lui Alexandru Ipsilanti, sunt înfrânți la Drăgășani (7 iunie 1821). Retrași la Tismana, căzuți în mâinile pandurilor, salvați de Pavel Macedonski, trec în Transilvania (10 august 1821), și, prin Brașov, lipsiți de viza de azil a austriecilor, frații
Dimitrie Macedonski () [Corola-website/Science/306145_a_307474]
-
hectare. Rezervații naturale incluse în parc: "Muzeul Trovanților" (arie naturală constituită în vederea protejării unor formațiuni geologice cunoscute sub denumirea de "trovanți" ), Pădurea Călinești - Brezoi, Pădurea Valea Cheii, Rădița - Mânzu" Peșteri declarate monumente ale naturii aflate pe teritoriul parcului național: "Peștera Arnăuților, Peștera Caprelor, Peștera Clopot, Peștera cu Lac, Peștera cu Perle, Peștera Munteanu - Murgoci, Peștera Liliecilor, Peștera Pagodelor, Peștera Rac, Peștera Valea Bistrița".
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
răpitorilor și descoperă trăsura trimisului imperial austriac ascunsă sub o căpiță de fân și lângă ea o mărgică de peruzea. Ei sunt urmăriți de oamenii Agiei și se luptă cu ei într-un loc numit La Măseaua Stricată. Scăpând de arnăuți, cei doi ajung la un han ținut de jupân Potoroacă și de soția sa, Maria, fosta bucătăreasă a boierului Vâlcu din "Masca de argint". Hangiul și hangița îi spun lui Mărgelatu că pe la hanul lor a trecut o caleașcă cu
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
șase călăreți care păreau a fi comedianți. Unul dintre comedianți avea o voce foarte frumoasă, iar Mărgelatu își dă seama că este vorba de Gonfalone (David Ohanesian), fostul soț al Agathei. Hangiul își dă seama că uitase să le spună arnăuților că la vreun sfert de oră după plecare comedianților sosise și o femeie cu o trăsură, iar Mărgelatu este sigur că era vorba de Agatha Slătineanu. Luând-o pe drumul Bucureștiului, Mărgelatu și Buză de Iepure ajung la conacul Aspasiei
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
orașului datează din 20 mai 1597, când Manole și Necula Logofăt au primit de la domnitorul muntean Mihai Viteazul moșia Băicoiului în schimbul moșiei Ploieștilor, unde se afla un sat moșenesc pe care voievodul a fondat ulterior un oraș. În 1831, căpeteniile arnăuților din Oltenia, Iordache și Farmache, au fost chemate să apere Bucureștiul și au pornit la drum, jefuind însă satele întâlnite în cale. O ceată a izgonit ispravnicii din Târgoviște, care s-au refugiat la Băicoi. Tot aici au poposit și
Băicoi () [Corola-website/Science/297014_a_298343]
-
au sprijinit stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari, găgăuzi și albanezi din sudul Dunării, aceștia primind terenuri și scutiri de impozite pe 10 ani. Satul Caracurt a fost fondat în anul 1811 de către coloniștii albanezi (așa-numiții arnăuți) ce proveneau din Turcia (din sudul Albaniei de astăzi). Ei trecuseră anterior în Dobrogea și de acolo fugiseră în Basarabia. Ulterior s-au stabilit și coloniști găgăuzi și bulgari. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai
Caracurt, Bolgrad () [Corola-website/Science/318307_a_319636]
-
fanariotă. Amza (Ion Besoiu), căpitanul unei cete de haiduci, este trădat de fratele său de cruce, Sârbu (Amza Pellea), și ajunge la ocnă. Ros de ambiții și însetat de avere, Sârbu intră în slujba domnitorului fanariot și devine căpitan de arnăuți. El se însoară cu fiica vel-vistiernicului Dudescu, pe care îl acuză apoi de trădare pentru a-i lua averea. Dar Amza, evadat de la ocnă, dorește să se răzbune pe cel care l-a vândut. El se află pe locul 8
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
dorea pe Anița, iubita lui Amza. Amza este plimbat în lanțuri prin București, biciuit și marcat cu fierul roșu, fiind condamnat la ocnă pe viață și închis la Telega. În acest timp, Sârbu profită de Anița și devine căpitan de arnăuți și om de încredere al domnitorului fanariot (Fory Etterle). El se căsătorește cu Maria (Elisabeta Jar), fiica vel-vistiernicului Dudescu (Florin Scărlătescu), pentru a pune mâna pe averea acestuia. După doi ani, domnitorul dorește să i se reînnoiască domnia, promițând lui
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
mari. Anița achiziționează datoriile lui Sârbu, dorind să se răzbune pe el atât pentru vinderea haiducilor, cât și pentru faptul că a profitat de ea; ea speră ca Sârbu să fie ruinat și să ajungă la temnița datornicilor. Căpitanul de arnăuți cunoaște faptul că vel-vistiernicul Dudescu, socrul său, l-a împrumutat cu 1 milion de galbeni pe pretendentul domnitorului și-l informează pe voievod; Dudescu și fiica sa sunt trimiși în surghiun la Telega. Promițându-i o noapte de amor, Anița
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
strângă vechea ceată de haiduci. Sârbu este trimis de Vodă să strângă birurile și face exces de zel, sărăcind populația. El îl șantajează pe socrul său, iar acesta din urmă îi cedează moșiile. Amza și ceata sa îi atacă pe arnăuți pentru a pune mâna pe banii luați cu forța de la populație. De partea lor se alătură Maria, soția lui Sârbu, care dorește să recupereze moșiile tatălui ei. Nereușind să afle unde a ascuns Sârbu aurul pe care-l ducea lui
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
De partea lor se alătură Maria, soția lui Sârbu, care dorește să recupereze moșiile tatălui ei. Nereușind să afle unde a ascuns Sârbu aurul pe care-l ducea lui Vodă, Amza se deghizează ca pictor bisericesc și se alătură caravanei arnăuților. Ajunși la fostul han al Aniței, Amza află de la Anița (care venise acolo pe furiș) că aurul era ascuns în butoaiele unor păcurari ce fuseseră depozitate în pivniță. Cei doi înlocuiesc aurul cu pietricele. Anița este prinsă de Sârbu și
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
sosește în țară cu 10.000 de ieniceri și-i cere domnitorului să-i dea banii promiși. Sârbu aduce pungile cu bani scoase din butoaiele păcurarilor și când le deșartă pe masă din ele cad pietricele în loc de galbeni. Căpitanul de arnăuți fuge să afle de la Anița unde fuseseră ascunși banii și se întâlnește acolo cu Amza. Între cei doi are loc o luptă, iar Sârbu este spânzurat de funia unui clopot. Maria Dudescu scoate din buzunarul mortului actele de proprietate date
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
și hangii, magazii, bucătărie, crâșmă și cramă de vinuri. În curtea interioară erau grajduri pentru caii de olac (de schimb), ateliere de reparații ale rotarilor și harabagiilor, cantonul pentru întreținerea și repararea drumului și podurilor, precum și locul de pază al arnăuților. Marele scriitor român Mihail Sadoveanu (1880-1961) menționează Hanul din Drăgușeni în povestirea "Negustor lipscan" din volumul Hanu-Ancuței (1928). Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, pe când aducea marfă de la Lipsca către Iași, negustorul Dămian Cristișor oprește carele la Drăgușeni, unde este nevoit
Hanul Drăgușeni () [Corola-website/Science/321692_a_323021]
-
Caliopi simțind o atracție către haiduc. Între timp, Mamulos îi schingiuiește pe țărani pentru a afla ascunzătoarea lui Anghel și dă de urma haiducilor. Caliopi fuge, Anghel se duce după ea și este prins de Mamulos. Haiducii îi atacă pe arnăuți, dar nu reușesc să-l scape pe Anghel. Căpetenia haiducilor ajunge în București, unde Mamulos, la cererea lui Vodă, îl schingiuiește pentru a afla unde sunt ascunse bijuteriile domniței Ralu. O altă încercare a haiducilor de a-l elibera pe
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
iubește. Până la finalizarea planului său, Ianuli își închide soția într-o camera, fiind pusă sub paza slujitorului său, Jean (Jean Lorin Florescu). Toate încercările de a-l salva pe Anghel eșuând și temnița domnească fiind un loc bine apărat de arnăuți, Anița îi cere Răspopitului (Toma Caragiu) să-i dea bijuteriile lui Mamulos în schimbul eliberării lui Anghel. Răspopitul încheie un târg cu Mamulos. Astfel, i se dă haiducului o licoare, iar acesta pare mort prin spânzurare. El este dus pentru a
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
haiducului o licoare, iar acesta pare mort prin spânzurare. El este dus pentru a fi îngropat, dar Mamulos îi ucide pe ciocli și-l duce pe Anghel Răspopitului, primind de la acesta bijuteriile furate de la domnița Ralu. Între timp, căpitanul de arnăuți se gândise să folosească bijuteriile în folos propriu și să fugă la Viena cu Anița (Marga Barbu), pe care o iubea. Bijutierul la care îi duce bijuteriile pentru a fi evaluate îi spune lui Mamulos că bijuteriile erau copii falsificate
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
la Viena cu Anița (Marga Barbu), pe care o iubea. Bijutierul la care îi duce bijuteriile pentru a fi evaluate îi spune lui Mamulos că bijuteriile erau copii falsificate după bijuteriile originale, chiar și cutia fiind o copie. Căpitanul de arnăuți își dă seama că Ianuli comandase copii ale bijuteriilor la Viena, îi dăduse cele false dolmniței Ralu și și le oprise lui pe cele veritabile. Ianuli ascunsese bijuteriile în sfera policandrului din capelă, dar nebunul vel-vistiernic Dudescu (Florin Scărlătescu) le
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
Anghel pătrunde în casa lui Ianuli și se confruntă atât cu acesta din urmă, cât și cu Mamulos, care-l aștepta. Haiducul ajunge primul la capelă și fură bijuteriile adevărate, agățate de nebun pe policandru. Cu ajutorul haiducilor, Șaptecai scapă de arnăuți și se ascunde la hanul Aniței. Încercuit acolo de oastea lui Mamulos, Anghel fuge pe o ușă secretă din fundul pivniței. Ianuli o împușcă pe Caliopi, iar aceasta moare. În ultima noapte a Săptămânii Nebunilor, Anghel este abordat de Voinea
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
pentru izbînda cauzei române". Iar în Etymologicum Magnum Romaniae, revine citîndu-l pe istoricul german Engle, care, la rîndul său, se inspirase din lucrarea iezuitului Rudolf de Bauzen, utilizată de istoricii unguri Pray și Benkö: "Pe la 1671, domnind în Moldova crudul arnăut Duca, boierul Hîncu a ridicat steagul răscoalei contra născîndului element fanariotic: armenii au luat partea cea mai activă în această manifestațiune, și cei mai compromiși dintre dînșii, într-un număr foarte însemnat, au fost siliți apoi a fugi din țară
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
din Depresiunea Bârsei, fugiți din localitățile fostelor scaune secuiești din apropiere. După înființarea glăjeriei, au venit aici și alte familii, între care și polonezii Solosovics (numele lor ulterior a fost maghiarizat). Familiile cele mai vechi sunt: Steloias, Doboli, Calcea, Gociman, Arnăut, Boroc, Cojocaru, Floroianu și Stroie. Întemeietorii glajariei au fost din familiile Hartfig, Vitman, Ghembeschi, Ioncu, Șuler etc. La început, sătul Barcani a aparținut din punct de vedere administrativ de comună Zagon. În 1856, Barcani, numit atunci Barcan, era cătun al
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
în Bulgaria unde la Silistra este spânzurat împreună cu soția și doi băieți mai mari. Copilul cel mai mic, al treilea, este luat de turci și ajunge ofițer în armata turcă. De la Iamandi Giuvara, moșia a ajuns în stăpânirea unui fost arnăut, Polcovnicul și apoi trece la fratele lui Iamandi, Gheorghe Giuvara, care construiește și biserica în 1857, biserică ce a avut pe ea inscripția cu numele Gheorghe Giuvara. După moartea acestuia, urmașii au vândut moșia în 1887 principesei Ecaterina Plagina care
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
de cazangerie „Meteor” sau ateliere metalurgice ale societății „Foraj”). Astfel, încă de la sfârșitul secolului trecut, orașul se afirmase ca un puternic centru industrial. În 1821, ploieștenii nu au avut o atitudine favorabilă Eteriei, dovadă fiind faptul că o ceată de arnăuți, care mergea în întâmpinarea comandantului, a trebuit să ocolească orașul și numai când Ipsilanti a venit cu toată forța sa l-a putut ocupa. Ipsilanti a rămas aici zece zile, inspectându-și trupele, strângând armele pe care le-a găsit
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]