90 matches
-
tata. Pe atunci ne duceam la Biserică doar la Paști și la Crăciun. Nu știam prea bine de ce ne duceam. Ba ... eu știam. Mă încânta îmbrăcămintea preotului. Avea un fel de șorț în față și în spate, galben-auriu, cusut cu arnici roșu. Nu eram atentă la ce spunea. Îmi plăcea că, la Paști, ciocneam ouă roșii, iar mama ne făcea, din toată sărăcia, cum spunea ea, rochițe noi. Le așezam pe un surcel, adică băț de lemn, legat cu ață, pe
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
găsit Felul ăsta zăpăcit De a râde fără rost, De-a sări pe bănci în clasă, De-a strica tot rostu-acasă, Ca un prost, da, ca un prost... Ce-ți mai trebuiește ție? Poate-atâta: o scufie Cu pompoane de arnici Ca la orice măscărici. Eu ți-am spus. Și nu-s mai mare Decât tine. Însă știu Foarte bine, mi se pare Ce se cade, cum să fiu. Gluma-i bună, dacă vrei, Dar când e la locul ei. Dacă
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
cum să fiu. Gluma-i bună, dacă vrei, Dar când e la locul ei. Dacă vașnic te îmbie Farsele și glumele, “Măscărici” pentru vecie Ți-o rămâne numele. (Nina Cassian Măscăriciul) 2. Caută sensul cuvintelor în dicțonar: măscărici, pompoane, zăpăcit, arnici, scufie, farsă. 3. De ce poezia are titlul “Măscăriciul”? 4. Ce i-ai spune Măscăriciului dacă ați fi colegi de clasă? 5. Scrie propoziții cu ajutorul ortogramelor: ți-a; ți-ai; de-a; dea. 6. Memorează versurile poeziei. TESTUL NR. 21 1
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
o închisoare la alta. Le lăsaseră convingerea că nu vor avea nimic de suferit pe drum. Drumul Tâncăbeștilor. Drumul din urmă. Aruncaseră călăii și lucrurile. Valiza a fost scoasă și deschisă. Înăuntru, rufărie... Batiste, o cămașă de noapte lucrată cu arnici verde și albastru... o pereche de papuci... ciorapi... o cutie de biscuiți... Un cearceaf, o cană, o perie de dinți și pastă... Sunt ale lui Corneliu, recunoaște îndată d-na Codreanu, valiza soțului său. Vinul tonic pentru trupul ce ducea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
ascund nemărginirea Pe când un suflet se zbuciumă-n zadar Nici ochii mei cu geometrii impure Privindu-ți urma de impleticite gambe Ca un balans prin spațiile pure Sau prin apus de colorate stambe Să nu uiți ziua cu fundă de arnici Când amețit de-o nefirească fugă Ca într-un vis de toamnă apus aici Genunchi-mi plec ca într-o rugă Nici șoaptele în vânt ca suferințe Sau gândurile prinse-n țipătul obscur Ale neânțelesei neputinte Când vreau să ți
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
pavajul îngust al curții (era un liliac, cu trei dungi albe, de vopsea, pe trunchi) și am intrat în casă fără să bat la ușă. De obicei, pe soră-mea Zoe-Olga o găseam bro dând pe bucățele de cârpă, cu arnici roșu, figuri abstracte, îmi plăceau la nebunie; ea nu știa nici să scrie, nici să citească, abia izbutisem, pe când eu aveam vreo șapte ani și ea vreo nouăsprezece, s-o învăț să deseneze patru litere de tipar : O, L, G
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Să nu fie popă tuns Ca să ne dee răspuns, Căci răspunsul nostru e: Șase păhare cu vin, Șase năframe de in, Din in subțire țesute Cu flori de aur cusute, De cari se țes pe aici Cu fluturi și cu arnici, Și cu strămătură fie Numai voie bună fie, Și de-ar fi și de mătasă Numai să fie din casă De la cinstita mireasă, Nu strânsă pe la vecine Ca să pățim v-o rușine. Să știți, socri, că de sară Mare oaste
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-o, am luat pachețelul cu mâncare. Epitrahilu era acolo. Nu plec niciodată niciodată fără el... - Știu, surâse acela. Șnițele și gogoșari. Și eu la drum tot asta mănânc. Cât despre... cârpa aia. Nu era decât cămașa mea de noapte. Cu arnici, să nu visez urât. Dar ați văzut ce era în interior, mai în interior? - Ce să fie, ridică din umeri popa Băncilă. - Vă rog verificați, îl îmbie acela. Părintele trase de încuietoare și văzu cum îl privea fața zâmbitoare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
unei scurte bucăți. Colaborarea nu dură însă mult, și Titi, devenind deodată palid, se ridică în picioare, cu mâna dreaptă în sus și capul plecat pe spate, și zise speriat: - Îmi curge sânge din nas! Într-adevăr, un fir de arnici roșu se prelingea pe șanțul adânc al buzei de sus. Cum hemoragia nu se oprea și Titi făcuse o figură de teroare, Felix deschise ușa și ieși în sală. Atrasă de zgomot, Aglae veni și, informată de Felix, irupse zgomotoasă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
îi așternea palma pe ceafă. -Ce faci? -Ttt! - Doamne ferește... > - Doamne ferește, pîn' te nimerește! -Zău... Pungașul avea o mustață rară și ochi adânci, încercănați. Femeia, stătută, cu poftă de bărbat. - Lasă-mă, măiculiță! -Nttt! Și-i despica bluza cu zale de arnici. - Să știi că strig la vecini! -Strigă! Și-o pupa sub puful urechii, unde-i dulce carnea de muiere. - Barem stinge lampa, că se vede peste drum! Sufla hoțul în lampă. O nădușea. Ofta văduva-n plăceri. - Greu fără bărbat
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cântaseră lăutarii cânta câteodată popa, apoi liniștea învăluia din nou curțile până la Bobotează, cîftd venea sfinția-sa cu miruitul. Trecea părintele cu dascălul, după obicei. Tot pe atunci băteau finii la ușile nașilor cu plocoanele. Muierile țineau prosoapele lucrate în arnici, portocalele și lămâile învelite în foițe, iar bărbații, ploștile și gâștele gătite. Ce de petreceri! Prin februarie se ardeau gunoaiele și se reparau gardurile. Cerul se subția. Primăvara venea neștiută. Sub garduri încolțeau mărăcinii. Râpile galbene se umpleau de câini
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
unul, rupîndu-i vârful urechii. Nu-i mai trebuiau, dar nici ibovnicii nu putea să-i lase. A plecat înjurînd după căruțași. Voica rămăsese în drum, pipăindu-și carnea zdrelită. Pe gât i se prelingea o șuviță subțire de sânge, ca arniciul. Stere n-a scos un cuvânt până acasă. A sosit în goana cailor, pe crucea căruței, în fruntea căruțașilor. Din Grivița, trecuse el înainte și uscase gloabele în bătăi. Cu o mână ținea hățurile, cu alta codirișca de piele cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
negre, tot la fel cu ochii ei./ Mai mândră arăta la-nfățișare/ Decât un pui de păr când dă în floare,/ Mai gingașă ca lâna unei miele.../ La brâu ține un săculeț de piele/ Cu bumbi gălbui și ghinde de arnici./ Nu-i om, oricâte drumuri și potici/ Ar fi bătut pe lume, să mai știe/ Așa fătuță mândră și nurlie./ Iar pielița-i lucioasă semăna/ Cu-n galben proaspăt din tarapaná./ Cât ce privește glasul, nevestica/ Se măsura în ghiers
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
negre, tot la fel cu ochii ei./ Mai mândră arăta la-nfățișare/ Decât un pui de păr când dă în floare,/ Mai gingașă ca lâna unei miele.../ La brâu ține un săculeț de piele/ Cu bumbi gălbui și ghinde de arnici./ Nu-i om, oricâte drumuri și potici/ Ar fi bătut pe lume, să mai știe/ Așa fătuță mândră și nurlie./ Iar pielița-i lucioasă semăna/ Cu-n galben proaspăt din tarapaná./ Cât ce privește glasul, nevestica/ Se măsura în ghiers
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
învățători, oameni cu răspunderi în societate. În pagina literară a ziarului, prin cenaclul „Alexandru Vlahuță”, ori direct, au publicat: H. Lungu, Va sile Manolescu, Constantin Clisu, I. Delamisa, Cezar Stegaru, Ștefan Corduneanu (medic Ștefan Bucevschi), Vasile Iosif, Mircea Novoc, Sanda Arnici (Șeli Abramovici), I. Roimișer, Gabriela Serghie, Radu Dumitrescu. Însuși G. Tutoveanu publica la 24 februarie 1955 poezia cu înalt simțământ patrio tic „Niciodată.” Cât de imaculați și naivi, totodată, eram noi t inerii în acei ani, aflăm și din versurile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Școala Pedagogică dar și de la liceele ind ustr iale iar aceștia se numeau Cezar Drăgoi, Ion Hobana, Constantin Chiriță, Gica Iuteș. Erau membri ai cenaclului și unii salariați: juristul Ion Manta Roșie, ing. Vladimir Cazacu, dr. Ștefan Buc evschi, Sanda Arnici, Jean Constant, I. Roimișer, Alexandru Tacu, Cezar Stegaru, iar mai târziu Solomon Dolfi, Lucian Raicu, Aurel Stanciu. Periodic în ziarul „Steagul roșu” ap ărea u materiale de analiză a activității cenaclului semnate de prof. H. Zupperman, prof. Eugenia Tutoveanu sau
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ziua de Armindeni [Sf. Irimia, 1 mai] să bei vin roșu, că se înnoiește sîngele. Tot așa să faci în toată luna lui mai, că se înnoiește și maiul*. De Armindeni se pune creangă verde pe stîlpii case lor. (Gh.F.C.) Arnici Copilul care se naște avînd o pată roșie pe el arată că mamă-sa, cînd îl purta în pîntece, a băgat în sîn arnici* roșu. Arvună Să nu întorci arvuna înapoi, că n-ai să ai noroc de ce ai vrut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că se înnoiește și maiul*. De Armindeni se pune creangă verde pe stîlpii case lor. (Gh.F.C.) Arnici Copilul care se naște avînd o pată roșie pe el arată că mamă-sa, cînd îl purta în pîntece, a băgat în sîn arnici* roșu. Arvună Să nu întorci arvuna înapoi, că n-ai să ai noroc de ce ai vrut să vinzi. Așchie Așchiile de la tronul* mortului să se lapede pe apă. Ață Cînd o femeie coasă cămeși și ața din ac se încurcă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
decembrie A abubă - bubă dureroasă ai - usturoi aitic - haitic, haită ală - hală, balaur, dihanie, duh necurat anina (a) - a agăța apă tăcută - apă neîncepută, folosită în descîntece și leacuri aplecate - boală de stomac argea - acoperiș aripi (a) - a se îmbolnăvi arnici - ață colorată de brodat astruca (a) - a înmormînta, a acoperi cu pămînt atacat - tuberculos azimă - turtă nedospită B babiță - diaree baieră - legătură de care se prinde un obiect transportabil bală - dihanie barabulă - cartof barba-lui-Dumnezeu - spice de grîu împletite bată - scutec
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înțelege ceea ce înțelesese și că nu este adevărată clipa pe care o trăia. Vesel, din întunericul odăii celei mari, Nicos mirele intră în odaia Laviniei. Se sperie ca de o vedenie. În cămeși albe de pânză de in cusută cu arnici au dat buzna mai toți ai casei. Lavinia se ridicase în capul oaselor și un gând nebunesc o făcu să țipe: — Degrabă cheamă vecinii să fie martori! Hai, dragă Nicos, numai tu poți să desfaci cununiile, că noi om pleca
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tras ca prin inel. La trântă, îl puneam regulat cu umerii pe rogojină. Atunci râdea și Niță Anghel, iar hohotele celorlalți îl alarmau pe paznic, care venea grăbit, zăngănind cheile închisorii. ...Era băiat frumos trompetul. Purta cămașă țărănească, brodată cu arnici roșu, la piept și pe mâneci. Pantalonii lui cazoni, răscroiți în josul coapselor, și tot mai strâmți înspre glezne, erau legați de șiretul cusut pe tivul de jos al postavului. Primea de la nenea Mihalache doi lei pe săptămână, pentru că făcea curățenie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
fir de bumbac în bătătură pe urzeală de cânepă, patru cămăși, zece chindeauă de cânepă, zece fețe de masă, zece fețe de pernă, un strai. Plus de astea, pe ladă trebuiau puse la vedere trei fețe de masă țesute cu arnici, două fețe de masă din lână, un covor lung de culme ce se punea în casele din lemn, zece kilograme de lână spălată, un țol de lână în tăblițe alb cu negru, un țol roșu în patru ițe, făcut val
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în canaturi care dădea în două cămăruțe mici, ca cele din basme, unde o băbuță și un moșneag își duceau traiul, culcându-se o dată cu găinile și sculându-se la cântatul cocoșului. În casă, pe unul din pereți, aceleași cusături în arnici roșu și negru care reprezentau un interior cu o gospodină dereticând. O știam de când deschisesem ochii, pe ea am învățat să silabisesc, înainte de a merge la școală: „Curat și bine aranjat,/ Faci din colibă un palat”. Am zâmbit. Palatul e
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pot fi învrâstate, cu alesături, cu modele năvădite și cu cusături. Pentru confecționare se folosea bumbacul galbencafeniu, vopsit în calaican, bumbăcelul colorat diferit, învrâstele de obțineau cu suveica, prin bubuluci sau ridicarea cu spetează. Alesăturile cu acul se executau cu arnici roșu sau negru. Alesătura în agur se folosea la ornamentarea capetelor pieselor confecționate din bumbac sau borangic. Modelele năvădite, bine reliefate, se executau pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
se executau cu arnici roșu sau negru. Alesătura în agur se folosea la ornamentarea capetelor pieselor confecționate din bumbac sau borangic. Modelele năvădite, bine reliefate, se executau pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]