208 matches
-
la fel de către cei trei autori: dh, th, respectiv y. Pentru celelalte există diferențe: În continuarea articolului se folosește sistemul de scriere al lui Cunia, în afară de titlurile care sunt scrise cu altă grafie. O seamă de sunete au evoluat diferit în aromână și în română: Structura gramaticală a limbii aromâne diferă întrucâtva de cea a românei, din mai multe cauze. În primul rând, din cauza relativei sale izolări, are un caracter arhaic, păstrând adesea trăsături din stadii anterioare ale românei. În al doilea
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
din cauza relativei sale izolări, are un caracter arhaic, păstrând adesea trăsături din stadii anterioare ale românei. În al doilea rând, evoluția sa independentă și în condiții diferite a creat posibilitatea inovației. În fine, unele diferențe se datorează influențelor exercitate asupra aromânei de către limbile cu care a venit în contact: greaca, albaneza, sârba, bulgara, macedoneana, turca. În morfologie se remarcă unele trăsături precum o declinare mai bogată ca în română a pronumelui posesiv, conjunctivul cu patru timpuri, față de numai două în română
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
articolelor hotărâte (cu caractere aldine) sunt: Vocala dinaintea articolelor "-lu", "-lji" și "-le/-li" neutru plural cade, înaintea celui din urmă uneori și la feminin plural. Articolul nehotărât feminin singular este "ună": "ună feată" „o fată”. Există unele diferențe între aromână și română atât în formarea pluralului substantivelor, cât și în declinarea acestora. Terminația la cazul nominativ singular și plural diferă uneori între aromână și română, dar unele diferențe privesc numai anumite graiuri: Observații: Declinarea cu articol nehotărât: Declinarea cu articol
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
ma mushatlu" „cel mai frumos”. Superlativul absolut se poate exprima cu mai multe adverbe: multu bun(ă)" „foarte bun(ă)”, vărtos dultse" „foarte dulce”, "un om dip avut" „un om foarte bogat”. Un procedeu specific limbilor balcanice folosit și în aromână este superlativul absolut prin repetarea adjectivului: "Ira linăvoasă-linăvoasă" „Era foarte leneșă”. Pronumele personal are următorele forme în aromână: Observații: Exemple în propoziții: Declinarea pronumelui și adjectivului posesiv aromânesc este mai bogată decât în română. Are următoarele forme: Observații: Exemple în
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
bun(ă)”, vărtos dultse" „foarte dulce”, "un om dip avut" „un om foarte bogat”. Un procedeu specific limbilor balcanice folosit și în aromână este superlativul absolut prin repetarea adjectivului: "Ira linăvoasă-linăvoasă" „Era foarte leneșă”. Pronumele personal are următorele forme în aromână: Observații: Exemple în propoziții: Declinarea pronumelui și adjectivului posesiv aromânesc este mai bogată decât în română. Are următoarele forme: Observații: Exemple în propoziții: Formele pronumelui-adjectiv demonstrativ sunt: Observații: Alte exemple în propoziții: Ca pronume interogative și relative există formele: În
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
aromânești sunt clasate în patru conjugări, ca cele din română, cu cele două variante (fără sufix și cu sufix) la conjugările I și a IV-a. Iată conjugarea verbelor regulate: Indicativul prezent este forma de bază a verbului în gramatica aromânei. Cea de persoana I singular constituie cuvântul-titlu pentru verbe în dicționare. Exemple de conjugare: La imperfect, persoana a III-a plural este identică cu a III-a singular. Perfectul simplu se folosește mai frecvent decât perfectul compus. Se deosebesc verbele
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
conjugarea a III-a), persoana I singular are desinența -sh(u): "scosh(u) „scosei”, "aprimshu „aprinsei”, "dush(u)" „dusei”. Perfectul compus se formează cu formele complete ale verbului auxiliar am „a avea”. Mai mult ca perfectul sintetic a dispărut în aromână, fiind înlocuit cu unul analitic, format cu auxiliarul "am" la imperfect : Viitorul se poate forma în mai multe feluri, dintre care cel mai răspândit este cu verbul auxiliar "voi" „a vrea” la persoana a III-a singular a indicativului prezent
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
la prezent, ci și la perfectul compus: "u am vidzută" „am văzut-o”. În schimb când verbul este la viitorul fără conjucția "să", pronumele se plasează după verbul auxiliar: "va ti ved" „te voi vedea”. Partea de bază a lexicului aromânei este formată în majoritate din cuvinte moștenite din latină și limba s-a îmbogățit cu cuvinte împrumutate din limbile vecine, precum și prin formare de cuvinte pe teren propriu, mai ales prin derivare. Lexicul de bază este preponderent moștenit din latină
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
de cuvinte pe teren propriu, mai ales prin derivare. Lexicul de bază este preponderent moștenit din latină. Este semnificativ faptul că lista Swadesh a limbii aromâne de 207 cuvinte este compusă în proporție de peste 92% din cuvinte de această origine. Aromâna păstrează cuvinte și sensuri latinești care nu există și în celelalte limbi romanice de est: "bash / bashiu" „(eu) sărut”, "cusurin(u)" „văr”, "dimăndari/dimăndare" „poruncă”, "uin(u)" „de oaie”, "agiun(u)" „flămând”, "fumealji/fumealje" „familie, copii”, "largu" „departe”, "vatăm(u
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
vocalâ", "consoanâ", "neologismi". Ballamaci introduce în manualul său (2010) cuvinte de origine romanică ce au intrat și în albaneză: "vizitari" „a vizita”, "agensiă" „agenție”, "tur" / "giro" „tur”, "interesant", "turistic", "dacord" „de acord”. În afară de afixe care se găsesc și în română, aromâna mai are și altele, unele împrumutate. Sufixe specifice: Prefixe specifice: În aromână există cuvinte compuse comune cu româna, dar și proprii: "njadză-iarnă" „mijlocul iernii”, "tsiripăne" (din "tseare" „cere” + "păne" „pâine”) „cerșetor”, "ayru-cucot" „cocoș sălbatic”, "tindugumar" (din "tindu" „întind” + "gumar" „măgar
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
romanică ce au intrat și în albaneză: "vizitari" „a vizita”, "agensiă" „agenție”, "tur" / "giro" „tur”, "interesant", "turistic", "dacord" „de acord”. În afară de afixe care se găsesc și în română, aromâna mai are și altele, unele împrumutate. Sufixe specifice: Prefixe specifice: În aromână există cuvinte compuse comune cu româna, dar și proprii: "njadză-iarnă" „mijlocul iernii”, "tsiripăne" (din "tseare" „cere” + "păne" „pâine”) „cerșetor”, "ayru-cucot" „cocoș sălbatic”, "tindugumar" (din "tindu" „întind” + "gumar" „măgar”) „om leneș”. Sunt și cuvinte compuse dintr-unul existent și unul fără
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
Limba oficială, națională și cea mai răspândită în Macedonia este macedoneana. Limbile Macedoniei corespund diverselor grupuri etnice. Statul macedonean recunoaște oficial șase limbi ale minorităților naționale: albaneza, turca, romani, sârba, bosniaca și aromâna. Conform recensământului din 2002, Macedonia avea o populație de 2.022.547 cetățeni. 1.344.815 de macedoneni au declarat că vorbesc macedoneana, 507.989 că vorbesc albaneza, 71.757 că vorbesc turca, 38.528 că vorbesc romani, 6.884
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
din 2002, Macedonia avea o populație de 2.022.547 cetățeni. 1.344.815 de macedoneni au declarat că vorbesc macedoneana, 507.989 că vorbesc albaneza, 71.757 că vorbesc turca, 38.528 că vorbesc romani, 6.884 că vorbesc aromâna, 24.773 că vorbesc sârba, 8.560 că vorbesc bosniaca și 19.241 că vorbesc alte limbi. Unele limbi minoritare sunt cooficiale, împreună cu macedoneana, la nivel local în comunele ("opštini") în care sunt vorbite de cel puțin 20% din populație
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
la nivel local în comunele ("opštini") în care sunt vorbite de cel puțin 20% din populație. Astfel, albaneza este cooficială în Tetovo, Brvenica, Vrapčište și alte comune. Turca este cooficială în Centar Župa și Plasnica. Romani în Šuto Orizari și aromâna în Crușova, deși este vorbită de doar ~10% din populație. Sârba este cooficială în Čučer-Sandevo. Bosniaca este singura limbă minoritară recunoscută care nu este oficială la nivel local în nicio comună. Politica lingvistică a Macedoniei este reglementată prin Articolul 7
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
un registru standardizat al limbii sârbo-croate, o limbă slavă de sud, vorbită de bosniaci. Ca formă standardizată a , este una din cele trei limbi oficiale din Bosnia și Herțegovina. Majoritatea vorbitorilor de bosniacă din Macedonia trăiesc în Skopje și în . Aromâna ("limba armănească") sau vlaha este o limbă romanică de est vorbită în Europa de Sud-Est. Vorbitorii ei sunt numiți aromâni sau (exonim care denumește comunitățile balcanice de aromâni, meglenoromâni și români). Ea are multe trăsături în comun cu româna modernă
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
are multe trăsături în comun cu româna modernă, având morfologie și sintaxă similare, precum și un important vocabular comun moștenit de la limba latină. Principala diferență între română și aromână este stratul: în timp ce româna a fost influențată mai mult de limbile slave, aromâna a fost influențată mai mult de limba greacă, cu care a fost în contact strâns de-a lungul istoriei. Cea mai mare comunitate vorbitoare de aromână din Macedonia se găsește în orașul Crușova (~10% din populație). În Macedonia, limba este
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
și aromână este stratul: în timp ce româna a fost influențată mai mult de limbile slave, aromâna a fost influențată mai mult de limba greacă, cu care a fost în contact strâns de-a lungul istoriei. Cea mai mare comunitate vorbitoare de aromână din Macedonia se găsește în orașul Crușova (~10% din populație). În Macedonia, limba este oficial denumită „vlahă” (влашки јазик, "vlaški jazik"). Limbajul semnelor macedonean (în sau "македонски гестовен јазик/ makedonski gestoven jazik") este un limbaj al semnelor folosit de comunitatea
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
io hiu (fiu)". Unii mocani vrânceni din Soveja continuă să folosească același tip de conjugare, ușor alterată, sub forma "mini esc". Un caz interesant îl reprezintă numele așezării Lupșa din mocănimea Văii Arieșului. Atât în graiul local cât și în aromâna sud-dunăreană, "lupșă" înseamna 'lupoaică'. Se pare că aidoma aromânei, graiul local al mocanilor a păstrat acest termen comun protoromânei. În graiul comunei Lupșa se folosește predominant perfectul simplu sau aorismul în locul perfectului compus, ceea ce este mai puțin specific în graiurile
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
să folosească același tip de conjugare, ușor alterată, sub forma "mini esc". Un caz interesant îl reprezintă numele așezării Lupșa din mocănimea Văii Arieșului. Atât în graiul local cât și în aromâna sud-dunăreană, "lupșă" înseamna 'lupoaică'. Se pare că aidoma aromânei, graiul local al mocanilor a păstrat acest termen comun protoromânei. În graiul comunei Lupșa se folosește predominant perfectul simplu sau aorismul în locul perfectului compus, ceea ce este mai puțin specific în graiurile transilvănene, dar frecvent în aromână, în graiurile oltenești și
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
Se pare că aidoma aromânei, graiul local al mocanilor a păstrat acest termen comun protoromânei. În graiul comunei Lupșa se folosește predominant perfectul simplu sau aorismul în locul perfectului compus, ceea ce este mai puțin specific în graiurile transilvănene, dar frecvent în aromână, în graiurile oltenești și în cele de la est de Olt în Vlașca etc. Când politicianul pașoptist român, mai târziu prim-ministru al României, Ion Ghica l-a întâlnit pe aromânul născut în comuna din Epirul (azi grecesc) (Săracu), (în grecește
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
este o cântăreță aromână de muzică populară. SIRMA GRANZULEA, absolventă a Școlii Populare de Artă Constanța, este colaborator la Ansamblul “Brâulețul”, Constanța, colaborator Radio-TV Constanța, Radio-TV București. O cântăreață bine cunoscută, în special, pentru repertoriul de cântece în aromână. În colecția sa de peste 500
Sirma Granzulea () [Corola-website/Science/307624_a_308953]
-
este o cântăreță aromână de muzică populară. SIRMA GRANZULEA, absolventă a Școlii Populare de Artă Constanța, este colaborator la Ansamblul “Brâulețul”, Constanța, colaborator Radio-TV Constanța, Radio-TV București. O cântăreață bine cunoscută, în special, pentru repertoriul de cântece în aromână. În colecția sa de peste 500 de melodii se regăsesc piese precum: “Cât ti voi”, “Gioni ochiu ca di amura”, “Lilicea mea”, “Paidușca”. S-a născut la Sinoe, la 22 septembrie 1954, a absolvit Colegiul pedagogic “Constantin Brătescu”, promoția 1974, apoi
Sirma Granzulea () [Corola-website/Science/307624_a_308953]
-
ă' și 'â' inexistente ca atare în greacă. Mai mult decât atât, el conține numeroase cuvinte de origine aromână dar și o proporție ridicată de cuvinte slave și turcești. Potrivit lui Theodor Capidan, sărăcăcianii se trag din așezarea Σιράκο (Siraku, în aromână "Sireacu", în română "Săracu"), inițial locuită exclusiv de aromâni (încă majoritari în localitate) situată la sud-est de capitala Epirului, Ianina. Alți autori, ca de exemplu Kostas Krustallis, susțin că ei au apărut în provincia Valtos ("Baltos"), mai precis din localitatea
Sărăcăciani () [Corola-website/Science/299729_a_301058]
-
care a călătorit în această regiune) au presupus că unii din sărăcăciani ar ar descinde din acel grup de mercenari spanioli care ar fi rămas în Valtos după cucerirea ducatelor creștine de către Turci, fiind căsătoriți cu femei locale vorbitoare de aromână a căror limbă o înțelegeau. O altă ipoteză sugerează ca numele li s-ar trage de la aspectul lor sărăcăcios, modest. J.K. Campbell precizează că până în 1937, mulți din sărăcăciani practicau furtul de animale (în greacă "zooklopi") din turmele aparținând Aromânilor
Sărăcăciani () [Corola-website/Science/299729_a_301058]
-
nu s-au elenizat ci și-au păstrat graiul aromân nealterat. Dialectologul de la Universitatea din Cluj Petru Neiescu a întâlnit un grup din acești sărăcăciani în anul 1959 în timpul unei expediții în Albania, lângă localitatea Stepur. Conversând cu ei în aromână, el a aflat că aceștia, întrebați fiind despre apartenența lor etnică, au răspuns "suntem sărăcăciani". Ei deveniseră între timp agricultori, dar erau conștienți totuși de faptul ca generațiile precedente, care trăiseră în Grecia, fuseseră pastoraliști. Rămășițe ale sărăcăcianilor se pot
Sărăcăciani () [Corola-website/Science/299729_a_301058]