1,035 matches
-
etc.) Independent de disputele științifice amintite, limbajul colocvial contemporan, și în special acea parte a sa care se reflectă în presă, pare a avea propriile preferințe și frecvențe. Se observă ușor că termenul jurnalistic predilect pentru a-i desemna pe aromâni - sau cel puțin pe cei din România - e în momentul de față machedon (cu o variantă "cultă", macedon și cu una și mai marcat populară, machidon). în știri și în comentarii despre celebrități și personalități din lumea românească de azi
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
singuru nu-i numâ bunâ, câ nâ minteaști cu alti mileț ditu Balcani"; în versiune română: ""macedonean"/ "machidon" singur nu-i nume bun, căci creează confuzie cu alte neamuri din Balcani". în presa actuală apare deci substantivul macedon cu sensul "aromân": "numele meu este Hagivreta Tascu, sînt macedon, mi se spune "Stere", nu am cazier și sînt total împotriva impostorilor" (Evenimentul zilei = EZ 2 iunie 2000, varianta pe Internet); acestuia îi corespunde adjectivul macedonean, -ă cu sensul "aromânesc": "cunoscutul lăutar de
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
1999, 15) ș.a.m.d. Mi se pare că succesul cuvîntului are o explicație evidentă: machidon e o formă pitorească, popular-familiară, cu mai multă încărcătură afectivă. în plus, în măsura în care cuvîntul popular se specializează pentru sensul "aromân" - sau, poate mai exact, "aromân din România"-, iar cel cult, macedonean, rămîne cu sensul "originar din Macedonia, locuitor al Macedoniei", posibilitatea de confuzie se reduce mult.
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
Z. Ornea Am mai scris, în ultimii ani, de două ori despre contenciosul aromânilor care capătă constant dimensiuni tragice, pentru că acești frați ai noștri sînt efectiv amenințați cu dispariția, dacă nu sînt adoptate, de către organisme internaționale, de tipul Uniunii Europene, măsuri eficiente de protejare și ocrotire ca entități minoritare etnice. Am asistat la reuniuni
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
prin aceea că astfel poate obține ajutor și asistență internațională pentru conaționalii săi. Aceasta a scandalizat pînă la revoltă pe alți cosîngeni care nu au ezitat să-i arunce sudalma de trădător, întrucît se neagă, astfel, faptul că, de fapt, aromânii, cu un dialect distinct, sînt o componentă a poporului român. Există enclave de aromâni bogați dincolo de Ocean (SUA, Canada) ai căror reprezentanți au, de asemenea, reuniuni periodice, privind cu oarecare vrăjmășie spre altele asemenea. Cei de aici, din România, majoritatea
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
a scandalizat pînă la revoltă pe alți cosîngeni care nu au ezitat să-i arunce sudalma de trădător, întrucît se neagă, astfel, faptul că, de fapt, aromânii, cu un dialect distinct, sînt o componentă a poporului român. Există enclave de aromâni bogați dincolo de Ocean (SUA, Canada) ai căror reprezentanți au, de asemenea, reuniuni periodice, privind cu oarecare vrăjmășie spre altele asemenea. Cei de aici, din România, majoritatea stabiliți în Dobrogea (dar și în București) au o publicație în aromână, sînt relativ
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
voci dezaprobînd-o neînduplecat. Și neînțelegerile continuă să se manifeste aprig, cînd, dimpotrivă, necesară ar fi unitatea. Am citit, de curînd, cartea d-lui Gh. Carageani Studii aromâne care, reunind exegeze despre această inflamabilă chestiune (unele comunicări la conferințele periodice ale aromânilor), o ia în dezbatere științifică. E, poate, greu de acceptat opinia distinsului autor că limba română s-a născut deopotrivă la stînga și la dreapta Dunării, cînd, se știe, nașterea ei e la dreapta marelui fluviu. Dar din epoca tulbure
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
Sina, Mocioni, apoi Andrei Șaguna erau originare din acel odată vestit Moscopole. Și pentru că am citat nume de personalități e bine să se pomenească faptul că și Constantin Rigas, autorul cîntecului revoluționar grec, a fost aromân. Și cu toate acestea, aromânii, (continuatorii populației romanizate din această zonă, deci autohtoni în Balcani) au parte de un regim discriminator. În Grecia au fost și sînt considerați greci vlahofoni (azi nici asta nu li se recunoaște) și, prin aceasta, li se refuză celorlalți aromâni
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
100), toate subvenționate de guvernul român, prigonite de autoritățile grecești, care refuzau să admită slujirea în idiomul aromân în biserici. Ostilitatea grecilor a crescut mult cînd, în mai 1905, Sublima Poartă a emis un decret (iradea) prin care îi recunoștea pe aromâni ca millet, adică entitate etnică distinctă de celelalte din Peninsula Balcanică. Și ostilitatea grecilor ortodocși a crescut, cum arată autorul nostru, atunci în intensitate, deși aromânii au luptat pentru independența Greciei. Și, dimpotrivă, în cele cinci secole de dominație turcă
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
în mai 1905, Sublima Poartă a emis un decret (iradea) prin care îi recunoștea pe aromâni ca millet, adică entitate etnică distinctă de celelalte din Peninsula Balcanică. Și ostilitatea grecilor ortodocși a crescut, cum arată autorul nostru, atunci în intensitate, deși aromânii au luptat pentru independența Greciei. Și, dimpotrivă, în cele cinci secole de dominație turcă aromânii s-au bucurat de relativă autonomie. O treaptă superioară a activității școlilor aromânești începută în 1864 (cînd au apărut școli și în Macedonia) este cea
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
superioară a activității școlilor aromânești începută în 1864 (cînd au apărut școli și în Macedonia) este cea de la sfîrșitul secolului al XIX-lea cînd statul român alocă substanțiale subvenții (și guvernele liberale și cele conservatoare) pentru întemeierea de școli pentru aromâni. Din păcate, aceste școli foloseau, ca limbă de predare, româna nu aromâna, Apostol Margarit, ajuns inspector general atotputernic al școlilor (a)românești din Turcia, cu sediul la Monastir, unde România avea un consul, a intrat în conflict cu cîțiva profesori
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
acest caz, se înregistrează activitatea distrugătoare a autorităților grecești împotriva școlilor românești (e citat un raport al consulului italian datat 1905), pînă la organizarea unor bande grecești prădalnice și antiaromânești. Dl Gh. Carageani, comentînd prigoana organizată, afirmă că "alternativele acestor aromâni erau deci următoarele: să-și lase proprii copii analfabeți ori să se mulțumească cu școlile grecești sau bulgărești, în funcție de regiunile în care locuiau". Alt document (citat în cartea d-lui Peyfuss) demonstrează contrariul, stăruind asupra sacrificiului economic acceptat de unii
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
elenismul. S-a mers pînă acolo încît Patriarhia constantinopolitană a refuzat aromânilor dreptul de a avea un episcop național, ceea ce sîrbilor li s-a admis. Era, atunci, în interesul grecilor, ca prin aceste măsuri antiaromânești, să nu se fortifice, prin intermediul aromânilor, influența bulgară. În urma războaielor balcanice, la Conferința de pace - din 1913 - de la București, prezidată de Titu Maiorescu, o anexă a tratatului (și nu clauzele tratatului însuși) specifica obligația țărilor semnatare de a proteja drepturile aromânilor. A intervenit, repede, primul război
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
să nu se fortifice, prin intermediul aromânilor, influența bulgară. În urma războaielor balcanice, la Conferința de pace - din 1913 - de la București, prezidată de Titu Maiorescu, o anexă a tratatului (și nu clauzele tratatului însuși) specifica obligația țărilor semnatare de a proteja drepturile aromânilor. A intervenit, repede, primul război mondial care, din păcate, la Conferința de pace de după sfîrșitul său glorios pentru Antanta, nu a adus nimic favorabil revendicărilor aromânilor. Și după primul război mondial și după cel de al doilea, precizează dl Carageani
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
tratatului (și nu clauzele tratatului însuși) specifica obligația țărilor semnatare de a proteja drepturile aromânilor. A intervenit, repede, primul război mondial care, din păcate, la Conferința de pace de după sfîrșitul său glorios pentru Antanta, nu a adus nimic favorabil revendicărilor aromânilor. Și după primul război mondial și după cel de al doilea, precizează dl Carageani, "aromânii au pierdut și puținele drepturi cucerite cu greu în cîmpul libertăților religioase, situație ce persistă și astăzi". Aș adăuga că au pierdut și drepturile cetățenești
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
A intervenit, repede, primul război mondial care, din păcate, la Conferința de pace de după sfîrșitul său glorios pentru Antanta, nu a adus nimic favorabil revendicărilor aromânilor. Și după primul război mondial și după cel de al doilea, precizează dl Carageani, "aromânii au pierdut și puținele drepturi cucerite cu greu în cîmpul libertăților religioase, situație ce persistă și astăzi". Aș adăuga că au pierdut și drepturile cetățenești, nemairecunoscîndu-li-se nici calitatea de minorități naționale în țările balcanice în care locuiesc. Din nenorocire, situația
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
și drepturile cetățenești, nemairecunoscîndu-li-se nici calitatea de minorități naționale în țările balcanice în care locuiesc. Din nenorocire, situația geografică sau geopolitică e aici de așa natură încît nu era și nu este posibil să fie unite teritorial zonele locuite de aromâni cu România. Și realitatea de astăzi ca și cea din deceniile precedente demonstrează că întregul efort financiar al României de la sfârșitul veacului al XIX-lea n-a dat deloc, în timp, rezultatele scontate. Dar, consideră dl Carageani, "fără acest sprijin
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
le-a dezvăluit aromânilor, prin intermediul școlii, trecutul lor și le-a pus la dispoziție instrumentele fundamentale ca să poată crea o literatură dialectală proprie și care le-a permis să-și folosească limba lor în școală și biserică, fără acest sprijin aromânii nu ar mai fi continuat poate să existe ca entitate națională distinctă în secolul al XX-lea și mai cu seamă în ultimii patruzeci de ani". E o apreciere dreaptă la care merită să se mediteze, deși azi, în aproape
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
continuat poate să existe ca entitate națională distinctă în secolul al XX-lea și mai cu seamă în ultimii patruzeci de ani". E o apreciere dreaptă la care merită să se mediteze, deși azi, în aproape toate țările balcanice situația aromânilor este în întregime tragică, fiind pîndită de deznaționalizare. Aceasta dacă organismele europene internaționale (Uniunea Europeană) nu se sesizează pentru a adopta măsuri juridice eficiente, în virtutea stipulațiilor drepturilor omului, pentru a-i apăra pe aromâni. Întrebarea, desigur neliniștitoare, este și astăzi stabilirea
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
azi, în aproape toate țările balcanice situația aromânilor este în întregime tragică, fiind pîndită de deznaționalizare. Aceasta dacă organismele europene internaționale (Uniunea Europeană) nu se sesizează pentru a adopta măsuri juridice eficiente, în virtutea stipulațiilor drepturilor omului, pentru a-i apăra pe aromâni. Întrebarea, desigur neliniștitoare, este și astăzi stabilirea numărului de aromâni existenți, în condițiile prigoanei efective împotriva lor în Grecia (unde li se refuză statutul de minoritate etnică, considerați fiind greci) și în Albania. Dl Gh. Carageani își pune, firește, această
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
întregime tragică, fiind pîndită de deznaționalizare. Aceasta dacă organismele europene internaționale (Uniunea Europeană) nu se sesizează pentru a adopta măsuri juridice eficiente, în virtutea stipulațiilor drepturilor omului, pentru a-i apăra pe aromâni. Întrebarea, desigur neliniștitoare, este și astăzi stabilirea numărului de aromâni existenți, în condițiile prigoanei efective împotriva lor în Grecia (unde li se refuză statutul de minoritate etnică, considerați fiind greci) și în Albania. Dl Gh. Carageani își pune, firește, această întrebare și încearcă să răspundă deși nu dispune de rezultatele
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
deznaționalizare. Se va putea păstra (și chiar recupera în anumite cazuri) identitatea lor etnică sau va continua genocidul lor cultural? E greu să facem pronosticuri". Și, apoi, adaugă ceea ce eu am notat mai sus: Fapt este că țara în care aromânii sînt mai numeroși și mai compacți - adică Grecia - dă dovadă de închidere totală în ce privește drepturile minorităților etnice, inclusiv ale celei aromâne". Viitorul, dacă nu aduce dezlegări fericite din partea organismelor Uniunii Europene, e cu totul sumbru, unii exegeți ai fenomenului apreciind
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
d-lui Gheorghe Carageani. Aceasta în pofida constatării pesimiste pînă la deznădejde a prefațatorului, dl N.S. Tanașoca: "Au dispărut, prin slavizare, vlahii din Serbia, Croația, Muntenegru și Bosnia, au dispărut prin bulgarizare vlahii din Hoemus, dispar prin elenizare, slavizare și albanizare aromânii din Macedonia, Epir, Tesalia. Momentele de afirmare, în numele identității lor romanice, a unuia sau altuia dintre grupurile de vlahi din Peninsula Balcanică, a celui din Hoemus, prin Asănești, în secolul al XIII-lea, a celui aromânesc, prin acțiunea statului român
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
că în epoca fanariotă s-au tipărit mai multe cărți în românește decît în grecește.) Sînt evocate, cum se cuvine, răpirea Bucovinei (1775) și a Basarabiei (1812) și, apoi, se vorbește, cu năduf evident, despre soarta tragică a romanității sud-dunărene (aromânii din Grecia și diaspora). Trecîndu-se, mai decis, la etapa modernizării românilor, se insistă asupra consecințelor revoluționare excepționale a practicii trimiterii tinerilor la studii în Apus, modelul francez fiind predominant. Revoluțiile de la 1848 în cele trei țări române sînt analizate pertinent
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
lectură "calmă", dar pasionantă. Maria Todorova - Balcanii și balcanismul. Trad. din engleză de Mihaela Constantinescu și Sofia Oprescu. Humanitas - seria Istorie, București, 2000, 400p. O lume de frînturi Nu se poate să vorbești despre Balcani și să-i ignori pe aromâni. Dar neșansa, poate, face ca aceștia să fie adesea uitați; se știu despre ei, în afara unui cerc restrîns de specialiști, doar puține lucruri, și asta în ciuda faptului că aromânii au fost subiectul a numeroase studii extrem de reușite. Haide, bre! e
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]