69 matches
-
anul școlar 2006/2007), pe www.chass.utoronto.ca/~wulfric/fre272/notes 11.htm. Semne grafice ~ = urmează o variantă < = provine din... > = a devenit, a evoluat la... Abrevieri de cuvinte adj. = adjectiv; adjectival adv. = adverb alb. = albanez(ă) ar. = arabă, arăbesc arom. = aromână, aromânesc art. = articulat bg. = bulgar(ă), bulgăresc bol. = bolognez brus. = belarus(ă) cal. = calabrez cap. = capitol cat. = catalan(ă) ceh. = ceh(ă) cf. = confer (= compară cu...) dan. = danez(ă) der. = derivat dial. = dialect(al) drom. = dacoromân engl. = englez(ă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
lapte" (Tinca); cartofii sunt lehuzi (Har); timpul se ține de oameni "ca un câine flămând"; simbolurile biblice sunt învăluite în mister: "Nu-nchide ochii, nu adormi/ Ceasul e pe-aproape, pe-aici/ Trebuie să treacă". Atrag atenția formele verbale inventate (aroamele, dupăprânzele), "genele lui Dumnezeu cad în călimarul poetului". Arghezi e un poet nereligios care se opune zădărniciei și morții. Transcendența argheziană este o transcendență goală, iar imaginile tăcerii, nepătrunsului sunt imagini ale absenței. Impresionează în creația sa combinația expresie crudă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ia de cap cu o mân) pe cel mai puternic dintre ei și s)-l arunce din ring. Acel braț enorm, cu urme de acupunctur) la Încheieturi, amestecă În oală cu ierburi peste, tofu și niște nevertebrate necunoscute, cu o arom) curioas), dar delicioase. În mână lui, polonicul nu p)rea mai mare decât o linguriț) pentru p)puși. Nu cred c) profesorului Werblowsky Îi place mai mult decat mie ceremonioasa cin) sabatic). Îmi reamintește (și el nu este, evident, r
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
din simbioza traco-latină în ambianța etnolingvistică est europeană, cu rădăcinile în constituirea și evoluția globală a limbajului și a limbii, este principiul care orientează evaluarea critică a tradiției etimologice. PRESCURTĂRI ac. - acuzativ adj. - adjectiv alb. - albanez arh. - arhaic arm. - armenesc arom. - aromân bașk. - bașchir bg. - bulgar bis. - bisericesc cf. - confer comp. - compară cum. - cuman cuv. - cuv nt dat. - dativ deriv. - derivat dial. - dialectal dim. - diminutiv engl. - englez fr. - francez frig. - frigian gen. - genitiv germ. - german got. - gotic gr. - grec i.e. - indoeuropean
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
al IX-lea și începutul secolului următor. „În epoca străromână, apreciază Pușcariu, nu se poate constata nici o influență maghiară, iar în celelalte dialecte române nu găsim nici un împrumut din limba ungurească. Cele câteva cuvinte de origine ungurească la transdanubieni, ca arom. varoș sau cucie le-au venit prin mijlocire slavă” (p. 309). Este greu de imaginat cum o cincime din fondul de cuvinte vechi ale limbii române (a alcătui, a bănui, belșug, a cheltui, a făgădui, a locui, neam, labă, a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de ce, printre cei care s-au ocupat, la noi, de acest fenomen lingvistic de mult cunoscut și cercetat dar care continuă să intereseze pe contemporanii noștri, v., de ex., Matilda Caragiu Marioțeanu care a scris tabuul - cauză a schimbării lingvistice: arom țalu în SCL, 1-4, 1997, pp. 71-74) nu a fost citat și I. A. Candrea care, de altfel, nu apare deloc la Bibliografie deși serviciile făcute limbii române prin operele sale, pe diverse planuri, au fost enorme! De asemenea în
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
sensibil îmbunătățit. Îl rog să primească sincere mulțumiri pentru ajutorul acordat. În calitate de coordonator al colecției, îl rog să accepte munca ingrată de redactor și la volumele viitoare ale acesteia. M. S. Abrevieri a. anul ac. acuzativ alb. albanez ar. arab arom. aromân bg. bulgar CADE I.-Aurel Candrea și Gh. Adamescu, Dicționarul enci clopedic ilustrat „Cartea Românească“, Editura „Cartea Românească“ București, [1931] cat. catalan CDDE I.-A. Candrea-Ov. Densusianu, Dicționarul etimologic al limbii române. I. Elementele latine. A-Putea, Bucu rești
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
este posibil să se fi păstrat totuși în română, dacă acceptăm ipoteza că rână „coastă, latură“, din expresia a sta într-o rână, vine din lat. ren. Rinichi și rărunchi au arii diferite: rinichi este răspândit în Muntenia (și în arom. arnicl’u), iar rărunchi apare în restul României. Acesta din urmă s-a confundat, din cauza asemănării fonetice, cu rărunche „gălbenele“, numele unei plante moștenit din lat. ranunculus, derivat diminutival al lui rana „broască“! Rinichi câștigă teren, pentru că a fost adoptat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
se prepară, în mod special, la marile sărbători, Crăciunul și Paștele. Mâncăruri de Crăciun Sarmalele reprezintă mâncarea tradițională de Crăciun. Denumirea acestui fel de mâncare vine din tc. sarma, care s-a împrumutat în română (există și în dialectele sud-dunărene: arom. sărma și megl. sarma) și s-a răspândit și în celelalte limbi balcanice (neogreacă, bulgară, sârbă). În română, cuvântul sarma are prima atestare într-un document din 1817, publicat de N. Iorga. Varianta sarmă din vestul țării este din sb
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
fapt izolat în Romania. În italiană, lappa este termenul savant, dar forma curentă este derivatul lappola. Cf. și sp. lampazo < lat. lappaceus, de asemenea forma cea mai frecventă în spaniolă. În sfârșit, lăpuș este bine reprezentat și în dialectele sud-dunărene (arom. lăpuș, megl. lăpu(ș)), ceea ce este un argument în plus în sprijinul etimologiei propuse mai sus. mătușă Rom. mătușă are la origine lat. amita „mătușă“, un derivat de la lat. amma „mamă“, la fel cum rom. unchi < lat. avunculus, un derivat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
dinapoi“, lat. tendicula > tindeche „bucată de lemn sau de oțel, cu care se ține întinsă pânza la războiul de țesut“. Există și cuvinte care, probabil, n-au fost niciodată importante, și totuși există în limbă și astăzi; iată câteva exemple: arom. afreață „turtă“ < lat. africia, (a) astruca „a acoperi“ < lat. astrucare, căscăund „gură-cască“ < lat. *cascabundus, (a) dejgheura „a curăța nuci de coajă“ < lat. *disglabrare, drepnea „soi de rândunică“ < lat. *drepanella, grangur < lat. galgulus, scoare „(reg.) zgură de metal“ < lat. scoria etc.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
orbus oculis, orbus ab oculis „lipsit de ochi“. Din ultima construcție, s-a detașat aboculis, atestat prima dată în secolul 5, care stă la baza fr. aveugle „orb“. văr și cusurin Două cuvinte latinești transmise românei, văr < lat. verus și arom. cusurin < lat. consobrinus, înseamnă același lucru: „văr, grad de rudenie între copiii persoanelor care sunt frați și surori“. Ele provin din expresia latinească consobrinus verus „văr adevărat“, în care cele două cuvinte se asociau în mod constant, erau ceea ce s-
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
în ceea ce privește termeni ca lat. canticum devenit rom. cântec sau lat. horrescere devenit rom. (a) urî avem a face cu termeni curenți atât în latină, cât și în română, în alte cazuri cuvinte curente în latină, ca verbul vomare, moștenit în arom. voame, nu mai sunt importante în română (verbul a voma este un neologism împrumutat ulte rior). Există și situația inversă: cuvinte curente în română, cum sunt ceață sau (a) asuda, nu erau curente în latină (caecia, assudare). Mai mult decât
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cu un da afirmativ la întrebarea: “Nu-i așa că pasta de ghete Bom Bom-Beo poate să și lipească unde e de lipit, evident dacă n-ați folosit-o ca tampon antireumatic, înlocuitor de napalm, conservant de conserve sau supco cu arom ă de creveți artificiali!” 19. CROCODILI A sosit și ne acordă un interviu celebrul industriaș român de origine internațională Palmipediu Bianc Ați venit singur ? Nău. Sint cu my mullier, Lylyn. Nevasta la mine a crescut într-o fermă din Texas
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
puține derivate; 4. autohtone-160 (170), cu 1400 derivate, așadar aprox. 1500. În ceea ce privește repartizarea dialectală, cuvintele autohtone (traco-dace) nu se află în toate cele patru dialecte ale limbii române-majoritatea se află în dialectul daco-român (nordic), numai trei cuvinte lipsesc din acesta (arom. ..). Referitor la împrumuturile în limbile vecine, cuvintele autohtone românești împrumutate în limbile vecine sunt repartizate astfel: în maghiară-80, ucraineană-50, germană (sași)-40, bulgară-35, sârbo-croată -33, poloneză-20, neogreacă-20, cehă-10, albaneză-nu știm !54 Limba română prezintă un caracter unitar și omogen numai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lucru nu este absolut clar. S?ar putea s? fi venit de pe partea continental? aflat? l�ng? insulele ioniene 2. Numele celui mai vechi str? mo? �nregistrat era Galeongiul, care sugereaz? o ascenden?? albanez? , dar s�nt posibile ? i una arom�n? sau una macedonean? �ntr? o familie provenit? dintr? o regiune mixt?. Galeongiul era un marinar grec (sau ortodox) din flotă otoman?. Descenden? îi lui au venit la Boto? ani pe la 1750 ? i au deschis o b? c?nie. Patronul era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia rom�n?; ? vabii din Banat erau mai pu? în conciliatori; nu au existat probleme deosebite cu minoritatea german? �naintea venirii lui Hitler la putere. Există un num? r mic de greci, armeni sau ț? țări �n Dobrogea, unde se vor stabili arom�nii (rom�nii din regiunile Greciei); r? m?seser? c�teva grupuri izolate de s�rbi �n Banat ? i de austrieci ? i polonezi �n Bucovina. ?iganii puteau fi g? și? i pe tot cuprinsul ?? rîi. Se spune c? siguran? a na? ional
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care erau deosebit de nemul? umi? i de preten? iile italienilor. A oferit �n cartea să c�teva mostre elocvențe ale �zigzagurilor�, naivit?? îi ? i visurilor sale. �i sf? tuia pe albanezi că, �dat? fiind lipsa populă? iei, s? se inspire din vitalitatea arom�nilor vecini cu ei� ? i �s? opteze pentru protectoratul Italiei�, care nu avea s? fie at�ț de abuziv că (fostul) protectorat austriac. Mai mult, protectoratul italian asupra Albaniei �nu va duce la �nrobire sau dezna? ionalizare�228. Trist era faptul c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
f]r] de care ne-am descurcă perfect. Sunt oare consumul superficial și gustul (sau lipsa acestuia) o problem] de etic]? Chiar se așteapt] cineva că oamenii s] cread] c] viața lor se va schimba dac] vor folosi o nou] arom] sau dac] podeaua lor din buc]ț]rie va fi dintr-un material performant? O problem] mai serioas] este minciună cras] utilizat] în publicitate. Ins] nu putem ști sigur ce este minciun] și ce nu în lumea seducției, a kitsch
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]