74 matches
-
finanțate din venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 52. CIMEC - Institutul de Memorie Culturală Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 53. ARTEXIM Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 54. Centrul de Pregătire Profesională Venituri proprii în Cultura ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Publicații ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 55. "Contemporanul" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 56. "Literatorul" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 57. "Manuscriptum" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 58. "Deșteptarea Aromanilor" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 59. "Moftul Român" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 60. "Albina" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────��───────────────────────────────── 61. "Teatrul" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 62. "Universul cărții" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 63. "A Het" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 64. "Korunk" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 65. "Muvelodes" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 66. "Vilnie Slovo" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 67. Revista
HOTARARE nr. 78 din 27 ianuarie 2005 (*actualizata*) privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Cultelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185230_a_186559]
-
fie cunoscută sub numele de moceani sau mociani. Unii antropologi au sugerat că denumirea "mocean", respectiv "mocan", ar fi o variantă a unui singur nume. Istoricul grec Asterios Koukoudhis îi încadra pe "moceani" sau "mociani" (pe grecește Μότσιανοι) în ramura aromanilor grămușteni care au originat din sudul munților Pind, din zona Aspropotamos (Ασπροποτάμου) Autorul grec Ion Dragomis Alexis plasează originile mocenilor în munții situați la vest de Trikala în Tesalia de unde, unele grupuri s-au mutat la nord, în jurul orășelului Prototsani
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
de aceeasi origine. Studii primare în satul natal după care continuă la scoala sârbă din Belgrad. În 1873 se mută la București, unde deschide un birt, ce devine pentru o bună perioadă de timp, locul preferat de întrunire a intelectualilor aromani, printre care se pot menționa: Andrei Bagav, Constantin Caireti, Apostol Mărgărit, Tașcu Iliescu, ș.a.m.d.. După 1890 revine în locurile natale fiind pentru o bună perioadă intendent al Liceului internat din Bitola, liceu cu predare în limba română. Colaborează
Constantin Belimace () [Corola-website/Science/298761_a_300090]
-
revistele și ziarele aromânești ale vremii. În 1922 Tache Papahagi publică în a sa "Antologie Aromâneasca" o mare parte a poeziilor lui Belimace. Poezia "Dimăndarea părinteasca" devine în foarte scurt timp atât de populară încât este considerată adevăratul "imn" al aromanilor.
Constantin Belimace () [Corola-website/Science/298761_a_300090]
-
slavilor în Peninsula Balcanică) numai în unele areale mărginașe din vecinătatea Dunării (în Timoc și în Dobrogea). O parte din străromânii aceștia au fost împinși spre sud, în munți, iar descendenți ai acestora au devenit vorbitori ai dialectelor românești sud-dunărene, aroman și meglenoroman. La sfârșitul secolului al III-lea i.en., românii au pătruns în Peninsula Balcanică după războaiele ilirice și macedonene. Au cucerit treptat peninsula, transformând Dunărea în granița dintre Republică Română și populațiile barbare de la nord de fluviu. În timpul
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
1925 s-a numit "Mehomia". La recensământul din 2011, populația orașului Răzlog era de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau bulgari, cu o minoritate de romi Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența etnică. Aici trăiesc mulți aromani dar nu sunt recunoscuți ca minoritate etnică și
Razlog () [Corola-website/Science/311397_a_312726]
-
înspre Cercul Polar, care uneori au fost descriși drept finlandezi sau mai degrabă "finici tartarizați". Alții îi aseamănă bulgarilor de pe Volga sosiți în Europa medievală sau chiar secuilor din estul provinciei române Transilvania. Antropologul Arnold van Genep susținea că saracacianii (aromani grecizați) s-ar fi amestecat în secolul al XVII-lea în munții Rodopi și Pelagonia (Macedonia) cu o parte a iurucilor asimilându-i în mare parte. Fenomenul s-a petrecut și în sens invers: un grup de iuruci ar fi
Iuruci () [Corola-website/Science/304773_a_306102]
-
Craiova de la 7 septembrie este restituit Bulgariei ca urmare indirectă a presiunilor politice germane asupra guvernului român. Procesul de evacuare a populației din Cadrilater a avut loc între 20 septembrie 1940 și 1 octombrie 1940. Ca urmare a încurajării stabilirii aromanilor din Balcani și a românilor din alte provincii în decursul stăpânirii românești, ponderea elementului românesc a crescut mult până în 1940. Aici s-au stabilit și români din Timocul bulgăresc . Prin 1937 bulgarii erau 37 %, rămânând totuși mai numeroși decât românii
Cadrilater () [Corola-website/Science/296623_a_297952]
-
de om așa cum a fost” scriitorul neagă subtil legătura cu grecii și se mândrește că provine pe linie maternă din aristocrația bizantină și după tată direct din munții Pindului, pe care orice istoric îi acceptă ca vatra veșnică a macedonilor aromani. Totuși, detalii despre originile îndepărtate ale familiei rămân incerte: se zvonea că Iorga are rădăcini grecești; zvonul, încă susținut de istorici, a fost infirmat de Iorga, prin declarația: "„Tatăl mieu era dintr’un neam de negustori români mai târziu boieriți
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Blagoevgrad este o regiune ("oblast") în sud-vestul Bulgariei. Se învecinează cu regiunile Kiustendil, Pazargik și Sofia și cu statele Macedonia și Grecia. Capitala să este orașul omonim. Aici trăiește cea mai mare comunitate de aromani din Bulgaria. Bansko, Gostun, Dobriniște, Kremen, Mesta, Obidim, Osenovo, Filipovo Babiak, Belita, Zlatarița, Gălăbovo, Dagonovo, Kraiște, Kuziovo, Liutovo, Orțevo, Palatik, Gorno Kraiște, Ciereșovo Izgrev, Belo Pole, Bistrița, Blagoevgrad, Buchino, Bălgarcievo, Gabrovo, Gorno Hărsovo, Debocița, Delvino, Drenkovo, Dăbrava, Elenovo, Zelendol, Klisura
Regiunea Blagoevgrad () [Corola-website/Science/297180_a_298509]
-
Victor Brauner, Alexandru Ciucurencu, Octav Grigorescu Vasile Popescu (monografie), Ed. Meridiane, București, 1971 Dimitrie Ghiață (monografie), Ed. Meridiane, București, 1985 Anii ’20, tradiția și pictură românească, Ed. Meridiane, București, 2000 Milită Petrașcu (monografie), Ed. ARC, Chișinău, 2004 Artă populară a aromanilor din Dobrogea, Meridiane, 1979 Látvány és gondolat [Viziune și gând], coord. Gh. Vida, Ed. Kriterion, București, 1991 Constantin Brâncuși: destinul postum, coord. Silviu Angelescu, București, 2002 Noi studii ale avangardei, coord. Călin Stegeran, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2006 Istoria românilor. Vol
Ioana Vlasiu () [Corola-website/Science/319600_a_320929]
-
ale țării. Utilizarea acestora a scăzut radical în cursul secolului 20, prin asimilarea cu majoritatea vorbitoare de limba greacă. Acest lucru este valabil pentru arvaniți, un grup de limbă albaneză majoritatea situați în zonele rurale din jurul capitalei Atena, precum și pentru Aromani și Moglenites, de asemenea, cunoscuți sub numele de vlahi, a căror limba este strâns legată de români și care au folosit pentru a trăi împrăștiate în mai multe zone de mountaneous Grecia centrală. Membrii acestor grupuri se identifică etnic că grecii
Demografia Greciei () [Corola-website/Science/319751_a_321080]
-
munții Vosges) și munții Alpi (unde numeroasele toponime cu "Walchen" le atestează și unde mai dăinuiește până azi Limba romanșa). În sensul restrâns, privitor la istoria Românilor, Româniile populare se referă cu precădere la țările și cnezatele locuite de Români, Aromani, Istro-români și Megleno-Români. Româniile populare europene au apărut în majoritatea lor, în Evul Mediu timpuriu, ca obști rurale creștine, ce căutau să-și ocrotească resursele fie ferindu-se de contacte cu năvălitorii (de exemplu, ascunzându-se în adâncul munților sau
Romanii populare () [Corola-website/Science/319087_a_320416]
-
dar și Turneul Campioanelor de la Sofia. Anterior, ea a mai jucat trei finale WTA (2010, 2011, 2012), toate pierdute. Este cunoscută pentru un stil agresiv de joc. Execută reverul cu ambele mâini. Simona s-a născut într-o familie de aromani în orașul Constantă. Tatăl ei, Stere (jucător de fotbal la echipa Săgeată Stejaru), deținea o fabrică de lactate. Ea a început să joace tenis la 4 ani, fiind antrenată de fratele ei mai mare. La vârsta de 6 ani ea
Simona Halep () [Corola-website/Science/319222_a_320551]
-
unei limbi). Accidente fonetice sunt: Afereza este dispariția unui sunet sau grup de sunete de la începutul cuvântului: Proteză este apariția la începutul cuvântului a unei vocale: În graiurile din Transilvania și N. Moldovei se produce proteză lui "a": În dialectul aroman proteză lui "a" este foarte frecvență - de la această proteză vine numele dialectului. În română literară se produce proteză lui "i" în forme pronominale neaccentuate: "îmi", "îți", "îi", "îl"(formă silabica - "l") Sincopa este dispariția unei vocale, de obicei neaccentuate, aflată
Schimbare fonetică () [Corola-website/Science/322592_a_323921]
-
de Filologie a Universității „Chiril și Metodie”, lector de limba macedoneană la INALCO ("Institut național des langues et civilisations orientales") - Paris și conferențiar de balcanistica la "Istituto Universitario Orientalé", Napoli. Opera să științifică acoperă lexicografia, lingvistică românească (dialectele - meglenoroman și aroman) și cea romanica. În cursul anului 1995, prin decretul primului ministru al Franței, a primit distincția de Cavaler al Ordinului"Palmes Académiques", cu mențiunea: „pour services rendus à la culture française”, iar în anul 2008, Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]
-
(n. 15 ianuarie 1886, Veles, Macedonia - d. 1974, Vaslui) a fost un istoric și scriitor aroman. s-a născut la 15 ianuarie 1886 în orășelul Veles în Macedonia otomană, Republica Macedonia de azi. Veles este situat pe fluviul Vardar, la 50 km sud-est de Skopje, capitala Republicii Macedonia. Școala generală o face în localitatea natală, măi
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
localități din România. Lupta în armată română în cel de-al doilea război balcanic, în 1913, și în primul război mondial, în 1916-1918. În cursul celui de-al doilea conflict participa la luptele de la Nămoloasa și Mărășești, alături de alți voluntari aromani din Macedonia. În perioada interbelică lucrează ca profesor la liceul "Alexandru Donici" din Chișinău. În București a locuit la etajul I al unui bloc din strada Maior Racoțeanu, unde se întâlnea săptămânal cu studentul aroman Hristu Cândroveanu. După moartea devotatei
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
și Mărășești, alături de alți voluntari aromani din Macedonia. În perioada interbelică lucrează ca profesor la liceul "Alexandru Donici" din Chișinău. În București a locuit la etajul I al unui bloc din strada Maior Racoțeanu, unde se întâlnea săptămânal cu studentul aroman Hristu Cândroveanu. După moartea devotatei sale soții, a locuit la Ploiești, la fiica sa Silvia, care îl diviniza. După moartea acesteia, s-a mutat în Vaslui, la fiul său, medicul Nicolae Boga. Vară se retrăgea la Mănăstirea Agapia, la maica
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
Silvia, care îl diviniza. După moartea acesteia, s-a mutat în Vaslui, la fiul său, medicul Nicolae Boga. Vară se retrăgea la Mănăstirea Agapia, la maica Serafima Chirică, unde a fost vizitat în 1974 de Hristu Cândroveanu și profesorul universitar aroman Vasile Barbă. Încetează din viață în 1974, la spitalul din Vaslui. În literatura debutează la revista lunară "Lumină" a liceului din Bitolia. Publică rar în publicațiiile aromânești și în calendarele publicate de asociațiile studențești. În aromana îi apar volumele: "La
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
lui Nida Boga cu Iliada lui Homer și cu antică Mahabharata indiană. Unele lucrări le-a semnat "Leon Boga" și "L. Ț. Boga". Lucrările în aromana le-a semnat, "Nida Boga", fiindu-i mai familiar aromânesc, după cum îi mărturisea scriitorului aroman Hristu Cândroveanu prin 1950.
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
sprijinul statului român. Consilierul de stat la Departamentul pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor, Sandra Pralong Din Albania, au primit premii: Josif Kruti — profesor de litere și coordonator al Școlii românești de la Divjaka și Ilia Bombaj — lider important al românilor/aromanilor din Selenița. Premiații pentru Ungaria au fost: Adela Kiss — grafician, artist plastic, bursier al statului român la Academia de Artă „ Ioan Andreescu” din Cluj-Napoca și Ștefan Oroianu — fost președinte al Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, reputat artist plastic. Comisia
Câștigătorii Premiilor de Excelență pentru Românii din Comunitățile Istorice by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105824_a_107116]
-
limpede, definit al decupării lor în spațiul, în peisajul urban al unei capitale acum profund devastate de monumente istorice de arhitectură. (Editură Simetria) s-a născut în 1891 în Vlaho-Clisura, o mică localitate din munții Macedoniei, într-o familie de aromani. În 1910, după absolvirea liceului din Bitolia (Monastir), în Republică Macedonia de azi (liceu cu predare în limba română), se refugiază cu mama și bunica în România. Licențiat în 1916 al Școlii Superioare de Arhitectură din București, pleacă pe front
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română se referă la „persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromani, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromani, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromani, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, volohi, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de
Unitate pentru recunoaşterea etnicităţii () [Corola-website/Journalistic/296446_a_297775]