255 matches
-
la mașină! -Mergem! Ajunși în parcarea hotelului, Loganul roșu parcă îi aștepta. Găsiră sub un ștergător de parbriz un bilet. Practic era o foaie ruptă dintr-un caiet de muzică. Era un singur portativ cu toate notele muzicale dintr-un arpegiu, așezate într-o ordine, deocamdată, știuta numai de cel ce-l scrisese, inclusiv cheia de sol. Priveau biletul și aproape nu înțelegeau mai nimic. -Cred ca este un bilet cifrat, draga Aură. Privește! Se află notă do de jos, apoi
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_saptea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
stă la pandă, Ți-a creionat pe buze doi maci, în zâmbet blând. În marea înspumată din tainicul tău gând Ascunse o gheișă de dragostea flamândă. Ca să-i zidești iubirii necontenit altare Ți-a picurat în suflet sclipiri de diamant, Arpegii cristaline întoarse din neant Și grație de nimfă scăldându-se-n izvoare. Te-a plămădit Preabunul din coastă de bărbat Să-l însoțesti oriunde ca umbra lângă trup. Să-i porți sămânța vieții ca matca într-un stup Și să
FEMEIE, SUFLET ÎNGEMĂNAT de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 by http://confluente.ro/elena_glodean_1425458752.html [Corola-blog/BlogPost/380655_a_381984]
-
Renasc culori în vise răvășite. Speranța ta în nouri se deșiră Și am rămas doar vântul să-l ascult, Spre țărmul de regrete se răsfiră Un curcubeu în versul din demult. Mai am un ultim dor care respiră Căci retrăiesc arpegiul cu tumult. VALURI DE CREDINȚĂ Valuri de credință, doruri pământești Au aprins tăcerea, noapte șerpuind, Pe un prag de stele tainic te cuprind, Leagăn de speranțe tu îmi dăruiești. Doar întreabă cerul într-un vis sclipind Unde e cașmirul lumii
SONETELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1412166859.html [Corola-blog/BlogPost/353067_a_354396]
-
Francais des Jeunes și a scris o muzică exuberantă, marțială pe alocuri, cu o cromatică acaparatoare, ținând seama de partitura scrisă pentru piculină, două flaute, două oboaie, trei carinete, două tromboane, tuba, timpani, tobe, celesta, harpă viori, viole, violoncele...Cu arpegii repetate, cu expresia flamboyantă a instrumentelor de percuție și coarde. Cu toate cele zece simfonii compuse de Philip Glass, reascultate împreună cu câteva opere, concertul pentru vioară, cel pentru violoncel, am așteptat cu nerăbdare cea de-a 11-a Simfonie, cu
Philip Glass la 80 de ani și premiera mondială a Simfoniei a 11-a, la Carnegie Hall by DOINA URICARIU din New York () [Corola-website/Journalistic/105802_a_107094]
-
scrise evident, cu majuscule. Istoria se repetă, dar, de data aceasta, cu altă conotație, la fel de dăunătoare. Conotația este trivială, frustă, obscenă. Limbajul stradal, de gang, de șanț a luat locul celui elevat, elaborat de scriitori. Limbajul manelistic a luat locul arpegiilor și solfegiilor clasice. Confundăm literatura cu partea cea mai abjectă a vieții. Întinăm. Profanăm pagina. Ca și când n-ar fi suficient revărsarea valurilor de ură, de invidie, de orgolii fără acoperire cu care se bălăcăresc autorii. Jalnice vremuri am ajuns, „vai
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dati_mi_inapoi_limba_romana_lectura_ca_act_de_formare_a_caracterului_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
am trezit sărind în sus; dintr-un smoc de vise, dus, mă întind că un arcuș. și așa fără motiv, ca un câine fără zgarda, vreau să mă alint pe-o coardă, într-un veșnic portativ. mă-ncălzesc într-un arpegiu; amețit, în piruete, alte corzi vin să mă-mbete și mă-nec într-un solfegiu. și iar mă trezesc că-s dus, să mă dau pe derdeluș; tu vioară, eu arcuș, când în jos și când în sus. între până
NICI POET, NICI CANTEC NU-S de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Intre_pana_si_arcus_george_safir_1365554038.html [Corola-blog/BlogPost/345731_a_347060]
-
sărutul Agonizând într-un potir de ceară.... NĂLUCA Ce ger cumplit! Și încă viscolește, Pustiul urlă peste cetini ninse Când la ferești, mușcatele aprinse Se-ntrec cu vatra-n care dogorește Dorul, bătrânul cavaler al sorții. Din ceruri se-mpletesc arpegii fine Și-un vis uitat prin urnele divine Te-aduce iar, nălucă rece-a nopții. Presari cu șoapte tâmpla-mi argintată Când înfloresc pe ciuturi crini de gheață Strivești în pumni cortinele de ceață Privirea-ți cu safire mă săgeată
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_poemele_iu_georgeta_resteman_1392159559.html [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
o tânără capabilă să cânte cu pasiune și să exprime o varietate de sentimente, de la dragoste la decepție, de la bucurie la tragismul morții. Spre deziluzia publicului, în primul act, Ermonela Jaho în aria „Sempre liberă" care necesită o tehnică perfectă, arpegii, triluri și vocalize într-un tempo susținut, a transformat acutele în țipete și nu a reușit să-și gestioneze suflul între frazele muzicale. Ulterior a intrat în rol, și-a dozat bine vocea, gestica rămânând însă neinspirată. În actul II
„LA TRAVIATA” LA FESTIVALUL BAYERISCHE STAATSOPER DIN MÜNCHEN de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1470317663.html [Corola-blog/BlogPost/375095_a_376424]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > MI-EȘTI DRAG Autor: Adriana Tomoni Publicat în: Ediția nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-ești drag Mi-ești drag, ca o romanță veche, Arpegiul viului izvor nestins, A vremii aleasă pereche, În palmele iubirii cuprins. Îmi ești ca o icoană sfântă, În luminoșii sipeți viețuiești, Flăcări împletite ce cuvântă, Iubirea, cu migală o zidești. Zorii, vreau să-i văd mereu cu tine, Apusul să
MI-EȘTI DRAG de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adriana_tomoni_1478111630.html [Corola-blog/BlogPost/381541_a_382870]
-
TA DE ORHIDEE, de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 1947 din 30 aprilie 2016. Coroană Ta de orhidee... Mi- e sufletul ramul întins spre zare Îmbrățișând, în adieri de măr în floare, Ca o agrafa -n borangicul de petale, Arpegii, rupte din zumzet de cuibare De hulubași planând în zborul lin, curat Aducători de zvon din cer, înaripat Mesaj divin, după atâția ani, nedescifrat, Purtându- ne dintru- nceput, adevărat În lumea frusta, la origini, ideală În care, la răsărit de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dania_badea/canal [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
Până și-o ispăși, în veac, păcatul greu. Dar prin Fecioara Sfântă Născătoare, ... Citește mai mult Coroană Ta de orhidee...Mi- e sufletul ramul întins spre zareîmbrățișând, în adieri de măr în floare,Ca o agrafa -n borangicul de petale,Arpegii, rupte din zumzet de cuibareDe hulubași planând în zborul lin, curatAducători de zvon din cer, înaripatMesaj divin, după atâția ani, nedescifrat, Purtându- ne dintru- nceput, adevăratîn lumea frusta, la origini, idealăîn care, la răsărit de Eden, triumfala Iubirea străjuia sub
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dania_badea/canal [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
eternul păcat al lutului întrupat înspre înmugurirea vieții, tu, pleoapa de sus a lumii, din care curg izvoare de lacrimi... ai fi putut fi orice: vioară, orhidee, trandafir, dar n-ai fi semănat cu tine niciodată, trupul tău curge-n arpegii cu mâinile tale ce-au ctitorit vieții altare de gingășie, ființa ta clădită cu meșteșug de faur divin se adună-n armonia firii tale împrejmuit cu licăre de zbor din marea legendă a nemuririi. când mângâi cu degetele tâmpla de
AI FI PUTUT SĂ FII ORICE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 by http://confluente.ro/Ai_fi_putut_sa_fii_orice_ion_ionescu_bucovu_1364721474.html [Corola-blog/BlogPost/345499_a_346828]
-
Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 1947 din 30 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Coroană Ta de orhidee... Mi- e sufletul ramul întins spre zare Îmbrățișând, în adieri de măr în floare, Ca o agrafa -n borangicul de petale, Arpegii, rupte din zumzet de cuibare De hulubași planând în zborul lin, curat Aducători de zvon din cer, înaripat Mesaj divin, după atâția ani, nedescifrat, Purtându- ne dintru- nceput, adevărat În lumea frusta, la origini, ideală În care, la răsărit de
COROANA TA DE ORHIDEE de DANIA BADEA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1462021559.html [Corola-blog/BlogPost/380872_a_382201]
-
tăceri mă recompun, // Ca din tipsii de aur, luna” // Idealul creatorului de artă este superior: „Semănăm printre ierburi câte-un vis sau două // ca măcar o dată să sorbim din ciuturi // Apa cristalină care nu se plouă” (Panegiric) Poeziile Din taine, Arpegii și Salut pun în lumină ipotetica și nedorita efemeritate a creatorului, dar și dorința secretă de asigurare a perenității creației sale. Îndoielile, reținerile, temerile privitoare la glorie se concentrează într-un puseu de modestie, poetul considerându-se doar „râu șoptit
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Balansoarul_cu_vise_poeme_de_teodor_barbu_cronica_de_emil_istocescu.html [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
limite, ca o mare. Iar mai departe se va vedea încetul cu încetul și nici un dubiu nu va mai fi niciodată. Design elvețian Din dragoste sau ceva asemănător se poate ajunge departe, din ură se poate muri mai devreme. Pe arpegii secrete vântul performează cu te miri ce găsește la îndemână: o cutie de tablă pe trotuare, o fereastră lăsată deschisă undeva. La piscina orașului se fac ture de bazin în tot timpul programului, pentru concursul de înot pentru amatori, și
Poezii by Vasile Baghiu [Corola-website/Imaginative/4965_a_6290]
-
Renasc culori în vise răvășite. Speranța ta în nouri se deșiră Și am rămas doar vântul să-l ascult, Spre țărmul de regrete se răsfiră Un curcubeu în versul din demult. Mai am un ultim dor care respiră Căci retrăiesc arpegiul cu tumult. DEPARTE Departe ești și nu te pot întoarce, Un dor între suspine s-a aprins Și vântul amintirii încă toarce, Iar prin petale trupul ți-am cuprins. Apari în limpeziș, cum altădată, În părul tău porți soare și
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1416311681.html [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
domina teama Simbioză” - are în centru figura luminoasă a mamei: “Ne jefuiește cel care ne măsoară / ne întoarce rumoarea / poemului temerar care-am fost / și tu te oprești / la marginea mlaștinei / etern fără apărare aluneci / infinit gătită”; “cobori ca un arpegiu / ce se adâncește, / cercuri ce se dizolvă / și fără statură / eu înspre tine pe punctul /de a muri / o piele doar dedesubt / abia scăpând din copilărie / abia susținând asaltul / acolo unde alții se aruncă-n prăpastie”. Emoția crește pe măsură ce înaintezi
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Legendele_egiptului_re_nviate_n_vuiet_de_tsunami_recenzie_la_cartea_rosei_lentini_tsunami_si_alte_poeme_traducere_euge.html [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
ca o umbră, ca o Brumă rece, ca un zvon, Ca o urmă ce-ar lăsa-o Aburii într-un cotlon. Trece ca o sidefie Siluetă din neant, Ca o bură de stafie, În decorul dezolant. Trece ca un trist arpegiu De suspine în eter, Ca un surd și mut solfegiu, Ca un vaier stins, stingher. Trece ca o lună rece Pe deasupra de oraș, Înainte să se-nece Un bătrân sinucigaș. Trece-ncet cu roți de ceară Ca fantoma unui tren
GRUPAJ LIRIC de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 by http://confluente.ro/Tristeti_verale_grupaj_liri_romeo_tarhon_1394450274.html [Corola-blog/BlogPost/353657_a_354986]
-
Impact > Istorisire > COBZARUL TOAMNEI Autor: Elena Negulescu Publicat în: Ediția nr. 1709 din 05 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cobzarul toamnei,cu ochi iscoditori, În freamătul pădurii liniștea o curmă, Când soarele îsi lasă zboru-i,și-n urmă Se țes arpegii ruginii,sub nori. Se-odihnește-o clipă,doar,și-ar vrea, Din raze-aurii,sub domuri de stejar, În dimineța lină,să-și facă sanctuar Dar soarele-n cețuri se-nchidea. S-a îmbrăcat în ploaie si îl doare, Colindă-n tacere gradina
COBZARUL TOAMNEI de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_negulescu_1441451127.html [Corola-blog/BlogPost/377458_a_378787]
-
-Minune-a existenței pe Pamant!... XI. COBZARUL TOAMNEI, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 1709 din 05 septembrie 2015. Cobzarul toamnei,cu ochi iscoditori, În freamătul pădurii liniștea o curma, Când soarele își lasă zboru-i,și-n urma Se țes arpegii ruginii,sub nori. Se-odihnește-o clipă,doar,și-ar vrea, Din raze-aurii,sub domuri de stejar, În dimineța lină,să-și facă sanctuar Dar soarele-n cețuri se-nchidea. S-a îmbrăcat în ploaie și îl doare, Colindă-n tăcere grădină
ELENA NEGULESCU by http://confluente.ro/articole/elena_negulescu/canal [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
citat la judecata, O adiere de-arome vag crizantemale, Înmărmuresc în cercuri de petale, Iar toamnă este ... Citește mai mult Cobzarul toamnei,cu ochi iscoditori,În freamătul pădurii liniștea o curma,Când soarele își lasă zboru-i,și-n urmaSe țes arpegii ruginii,sub nori. Se-odihnește-o clipă,doar,și-ar vrea,Din raze-aurii,sub domuri de stejar,În dimineța lină,să-și facă sanctuarDar soarele-n cețuri se-nchidea.S-a îmbrăcat în ploaie și îl doare,Colindă-n tăcere grădină cu
ELENA NEGULESCU by http://confluente.ro/articole/elena_negulescu/canal [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
Toamnei coboară în pridvor./ Mă năpustesc prin vetrele străbune/ sub zări albastre, verde călător.// Pădurea freamătă mereu acelaș dor,/ sus cântece suave și legănări de vânt,/ în ochii-albaștri-ai fetei susură izvor/ iar vremea te vrăjește cu tainicul descânt.// Țîșnesc pe arpegii de bătrân cobzar,/ piscurile-n frac spre cer sunt încântare.../ Îmi întețesc fiorul și respir mai rar,/ verde, albastrul, roșul, toate-s sărbătoare.// Cade caldă sfânta lumină pe frunze,/ de aur, de argint, de aramă, de purpură,/ pare-un serafic
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_constantin_nistoroiu/canal [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
Toamnei coboară în pridvor./ Mă năpustesc prin vetrele străbune/ sub zări albastre, verde călător.// Pădurea freamătă mereu acelaș dor,/ sus cântece suave și legănări de vânt,/ în ochii-albaștri-ai fetei susură izvor/ iar vremea te vrăjește cu tainicul descânt.// Țîșnesc pe arpegii de bătrân cobzar,/ piscurile-n frac spre cer sunt încântare.../ Îmi întețesc fiorul și respir mai rar,/ verde, albastrul, roșul, toate-s sărbătoare.// Cade caldă sfânta lumină pe frunze,/ de aur, de argint, de aramă, de purpură,/ pare-un serafic
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_constantin_nistoroiu/canal [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
cunoaștere oferindu-i chemarea Frumosului. Prin urmare, între Frumos și Iubire se țese o legătură de admirație, dialectică de întreținere și stârnire admirabilă. Numai unde este Frumosul sălășluiește Iubirea. Frumosul și Iubirea înveșmântează Cuvântul în aura Luminii, înnobileză Cântarea în arpegii de psalm, întronizând Armonia cosmică în sferele serafice ale Liturghiei dumnezeiești-Jertfa sublimă, care îi adună pe cei Frumoși, pe cei Aleși în jurul lui Hristos-Frumosul și Iubirea absolută. Iubirea dragostei dumnezeiești generează astfel transfigurarea spiritualului sub chipul autentic al Frumosului. În
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1462281009.html [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
tot repeta “ Spatele drept și fundul pe marginea scaunului!”. Doamne! Și ce m-am bucurat când am învățat primele cântece la pian. Deși le cântam doar cu o mână, păreau scoase din rai. Apoi am început să învăț game și arpegii pe care trebuia să le cânt înainte de interpretarea unei melodii, pentru încâlzire și creșterea performanței. Mai întâi cu mâna dreaptă, apoi cu mâna stângă, apoi, în același ritm, cu ambele. Fiecare an și treaptă însemna o melodie mai frumoasă și
ANDANTE de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1448221374.html [Corola-blog/BlogPost/382596_a_383925]