KorAP: Find »[drukola/base=arteriopatie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...35 >

857 matches

Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997

m2, o vârstă peste 55 de ani sau cu un indice carotidian intimă/medie peste 0,707mm. 3.2.4. Efectele fumatului asupra vaselor mari Fumatul prin mecanisme fiziopatologice complexe determină modificări vasculare la nivelul diferitelor organe și sisteme (de la arteriopatie obliterantă periferică, până la boală coronariană și cerebrovasculară. La fumători s-a constatat o dublare a riscului pentru afecŃiuni coronariene și o creștere de aproximativ șapte ori a riscului de arteriopatie obliterantă periferică. Modificările vasculare cauzate de fumat diferă în funcŃie

Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
determină modificări vasculare la nivelul diferitelor organe și sisteme (de la arteriopatie obliterantă periferică, până la boală coronariană și cerebrovasculară. La fumători s-a constatat o dublare a riscului pentru afecŃiuni coronariene și o creștere de aproximativ șapte ori a riscului de arteriopatie obliterantă periferică. Modificările vasculare cauzate de fumat diferă în funcŃie de numărul de Ńigări: numărul mare de pachete-an se asociază cu efecte mai severe la nivelul arterelor membrelor inferioare, decât la nivelul coronarelor. La momentul actual nu există suficiente dovezi

Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
ajustarea altor factori de risc potenŃiali (130Ă. Recomandările actuale sunt pentru efectuarea ecografiei abdominale ca test screening pentru anevrismul aortic la fumătorii de sex masculin cu vârste cuprinse între 65-75 ani. Rezultatele a multiple studii au arătat incidenŃa crescută a arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare la fumători. Studiul de referinŃă Framingham Heart Study a demonstrat riscul crescut de arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare, independent de vârstă și sex, rezultat care se menŃine și după ajustarea altor factori de risc potenŃiali. În

Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
anevrismul aortic la fumătorii de sex masculin cu vârste cuprinse între 65-75 ani. Rezultatele a multiple studii au arătat incidenŃa crescută a arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare la fumători. Studiul de referinŃă Framingham Heart Study a demonstrat riscul crescut de arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare, independent de vârstă și sex, rezultat care se menŃine și după ajustarea altor factori de risc potenŃiali. În plus, riscul de arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare crește direct proporŃional cu numărul de pachete-an fumate. Cercetările de

Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
inferioare la fumători. Studiul de referinŃă Framingham Heart Study a demonstrat riscul crescut de arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare, independent de vârstă și sex, rezultat care se menŃine și după ajustarea altor factori de risc potenŃiali. În plus, riscul de arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare crește direct proporŃional cu numărul de pachete-an fumate. Cercetările de specialitate au arătat o rată înaltă de reocluzie la subiecŃii care au continuat să fumeze și după intervenŃiile chirurgicale vasculare comparativ cu cei care au sistat

Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
subiecŃi. Studiile au confirmat că pacienŃii cu diabet zaharat fumători au un risc superior de boli cardiovasculare comparativ cu nefumătorii. Aceste date au fost întărite de identificarea fumatului drept factor de risc independent pentru boală coronariană, accident vascular cerebral și arteriopatie obliterantă periferică la pacienŃii cu diabet zaharat (189, 190, 191Ă. Mai mult, s-a stabilit o relaŃie direct proporŃională între mortalitatea globală la pacienŃii cu diabet zaharat tip 2 și numărul de Ńigări fumate. Comparativ cu nefumătorii riscul de mortalitate

Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046

morbiditate și mortalitate cardiovasculară a fost asociat atât cu valorile tensiunii arteriale diastolice, cât și sistolice (5). Mai mult, nivelurile atât ale tensiunii arteriale sistolice, cât și diastolice au fost asociate independent cu boala coronariană, accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă, arteriopatia obliterantă periferică și afectarea renală (6, 7, 8, 9, 10). Într-un studiu populațional, Perera a inclus 500 subiecți cu hipertensiune arterială fără terapie antihipertensivă și a demonstrat că speranța de viață a pacienților cu valori ale tensiunii arteriale mai

Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
de angină pectorală sau infarct miocardic, aritmii; afectarea renală: simptomele descrise de pacient: poliurie, nicturie, hematurie, sete, edeme și antecedentele personale și heredocolaterale privind bolile renale (exemplu rinichi polichistic); afectarea arterelor periferice: claudicație intermitentă, extremități reci sau antecedentele personale de arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare ; afectarea cerebrovasculară: vertij, cefalee, deficite motorii sau senzoriale sau antecedente personale și heredocolaterale de atacuri ischemice tranzitorii, accident vascular cerebral; afectarea oculară: tulburări de vedere variind de la fosfene până la scotoame sau vedere "în ceață". date despre

Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
ascultația acestor regiuni (pentru identificarea stenozelor); examenul arterelor membrelor superioare și inferioare, în vederea identificării unor stenoze vasculare. Important de reținut pulsul la arterele periferice diminuat sau absent, asimetric, extremități reci, leziuni cutanate ischemice semne clinice identificate în diverse stadii ale arteriopatiei obliterante periferice; Examenul neurologic poate identifica semne de afectare cerebrovasculară: sufluri la nivelul arterelor carotide, deficite senzitive sau motorii; Examenul fizic este util, de asemenea în decelarea unor elemente sugestive pentru HTA secundară (42): rinichi de dimensiuni crescute la palpare

Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
și ecografia Doppler vascular sunt de asemenea recomandate de ghidurile actuale, mai ales la pacienții la care leziunile organelor țintă nu sunt detectate prin investigații de rutină, ca de exemplu electrocardiograma, precum și la vârstnici, la care hipertrofia ventriculară stângă și arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare sunt frecvente. De asemenea, informații utile privind afectarea vasculară pot fi obținute măsurând complianța arterială prin velocitatea undei pulsului. 4.2.1. Metodologia evaluării leziunilor de organ: 4.2.1.1. Evaluarea cordului 1. Electrocardiograma este

Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
TA sistolică scăzută, cu mai mult de 20 mmHg la membrele inferioare comparativ cu cea de la brațe. Subiecții cu coarctație prezintă și puls imperceptibil sau întârziat la membrele inferioare, la palparea simultană a arterelor brahiale și femurale, în absența unei arteriopatii periferice obliterante. Dacă stenoza este situată sub originea trunchiului brahiocefalic, HTA apare doar la membrul superior drept și va exista asimetrie tensională între cele două brațe. Se poate asculta suflu sistolic intens precordial, iradiat interscapulovertebral. HTA în coarctația de aortă

Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

nu ar fi fost posibilă fără sprijinul permanent și atitudinea stimulatoare a soției mele, Daniela Petriș care, în afara ajutorului acordat la redactarea tezei, mi-a susținut entuziasmul pe tot parcursul realizării acestei cărți. Iași, 22 noiembrie 2008 Antoniu Petriș INTRODUCERE Arteriopatiile obliterante aterosclerotice ale membrelor inferioare (AOMI)principala formă de exprimare a patologiei arteriale din acest teritoriu, la care se va referi de altfel această carte reprezintă prin incidența și prevalența lor o problemă de sănătate publică, sunt în strânsă asociere

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
rațiuni ușor de intuit, răspunsul este “nu”. Aceste scoruri pot fi și trebuie să fie permanent îmbunătățite. Acesta este motivul pentru care a apărut preocuparea pentru identificarea unor noi factori de risc care să contureze mai net tabloul patogenic al arteriopatiilor obstructive periferice. Au fost propuși factori de risc geometrici, genetici, procesele inflamatorii și imunologice etc, idei care au contribuit la capacitatea de a prezice riscul dincolo de ceea ce ne oferă factorii de risc tradiționali. Cum arăta în 1997 Attilo Maseri, “este

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
la bolnav? O caracterizare a viitorului aceastui pacient prin estimarea globală a riscului cardiovascular pe care acesta îl prezintă și adăugarea la predicția evolutivă a predicției succesului uneia sau alteia dintre metodele terapeutice ar putea reprezenta o cale. CAPITOLUL 1 ARTERIOPATIILE OBLITERANTE ATEROSCLEROTICE SCURT ISTORIC Istoria diagnosticului și tratamentului arteriopatiilor obliterante periferice se derulează, în partea sa cea mai dinamică, pe parcursul primelor decenii ale secolului XX. Rădăcinile acesteia pot fi însă identificate în lucrările unor mari personalități ale medicinii. Încercăm să

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
estimarea globală a riscului cardiovascular pe care acesta îl prezintă și adăugarea la predicția evolutivă a predicției succesului uneia sau alteia dintre metodele terapeutice ar putea reprezenta o cale. CAPITOLUL 1 ARTERIOPATIILE OBLITERANTE ATEROSCLEROTICE SCURT ISTORIC Istoria diagnosticului și tratamentului arteriopatiilor obliterante periferice se derulează, în partea sa cea mai dinamică, pe parcursul primelor decenii ale secolului XX. Rădăcinile acesteia pot fi însă identificate în lucrările unor mari personalități ale medicinii. Încercăm să rememorăm, pe scurt, aceste contribuții în rândurile ce urmează

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
și să determine “re-intimalizarea” sa după angioplastia transluminală (Dotter CT, Judkins MD. Transluminal treatment of arteriosc erotic obstruction: description of a new technique and a preliminary report of its applications. Circulation 1964; 30: 654). 1965 Rolul agenților hemoreologici în terapia arteriopatiilor obliterante a fost sugerat prima dată de către un studiu din Scandinavia (Groth CG, Thorsen G. The effect of rheomacrodex and macrodex on factors guverning the flow proprietis of the human blood. Acta Chir Scand 1965; 130: 507-520). 1972 Eugene Strandness

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
Eugene Strandness Jr. (fig. 1.38) impune utilizarea scannerului Doppler Duplex în evaluarea arterelor periferice, instrument care corelează informațiile despre flux cu cele imagistice în cadrul aceleiași examinări. 1973 - L.A. Carlson și I. Eriksson utilizează prima dată prostaglandina E1 în tratamentul arteriopatiilor obliterante periferice (Femoral artery infusion of proastaglandin E1 in severe peripheral vascular disease. Lancet 1973; I: 155). 1973 - Ipoteza emisa de Russell Ross (fig.1.39) “ipoteza răspunsului la injurie” (Ross R, Glomset JA. Atherosclerosis and the arterial smooth muscle

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
1974; 3: 31-37). 1975 Pe 23 ianuarie 1975 Andreas Grüntzig (1939 - 1985) realizează angioplastia unei stenoze de arteră iliacă iar pe 16 septembrie 1977, folosind un cateter de dimensiuni corespunzătoare, prima angioplastie coronariană. Terapia “de șoc” sau “de stres” a arteriopatiilor obliterante periferice (pompajul arterial, pompajul LCR, piretoterapia) s-a bucurat de succes la începutul anilor ’70. Aceasta se baza, în parte, pe cercetările liniei pavloviste a medicinii sovietice 11. 1976 - Cook introduce în practică stimularea electrică epidurală pentru calmarea durerii

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
pompajul arterial, pompajul LCR, piretoterapia) s-a bucurat de succes la începutul anilor ’70. Aceasta se baza, în parte, pe cercetările liniei pavloviste a medicinii sovietice 11. 1976 - Cook introduce în practică stimularea electrică epidurală pentru calmarea durerii pacienților cu arteriopatie obliterantă periferică 46. 1976 Trubestein realizează prima recanalizare a arterei femurale utilizând ultrasunetele 6. 1977 - Ferid Musad arată că nitroglicerina eliberează NO ce are efect de relaxare a musculaturii netede vasculare. În 1980 Robert F. Furchgott (fig. 1.40) evidențiază

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
Cragg AH, Lund G, Rysavy JA, Salomonowitz A, Castaneda-Zuniga WR, Amplatz K. Percutaneous arterial grafting. Radiology 1984; 150: 45-49). 1984 Julio Palmaz (Argentina) (fig.1.41) crează stentul care-i va purta numele. 1984 - FDA aprobă utilizarea pentoxifilinei în tratamentul arteriopatiilor obliterante. 1984 Judah Folkman inițiază tratamentul angiogenic (el studia rolul angiogenezei în creșterea tumorală și a metastazelor încă din 1971, fiind preocupat inițial de utilizarea unor strategii anti angiogenetice - Folkman J. Tumor angiogenes s: therapeutic implications. N Engl J Med

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
47) realizează la Buenos Aires prima “excludere” a unui anevrism aortic abdominal prin grefon stent 40. 1994 - Jeff Isner (St. Elizabet’s Medical Center, Boston) (fig. 1.48) aplică terapia genică în teritoriul vascular efectuând prima transfecție genetică la pacienții cu arteriopatie obliterantă. 1990 - Liermann și Schoppol (Frankfurt) încep publicarea studiilor referitoare la utilizarea iradierii endovasculare la pacienții cu restenoză în stent a arterei femurale superficiale 47. 1992 Schmitz-Rode inițiază trombectomia prin aspirație cu sondă oscilantă (ultrasunete) iar Drasler trombectomia prin cateter

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
în diagnosticul și tratamentul acestei afecțiuni Transatlantic intersociety consensus (TASC)45. 2003 Vascular Disease Foundation împreună cu NHLBI pun bazele unei campanii publice largi, susținute și eficiente destinată educației populației, referitoare la diagnosticul și tratamentul precoce al AOMI. CAPITOLUL 2 EPIDEMIOLOGIA ARTERIOPATIILOR OBLITERANTE ATEROSCLEROTICE ALE MEMBRELOR INFERIOARE Datele referitoare la epidemiologia arteriopatiilor obstructive aterosclerotice ale membrelor inferioare sunt “rudimentare și fragmentare”, cuantificarea prevalenței și incidenței acestei afecțiuni fiind dependentă de criteriile de definire ale afecțiunii. Bergquist (1994) identifică patru motive care stau

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
45. 2003 Vascular Disease Foundation împreună cu NHLBI pun bazele unei campanii publice largi, susținute și eficiente destinată educației populației, referitoare la diagnosticul și tratamentul precoce al AOMI. CAPITOLUL 2 EPIDEMIOLOGIA ARTERIOPATIILOR OBLITERANTE ATEROSCLEROTICE ALE MEMBRELOR INFERIOARE Datele referitoare la epidemiologia arteriopatiilor obstructive aterosclerotice ale membrelor inferioare sunt “rudimentare și fragmentare”, cuantificarea prevalenței și incidenței acestei afecțiuni fiind dependentă de criteriile de definire ale afecțiunii. Bergquist (1994) identifică patru motive care stau la baza acestei dificultăți: leziunile sunt deseori asau paucisimptomatice; coexistă

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
dificultăți: leziunile sunt deseori asau paucisimptomatice; coexistă leziunile vasculare proximale și distale; examenul angiografic (cel care poate caracteriza morfologic sistemul arterial periferic) nu se poate efectua de rutină într-un studiu populațional; examenul angiografic nu se practică tuturor pacienților cu arteriopatii obstructive ci doar celor care prezintă o resursă terapeutică intervențională sau chirurgicală. În aceste condiții sunt utilizate criterii de diagnostic cu sensibilități și specificități variabile și care descriu segmentar un anumit aspect al afecțiunii (tabel 2.1). Claudicația Rose “prezentă

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
și gamba au fost încadrați în grupul fără claudicație intermitentă. Aproape jumătate dintre pacienții cu criterii Roseprezente nu aveau afecțiuni ale arterelor mari periferice iar jumătate dintre afecțiunile arterelor periferice nu întruneau criteriile Rose, ceea ce a generat ideea că până când arteriopatia obliterantă nu este extinsă și bilaterală ea nu este simptomatică. Pentru creșterea sensibilității screening-ului cu ajutorul chestionarului s-a amplificat numărul întrebărilor în cadrul chestionarului San Diego (sensibilitate 91%, specificitate 67.5%)38. Chestionarul Edinburgh (Edinburgh Claudication Questionar ECQ) asigură o sensibilitate

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]