98 matches
-
Spre deosebire de alte observații reieșind din examinarea comparativă a DOOM1 și DOOM2, în problema concurenței -uri/-e, situația variației libere nu oferă date la fel de concludente: (i) În DOOM2 există substantive (din fondul vechi sau din cel neologic; v. arhondaricuri /arhondarice, artimonuri/artimoane, cerdace/cerdacuri, hamacuri/hamace; ceremoniale/ceremonialuri, chipie/chipiuri, crucifixe/crucifixuri, debușeuri/debușee, esofage/esofaguri, gruiuri/gruie, itemuri/iteme, jersee/jerseuri, maratonuri/maratoane, masluri/masle, mieloame/mielomuri, miomuri/mioame, piedestaluri/piedestale, volete/voleuri etc.) care păstrează variația liberă, cu aceeași ordine
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
prin țară (intenția de frescă a unei epoci se face astfel vizibilă). Ideea unificatoare a ciclului, pe lângă nucleul familial, o constituie chemarea vetrei natale, satul Zăpadia reprezentând pentru toți un centrum, ale cărui figuri emblematice sunt, pe lângă Octavian tatăl, bunicii Artimon și Mărie, întruchipări ale tradiției și înțelepciunii ancestrale. Meritele tetralogiei stau în evocarea (sobru lirică) a acestei tradiții, cu filosofia ei de viață, cu modul particular, prins pe viu, al rostirii. Este aspectul prin care B. se înscrie în paradigma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
realizate de Ioan Micu (versiuni din Properțiu, Ovidiu, Vergiliu, Horațiu, Catul, Fedru, Seneca). Alți colaboratori: Monica Lovinescu, Christian W. Schenk, Mihai Coman, Daniel Vighi, Rodica Draghincescu, George Bădărău, Adrian Dinu Rachieru, Ioan Lazăr, Viorel Mureșan, Gheorghe Mocuța, Vasile Buțan, Mihaela Artimon. I. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290721_a_292050]
-
pe care o stimăm amîndoi, lucru ce face ca amărăciunea să-i fie și mai mare. *Am refuzat să semnez un stat de plată din care lipseau (nu-i prima dată) Sorin Cristea, Constantin Cincu, D. Zaharia, șt. Cucoș, Al. Artimon și în care - am observat - „Pseudozodiacul” lui Costin era remunerat cu o sută de lei mai mult decît „Cafeneaua subiectelor” de Ovidiu Genaru. Am citit ambele texte la corectură: primul e cu pietriș în ciubote, al doilea - grațios. L am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
se întrebe care-i semnificația lor. Chiar în redacție, n-auzi decît: „Cînd putem să trecem pe la casierie?” *Ca să-mi arate că rămîne „un domn” față de mine, deși eu l-am criticat deschis pentru „materialul” (extrem de convențional) prezentat în ședință, Artimon mi-a făcut confidența, pe stradă, că „săptămîna asta” a fost chemat la Securitate „pentru o discuție prietenească”! Chemarea i-a transmis-o directorul Muzeului, ștefan Cucoș. Din clipa respectivă - îmi povestește el - n-a mai avut pic de liniște
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fundamentale ale unui imaginar marin pirateresc sunt ușor de circumscris : fundal cu mare sau cu plajă și o corabie, în larg, cu drapelul Jolly Roger (roșu sau negru, pe care e desenată o tigvă umană sau un schelet), la catargul artimon ; în centru, un personaj cu barbă neîngrijită, îmbrăcat cu pantaloni largi, de pânză, băgați în cizmele cu carâmbi înalți, răsfrânți, sau strânși deasupra ciorapilor lungi și pantofilor cu catarame ; centură lată, din piele, încinsă peste o cămașă cu jabou sau
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
a deservit și transportul, și lupta. Înalt, masiv, având castel la teugă și dunetă și catarge lungi, alcătuite din trei arboreți asamblați unul în continuarea celuilalt, cu gabie circulară, cu velatură pătrată pe trinchet și arborele mare și triunghiulară pe artimon, cu 2-3 punți și cârmă-pană, manevrată cu eche, din interior, galionul a făcut trecerea de la vechile corăbii alungite spre cele noi, mai voluminoase. El a constituit o nouă paradigmă navală, din care se vor naște și corăbiile epocilor ulterioare : marele
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
XVII-lea), dar au apărut tipuri de corăbii care în mod evident au reprezentat progresul în construcția navală. Velele au mărit manevrabilitatea pe o gamă variată a intensității și direcției vântului : focurile (vele triunghiulare, la bompres), randa (velă trapezoidală, la artimon, care a înlocuit, treptat, la catargul din spate, vela triunghiulară latină), velastraiurile (vele triunghiulare și trapezoidale, suspendate între catarge) și aripile de zburător (vele adău gate suplimentar, la capătul vergii). Velatura era dispusă, în principal, pe trei etaje, pe primii
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
trapezoidale, suspendate între catarge) și aripile de zburător (vele adău gate suplimentar, la capătul vergii). Velatura era dispusă, în principal, pe trei etaje, pe primii doi arbori, trinchetul și catargul central : începând de sus - zburătorul, gabierul și vela mare. Doar artimonul, de obicei mai scund, avea doar gabierul și randa. Castelele de la prova și pupa și-au redus înălțimea sau au dispărut, de-a dreptul, lățimea corpului a mai pierdut în favoarea lungimii, partea din spate n-a mai fost așa de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
suspendate de gruie în afara punții, lateral sau la pupa, au lăsat mai mult loc de mișcare, pentru echipaj. Modernizarea aparatelor de navigație și desenarea hărților detaliate, pe măsura noilor descoperiri geografice, au repere : dispariția suprastructurilor înalte ; vela randă trapezoidală, pe artimon, cu vergile ghiu și pic ; prezența focurilor, pe bompresul lung, de unde a dispărut arboretul vertical, compensat cu săgeata ; prezența velastraiurilor, între catarge ;gabiile pătrate. Vas britanic din secolul al XVII-lea (Charles Galley, cu 32 de tunuri, construit în 1676
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
tablou al lui Willem van de Velde cel Tânăr (repere : pupa decorată cu stucaturi bogate, în jurul ferestrelor de la cabinele ofițerilor ; tunurile scoase prin saborduri cu trape ; coborârea suprastructurilor, la teugă și dunetă ; forma elegantă, suplă ; gabiile rotunde ; vela latină pe artimon ; arboret cu pânză, pe vârful bompresului ; ciocul din etravă micșorat și stilizat). Modul de navigație al vaselor de pirați era identic celorlalte vase : direcția ținută după gradațiile cardinale ale busolei ; măsurarea aproximativă a poziției cu alidada (secolul al XVI-lea
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
mică, ușoară, cu un singur catarg și velatură mixtă, asimilabilă unui sloop, corabia clasică a piraților din GAP11. Hispaniola era un schooner modificat în goeletă, o corabie cu două catarge, vele pătrate (transversale pe trinchet), aurice (trapezoidale -o randă, pe artimon) și latine (focurile și velastraiurile). Arhitectura ei implică, după descrierea naratorului, dunetă joasă, obținută prin înălțarea cabinelor originale de la pupa, pentru ofițeri, doctor și proprietar, și teugă, un loc mai larg pentru echipajul obișnuit. Insula unde Flint și-a îngropat
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
hartă inclusă în poveste, oferă o concentrare simbolică maximă și reprezintă o contopire între tema spațiului marin exotic-misterios și tema corăbiei, ca vehi cul emblematic. Trei coline se numeau, nici mai mult nici mai puțin decât trinchet, catargul mare și artimon ; locul cel mai prielnic de staționare a unui vas se numea Ancorajul căpitanului Kidd ; o altă colină purta numele Ocheanul și servea ca loc de aprovizionare cu apă și de curățare a carenei. Un aspect legat de poziția politică a
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Bulgaria) și Bălinești (România, lângă Siret) apar caravele și carace, care aveau aceeași carenă rotundă, largă, suprastructuri la pupa și prova (teuga), gabie ca un coș în vârful arborelui mare, dar foloseau cel puțin două catarge și vela latină pe artimon, preluată de la mai vechii bizantini și de la felucile arabe. Caravelele și caracele au oferit, în secolul al XVI-lea, prin velatura mai numeroasă, pătrată și triunghiulară, o mai bună manevrabilitate, combinată cu necesitățile transportului îndelungat, asigurat de un corp mare
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
-o prin ochii cunoscătorilor eroi din roman, corabia avea 25 m lungime, 7 m lățime și 5 înălțime, două catarge, trei pânze triunghiulare la prova, ca focuri, pe bompres, o velă mijlocie pe trinchet și o velă mare pe catargul artimon. Făcut din stejar, vasul era vopsit în cenușiu, cu prova și pupa ascuțite, fără alte suprastructuri decât proeminențele tambuchiurilor și ale magaziei, pe punte. Împărțită dedesubt simplu, corabia era compartimentată cu un hambar de marfă și o cușetă largă, pentru
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
de pescuit potrivit epocii. Goeleta rezultată avea, deci, cu totul altă formă decât cea descrisă de Radu Tudoran, adică era ușor mai spectaculoasă 6 : deplasament de 120 de tone, lungime de 27 m, lățime 5,2 m, înălțime maximă (la artimon) 18 m, motor de 150 CP, viteză de tuturor manifestărilor artistice, a fost un veritabil eveniment oniric să te oprești de la Sulina sau Galați la Pireu, Istanbul, Marsilia, Punta Arenas sau Buenos Aires, să debarci pe insule izolate îndepărtate, să descoperi
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
de pescuit potrivit epocii. Goeleta rezultată avea, deci, cu totul altă formă decât cea descrisă de Radu Tudoran, adică era ușor mai spectaculoasă 6 : deplasament de 120 de tone, lungime de 27 m, lățime 5,2 m, înălțime maximă (la artimon) 18 m, motor de 150 CP, viteză de noduri cu vele și 12 noduri cu vele și motor. Teuga era ușor înălțată, duneta proeminentă se mărginea cu o frumoasă balustradă de lemn, și, în filmul lui Mureșan, nava era vopsită
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Biserca Precista. Toate aceste construcții au funcționat în perioada domniei lui Ștefan cel Mare, aici avându-și reședința fiul acestuia, Alexadru, asociat la domnie al marelui domnitor. Macheta a fost realizată după reconstituirea arhitectului Gh. Sion, după informațiile dr. Al. Artimon, arheologul care a efectuat cercetările de la Curtea domnească din Bacău*. • Macheta „Cetatea dacică de la Brad” - reprezintă o reconstituire a davei de la Brad (Zargidavaă, așezare fortificată natural, datorită plasării pe malul drept al Siretului, dar și cu elemente artificiale - șanț de
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
zic eu: Alexandru Petria, Nicolae Scheianu, Carmen Veronica Steiciuc, Adrian Suciu, Dan T. Gürtesch, Angela Mihalcea, Ștefan Doru Dancus, Mirela Corlan, Liviu Alger, Liviu Mățăoanu, Luminița Urs, Dan Lungu, Gabriela Cretan, Irina Egli, Constantin Rupă (Radu Cernătescu), Paul Cilianu, Mihaela Artimon, Marius Tita, Constantin Miu, Adina Dinițoiu, Florin Dan Prodan, Ștefan Caraman, Anton Jurebie, Constantin Vică, Radu Macrinici, Geanina Cărbunariu, Diana Geacăr, Andra Rotaru... A.B.Totuși, pentru fiecare autor în parte cel mai important "pas" din carieră este debutul. A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Dumitru Dumitriu este și acela că el cunoaște foarte mulți fotbaliști (Buia, Silvășan, Șoltuz etc.) din lotul echipei F.C. Poli, pe care i-a pregătit în sezonul 2000-2001 la Rocar București. În funcția de antrenori secunzi au fost numiți Alin Artimon și Daniel Prodan. Divizia A, etapa 1, vineri, 30 iulie, ora 18,00: C.F.R. Cluj - F.C. Poli Timișoara (Telesport) și Politehnica Iași - Rapid București (Național TV). Sâmbătă, 31 iulie, ora 18,00: Sportul Studențesc București - F.C. Apulum Alba Iulia (Telesport
Agenda2004-31-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282722_a_284051]
-
a României va participa la turneul internațional de la Kiev, ultimul înaintea turneului final al C.M. , care va avea loc între 5-18 decembrie, în Rusia. Din lotul reprezentativei țării noastre, printre altele, fac parte următoarele jucătoare: Paula Rădulescu, Luminița Huțupan, Alina Artimon, Valentina Elisei, Narcisa Lecușanu, Ionela Gâlcă, Steluța Luca, Ramona Farcău, Roxana Gatzel, Aurelia Brădeanu și Amelia Busuioceanu. l Sâmbătă și duminică, echipa masculină de tenis de masă Ciclop Timișoara participă la turneul etapei a 3-a a grupei 1 din
Agenda2005-48-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/284436_a_285765]
-
etapa a doua a fost părăsită de tehnicienii Basarab Panduru, respectiv, Dumitru Dumitriu, F.C.U. Politehnica va începe ofensiva pentru părăsirea ultimului loc, având la cârma echipei un nou antrenor principal, Gheorghe Mulțescu, ajutat de antrenorii secunzi Călin Zanc, Alin Artimon și Iosif Kavai. În meciul cu F.C. Brașov formația timișoreană are șanse foarte bune pentru obținerea primelor puncte și pentru îmbunătățirea situației în clasament. Sâmbătă începe noul sezon în Divizia B de fotbal, în care județul nostru este reprezentat de
Agenda2004-34-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282797_a_284126]
-
întregul echipament de sunet și lumini și a adus pe cheltuiala să vedete importante, foarte potrivite cu specificul zonei. Firește, artiștii locali au fost și ei la loc de cinste: este vorba de corurile din Caraorman, ”Curcubeul”, instruit de Gabriela Artimon (17 persoane, în frunte cu preotul cu voce de aur Florian Dumitrescu), Letea (”Trandafirul alb”), Sfântu-Gheorghe, Crișan (”Rebalka”) sau de minunații copii de la gimnaziul din Crișan, cu cîntece și dansuri. Așa cum era de așteptat, cele două săli arhipline ale
S?rb?tori ?n Delt? by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83421_a_84746]
-
31 martie - 7 aprilie 2005 Popadineți Maria, 74 ani l Lopatița Elena, 72 ani l Roșu Aurel, 82 ani l Mutu Ion, 72 ani l Sămânță Mihai, 60 ani l Stoica Ioan, 57 ani l Birăroiu Ioana, 71 ani l Artimon Gheorghe, 66 ani l Chiriță Constantin, 81 ani l Nicolin Ileana-Maria, 83 ani l Neagu Marian, 49 ani l Polenciuc Elena, 79 ani l Chitulescu Marcel, 51 ani l Vancea Diana, 17 ani l Kardos Carol, 47 ani l Drecin
Agenda2005-15-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283588_a_284917]
-
Gheorghe Ostrogovich nr. 9; Ion Andrei, Caransebeș, jud. Caraș-Severin, str. Libertății nr. 24; Ștefan P. Anescu P. , Lugoj, jud. Timiș, str. Cotu Mic, bl. 2C; Wanda-Tania Ardelean, Timișoara, str. Brașov nr. 4; Nicolae Artene, Timișoara, Piața Victoriei nr. 7; Ecaterina Artimon, Timișoara, Intrarea Predeal nr. 1; Miclea Aurel, Bocșa ÎI, jud. Caraș-Severin, str. Bistriței nr. 23; Elenă Barbu, Timișoara, str. Platanilor nr. 1A; Mihai Bârnă, Lugoj, jud. Timiș, str. Ceahlăului, bl. 38/B; Edith Barta, Biled nr. 172, jud. Timiș; Hanelore
Agenda2004-15-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/282289_a_283618]