1,264 matches
-
parcă mereu stînjenit de ieșirea sa în lume, aidoma unei păsări de noapte ce s-ar fi aventurat în lumina diurnă. Cu greu puteai obține din partea lui cîteva cuvinte, schița unei atitudini. Doar privirea încordată ca și liniile cu ascuțișuri ascetice ale fizionomiei trădau o mistuire lăuntrică ce dubla înfățișarea publică, indolent-insignifiantă. Cred că o mască similară o va fi purtat și G. Topîrceanu. N-am știut pînă la moartea lui Victor Felea că scriitorul a ținut un jurnal. Prezent, mai
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
a plasamentelor în decor, tot atât de adevărat e că nu oricine are o putere de digestie pe măsură și că poți lesne ajunge după un asemenea festin, îngreunat, să nu-ți mai dorești decât un îngeresc ceai de mușețel - sau o ascetică lectură din vârful buzelor a acestor rețete (așa cum vor fi fost ele menite dintr-un început), ca formă slabă, mofturoasă și indispusă de participare la un ospăț epocal. Radu Anton Roman, Bucate, vinuri și obiceiuri românești, Paideia, 1998, 527 pag
Cartea poftelor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16801_a_18126]
-
sa de spovedanie nudă: "Din Cartea Sfîntului Athanasie, Viața și purtarea tatălui nostru Sfîntul Antonie, înțelegem un lucru remarcabil: scrierea în sens de notare foarte strictă, neestetizată (sublinierea noastră) a faptelor și gîndurilor, apare ca o cerință obligatorie a vieții ascetice. Asceza fiind askesis, deci exercițiul nu de dragul exercițiului, ci cu finalitate asupra noastră, e limpede că putem practica un exercițiu spiritual găsind în scris un bun aliat. Se relevă astfel o dimensiune nebănuită a jurnalelor și corespondenței. Iată cum formulează
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
intens în noapte, prin ușa vitrată, deschisă spre grădină, unde un vânticel subit bate, face să danseze primele frunze moarte. Tulburare, vreo flacără, la Miclăușeni? O iau razna, pe cuvânt! Aceasta ar implica un secret pasional, un bărbat în viața asceticei Catrina, și, în materie de bărbat, aici nu există decât preceptorul lui Matei și Codru, vechilul... Mița Sturdza o fi știind ceva că se uită cu neliniște spre fiica ei, decum ea nu se știe observată... Absurde sunt aceste impresii
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
înțelege a-și purta propria povară existențială, dureros diafană, de-o dramatică transparență. "Închipuirile rebele", emanații tulburi ale concretului, fac loc "spațiului absurd", sieși îndestulător, "golului" moral, bun conducător de semnificații salvate astfel de "spaima-mpotmolirii" în luxurianța discursului. E o ascetică renunțare la materia mai mult ori mai puțin alienantă, poezia ajungînd a semăna cu acele hanuri din Spania în care călătorul nu poate avea la îndemînă decît hrana pe care a adus-o de-acasă: "acum să mîncăm din pachet
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
ideația unui filosof și predispozițiile sale culinare. Există chiar o tipologie. Drept paradigme vii și apostoli ai noii concepții (se va vedea la bibliografie în ce măsură e ea și originală), autorul îi investește pe carnivorul și totodată voluntarul antropofag Diogene, pe asceticul, "paranoicul erbivor" Jean-Jacques Rousseau (cel fără speranță "lipsit de simțuri și de senzații"), pe faimosul fruntaș al "etilismului etic" Immanuel Kant, pe nu prea subtitlul (doar în aparență) teoretician al "pateului pivotal", utopistul și "gastrozoful" Charles Fouier, pe dieteticianul dansator
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
turmei lui Hristos, pedagogi iluștri, povățuitori ai pocăinței, mari filantropi, apărători ai celor necăjiți, ageri, cu înaltă cugetare și dexteritate de exprimare, tălmăcitori ai adevărului și ai Tainelor dumnezeiești, mari cunoscători ai sufletului omenesc, cu o inegalabilă experiență a vieții ascetice, liturgice, pastorale și duhovnicești, puternici în a-și spune știința, neînduplecați și vestiți prin apărarea ortodoxiei, uniți în sentimente, înțelepți în deosebirea duhurilor, curați în fapte, bogați în bunătate, împodobiți în purtări, modești în înfățișare, sinceri și hotărâți, cu pricepere
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
care Monica Spiridon își duce, cu obstinație, demonstrația pînă la capăt, exemplificînd excesiv, dar ferindu-se să introducă literatura în patul procustian al teoriei. Ea nu forțează textul pentru a-și confirma teza, ci, dimpotrivă, scormonește cu minuție și răbdare ascetică în căutarea punctelor textuale de acroș, identificate fără greș. Se simte în această carte cum balanța se înclină discret în favoarea literaturii, fără a periclita, însă, strucura de rezistență a teoriei. Este acesta, fără îndoială, semnul regal al veritabilei vocații critice
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
jos de toate, fără coborîre; este în toate și, totodată, deasupra tuturor". Recursul la origini are motivația mistică a reconstituirii unității universale care e imaginea unui Dumnezeu figurînd în aceeași măsură în abstract și în concret, abordabil pe calea abstragerii ascetice dar și pe cea dionisiacă a contactelor frenetice cu natura. Astfel încît aspirația ființei de-a coincide cu principiul se suprapune cu cea a impulsurilor sale vitale: "Vreau să mușc rădăcina reînceputului./ Vreau să fiu sînul/ din care s-a
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
nostru Iisus Hristos. Postul este casa cea adevărată a neamului omenesc, împlinirea vocației de hrănire din lumina lui Dumnezeu: „Strălucit-a nouă luminat ca niște zori razele pocăinței, luminând intrările înfrânării“. Raiul este personalizat și devine raiul lăuntric al virtuților ascetice: „Raiule preacinstite, podoaba cea frumoasă, locașul cel de Dumnezeu zidit, veselia cea nesfârșită și desfătare, mărirea drepților, frumusețea profeților și sălășluirea sfinților, cu sunetul frunzelor tale roagă pe Ziditorul tuturor să-mi deschidă ușile pe care cu neascultate le-am
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
Gabriela Gheorghișor Cu figura sa ascetică, de „lup de stepă“, departe de lumina reflectoarelor critico-literare ce răsfață celebritățile lumii scriitoriceș ti, Marian Drăghici este, astăzi, un poet pour les connaîsseurs. Ce-i drept, autorul Negresei n-a fost niciodată un poet-vedetă, fiindcă a pierdut startul generației
Nostalgia Euridicei by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2731_a_4056]
-
mortifice pentru a nu da satisfacție comuniștilor. Primul intră în rolul unui expert al torturii, celălalt devine un ins invulnerabil pe care tortura nu-l poate înfrînge. Damian e activ pînă la inventivitate demonică, Octavian e pasiv pînă la inerție ascetică. Unul cucerește lumea închisorii, celălalt se leapădă de sine și trăiește numai pentru Dumnezeu. La o privire atentă, amîndoi sunt caractere exacerbate, căci nu cunosc măsura și nu acceptă jumătățile de tain: Damian e tartorul pentru care parvenirea e literă
Verigile trecutului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2613_a_3938]
-
Mai mult, autoarea alcătuiește o tipologie a intelectualilor după rolul pe care îl joacă cele două laturi ale gustului în viața lor. La unii senzația de gust predomină față de impresia de gust, la alții invers. Primii sunt hedoniști, ceilalți sînt ascetici. Cei din prima clasă sunt înclinați spre concupiscență, preferînd anecdotele și variabilele efemere; ei sunt relativiști și maleabili. Ceilalți sunt austeri, preferă schemele generale, dogmele sau constantele; ei sunt conservatori și statornici. Primii sunt predispuși la excese culminînd în greață
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]
-
nu din cauza religiei. Ștefan-Vodă cel Mare întărește câtorva evrei, veniți din Polonia, libertatea confesiei, dreptul de a-și clădi sinagoge, un drept pe care turcii, așa-numiții noștri suverani, nu l-au avut niciodată, deși confesia mozaică e pentru spiritul ascetic și îngăduitor al religiei creștine tot atât de străină ca și cea mahometană. Afară de aceea aveau dreptul liberei negustorii cu manufacturi străine - dar aicea se mărginea totul și așa ar fi trebuit să rămâie. Meseriași și proprietari nu puteau fi, căci proprietatea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
hotărât mare." (Convorbiri literare, februarie 1934) Marii noștri critici literari interbelici au subliniat autenticitatea romanului și talentul tânărului autor. Pompiliu Constantinescu remarca într-un elogios articol, printre altele: "Este aici un Mircea Eliade familiar, discursiv, disociativ și imaginativ, senzual și ascetic, orgolios, uman și disprețuitor. Cu alte cuvinte o diversitate care antrenează, surprinde, nedumerește, interesează sau dezamăgește. Ai adesea impresia că faptele povestite, substanța epică a romanului sunt numai pretexte de ideologie. S-ar putea stabili atât ca analogii între reflexiile
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
simplificator, pe Nicolae Balotă, se configurează imaginea unui erou al culturii. Lumina pe care o ține peste noapte aprinsă în camera lui de lucru, într-o țară scufundată în întuneric, simbolizează tocmai forma sa de luptă, care este lectura. Tinerețea ascetică și studioasă a lui Mircea Eliade a fost de multă vreme mitologizată. Despre tânărul Nicolae Balotă nu se știa însă până deunăzi aproape nimic, deși l-a caracterizat același efort titanic de cunoaștere. Și nu este vorba, nici pe departe
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
bătături cuprinde arma."xvii. Sînt recuperate întocmai, de la comuniști, tema asaltului, cea a mîinii aspre care se înarmează hotărît, a înfrățirii muncitorului cu țăranul. Iar portretul luptătorilor, indiferent de cauză, etalează aceleași însemne ale muncii și ale înfometării care călesc, ascetic, voința. Diferența o face dușmanul, care trebuia, totuși, să poarte alt nume: "Astfel Tînăra Gardă este pregătită / Pentru lupta de clasă, / Numai cînd burghezii vor da socoteală / Vom fi eliberați." - la comuniști; iar, în varianta nazistă, cu ceva mai multe
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
ziarului ilegal "Scînteia". S-a văzut arestat în cîteva rînduri. Faptul că a petrecut vreo doi-trei ani la închisoare, la Chișinău și la Doftana, i-a îngăduit a-și constitui o mică legendă "de revoluționar pur și dur, personaj auster, ascetic și integru". În locul absolvirii unei universități autentice, i-a fost dat a trece prin "universitățile comuniste" ale detenției, împrejurare care i-a permis să se manifeste drept unul din propagandiștii minusculului partid scos în afara legii. În 1940, face parte din
O carte despre Cameleonea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6906_a_8231]
-
normale și care dă naturii ce-i al naturii, - chit că elanul său viril îl face să exagereze?... (Vii aprobări în sală) Și, la urma urmelor - continuă - stimați colegi, cum am apărut noi pe lume. Prin discursuri revoluționare?... Prin exortări ascetice,... etice?... (Strigăte, aplauze)... Părerea mea, domnilor, este că libertatea, bunăstarea și toleranța sunt ale vieții, când viața-i înțeleasă, cum se cuvine ea înțeleasă, cu toate păcatele și slăbiciunile ei... Și-apoi, onorați colegi, - așa ca o paranteză, - așa am
În Parlamentul dintre cele două războaie… by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7041_a_8366]
-
aspru dintre cele patru posturi din an întrucât culminează cu Patimile și Învierea Domnului, cea mai importantă sărbătoare creștină. În acest interval, Biserica dezleagă de la post numai de Buna Vestire și în Duminica Floriilor, când se mănâncă pește Dacă „postul ascetic“ reprezintă abținerea de la anumite mâncăruri și băuturi și reducerea substanțială a regimului alimentar pentru eliberarea de sub stăpânirea poftelor trupului, „postul total“ sau ajunarea este renunțarea totală la mâncare și băutură pe o durată scurtă de timp - o zi sau două
Lasata secului pentru Postul Paştelui începe luni () [Corola-journal/Journalistic/70568_a_71893]
-
dumnezeiesc. Era de neam nobil, tatăl fiind retor și avocat de seamă, iar mama, fiica unui martir al credinței. Frații săi, Grigorie și Petru, ajung episcopi, unul la Nisa, celălalt la Sevasta, iar sora lor Macrina s-a dăruit vieții ascetice și monahale. Și-au făcut studiile superioare în Cezareea Palestinei, la Constantinopol, unde îl are pe profesor pe strălucitul retor Libanius, apoi la Atena, coleg și bun prieten fiindu-i Sf. Grigore Teologul. Om de înaltă cultură teologică și filosofică
Agenda2005-53-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284569_a_285898]
-
coloane în marș/ de adevărul încălțat cu cizme/ de toți cei care au pus sârme electrice în jurul câmpurilor/ și-au pregătit fiecăruia o spânzurătoare exactă/ și-o groapă comună pe masura tuturor". Acestor spectacole sumbre, poetul le opune întoarcerea aproape ascetica într-o lume a oamenilor simpli a "proscrișilor" ("Nu la regi, la porcari voi merge (porcarul Emeu om de seamă!)/ Într-o sarica bună, în prietenia frunților pe genunchi îmi voi petrece noptie/ în așteptarea mărturiei mari și-a răsăritului
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
Cioran pentru mistica orientală trădează, potrivit Ilinei Gregori, o angoasă profundă, „bazală”, a personalității acestuia, manifestată, între altele, prin atitudinea admirativă față de „verticalitatea” pură, esențializată a scheletului (reluată în faimosul elogiu al pietrei din textul despre Roger Caillois...), prin diabolizarea ascetică a cărnii ca sediu al durerii și fricii, sau prin fantasma regresivă a „reîntoarcerii omului în maimuță”. Interpretările avansate de Ilina Gregori sunt, adesea, pasionante „ca un roman polițist”, deschizînd multiple piste de investigație - și de interogație. Cum se explică
Paleontologie cioraniană by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3903_a_5228]
-
să vorbească despre acel nevăzut pe care tradiția îl trecuse în rîndul entităților cu rang metafizic. Sîntem în plin război nevăzut, dar într-un război ținînd de tărîmul infracosmic al lumii subatomice, unde miza ține de înțelegere, nu de înfrînarea ascetică. Iar dacă, în materie de limbaj metaforic, fizicienii se iau la întrecere cu Böhme, nici cu logica nu se lasă mai prejos. Logica aristotelică e pe cale să dea ortul popii. Terțul exclus are zilele numărate, iar în locul lui se ivește
Războiul nevăzut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9776_a_11101]
-
Wiesler nu este doar un caz particular, ci și posibilitatea pentru regizor de a explora sistemul din interior. Dacă exigența cere impecabilul, atunci acest agent pare să fie o încarnare a lui: de o punctualitate matematică, ducînd o viață aproape ascetică, trăind în cel mai uniform gri, culoarea hainelor sale, agentul XX/ 7 este una din rotițele sistemului și nimic mai mult. Antrenat în arcanele jocului de promovare și șantaj, superiorul său pare, paradoxal, mai viu, mai uman. Plonjăm în lumea
Sonată pentru oameni buni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9779_a_11104]