1,274 matches
-
ci este vorba cu totul de altceva ,,de ceel ce a intrat în treapta superioară a contemplației mistuit acum de dorul cunoașterii supreme și al unirii desăfârșite” Abordarea făcută de Sfântul Grigorie de Nyssa va fi preluată de mistica și ascetica răsăriteană cu precizarea că în această angajare nupțială divino-umană nu e vorba de sufletul încă impur, bântuit de patimi, așa cum este cel în faze de despătimire ci este vorba cu totul de altceva ,,de ceel ce a intrat în treapta
CANTAREA CANTARILOR – O CARTE BIBLICA SI LITERARA DE O FRUMUSETE INEGALABILA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cantarea_cantarilor_o_carte_biblica_si_literara_de_o_frumusete_inegalabila.html [Corola-blog/BlogPost/344878_a_346207]
-
în limba slavonă următorul text: ,,În zilele noastre, în care ( ... ) (a fost) martirizat ( ... ) din cauza ( ... ) și capul meu a fost tăiat, ca o piatră ( ... ) în prăpastie. Astfel ( ... ) a căzut, căci capul meu l-au tăiat”. Sfântul Ioan Botezătorul are o înfățișare ascetică, trupul este longilin, întrevăzându-se mai mult structura osoasă decât cea musculară. Vestimentația, atent realizată, sugerează volumele corporale oarecum neglijate. Siluetele și figurile personajelor au o atitudine solemnă, chiar gravă și intensă trăire emoțională, interiorizată. Ana Dobjanschi reia ipoteza lui
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
cu mai multă putere în timpul anilor de episcopat. Nectaire, predecesorul său pe scaunul din Constantinopol, era demult obișnuit cu luxul capitalei și se simțea în largul lui în fasturile curții imperiale. Dar Ioan înțelegea să rămână fidel idealului de viață ascetică și vocației de a fi episcop. Sfântul Ioan Gură de Aur nu se mulțumește totuși să denunțe slava deșartă sub aceste manifestări grosolane, ci o depistează sub o formă mai subtilă: creștinii se mărturisesc ca păcătoși, dar astfel de mărturisiri
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
mitropolitului Nicolae Bălan scrisoarea de demisie. A rămas la catedra de dogmatică până în luna decembrie anul 1946, când în climatul de ostilitate creat în jurul său și de doi colegi s-a transferat la Facultatea de Teologie din București. Cursul de ascetică și mistică, rămas vacant în urma neprezentării profesorului titular Nichifor Crainic, fusese suplinit între anii 1945-1946 de profesorul de apologetică Ioan Gh. Savin (1885-1973). Acesta a compilat pentru uzul studenților două cursuri — unul de mistică ortodoxă (prolegomene și autori principali de la
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
Tratarea este însă istoricizantă și intelectualizantă — mistica fiind văzută ca o problemă de natură epistemologică, deformație profesională a apologetului filozof. Despre Filocalie și Mistică Ortodoxă în spiritualitatea românească, sub regimul comunist Începând cu data de 1 ianuarie 1947, cursul de ascetică și mistică creștină de la Facultatea de Teologie din București a fost predat — doar un an academic — întrucât noul regim comunist, pentru care „mistică” echivala cu „obscurantism” și „reacționarism”, a suprimat-o la sfârșitul aceluiași an, când a și scos facultatea
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
noul Institut Teologic din București organizat separat din anul 1948 Părintele profesor Dumitru Stăniloae va preda din nou dogmatica, dar numai la cursurile superioare cu doctoranzii). Părintele Dumitru Stăniloae era într-un fel cel mai abilitat să ocupe catedra de ascetică și mistică, nu numai în virtutea studiilor și traducerilor sale palamite din anii ’30, ci și dintr-un alt motiv. În anii de marginalizare sibiană 1945-1946, la îndemnul Părintelui Arsenie Boca (1910-1989), faimosul duhovnic de la Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu” din localitatea Sâmbăta
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
În intervalul anilor 1946-1948 a reușit să publice în Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe din Sibiu sub titlul „Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii” primele patru volume, cuprinzând scrierile lui Antonie cel Mare, Evagrie, Ioan Cassian, Marcu Ascetul și Diadoh, Maxim Mărturisitorul: Cuvântul ascetic, Capitolele despre iubire și cele teologice și economie, și comentariul la „Tatăl nostru” și Răspunsurile către Talasie; și Talasie, Isihie, Filotei, Teodor, Teognost, Ilie Ecdicul, Teofan. Volumele publicate acopereau jumătate din conținutul Filocaliei din anul 1782, continuarea publicării celorlalte devenind însă
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
an de relativă libertate în România, înainte de transformarea ei pe 30 decembrie 1947 în „republică populară” de tip sovietic, o excepțională sinteză de spiritualitate ortodoxă filocalică. Prelegerile au fost dactilografiate și multiplicate de Asociația studenților teologi sub titlul Curs de Ascetică și Mistică creștină, București, 1947. În versiunea aceasta el a fost publicat abia în anul 1993, după ce în deceniile comuniste circulase în multe copii dactilografiate, confecționate și distribuite clandestin. Profitând de liberalizarea relativă din anii ’70 — care i-au permis
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
ca și publicarea în anul 1978 a celor trei volume ale unui monumental tratat de dogmatică, Părintele Dumitru Stăniloae a reușit să înșele vigilența cenzurii și să publice în anul 1981 o versiune ușor revizuită și completată a cursului de ascetică și mistică din anul 1947 ca al treilea volum al unui manual colectiv de morală ortodoxă. Cele două versiuni coincid literal în proporție de 95%. Modificările introduse în anul 1981 de Părintele Profesor Dumitru Stăniloae se referă la omiterea din
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
Marc Constantinescu, Olga Greceanu, precum și cu muzicieni ca Paul Constantinescu sau Protosinghelul Veniamin Gavrilovici, dirijorul și conducătorul corului mănăstirii. În plus, Antimul devenise un loc unde se puteau susține conferințe pe subiecte variate și teme diverse, în special de apologetică, ascetică și mistică ortodoxă, în cadrul cărora se urmărea în principal evaluarea, dintr-un punct de vedere creștin a mai multor segmente ale vieții, căutându-se soluții de trăire în mijlocul lumii, însă la nivelul exigențelor unei ortodoxii autentice. Câteva dintre subiectele abordate
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
minunate cântări arată că tradiția ortodoxă era foarte conștientă de solidaritatea acestor două: că nu există Cruce fără Înviere, dar nici Înviere fără Cruce. Aceasta explică într-un fel și caracterul spiritualității ortodoxe, care este în același timp o spiritualitate ascetică, a acceptării suferinței, dar și o spiritualitate a bucuriei, a încrederii în biruința lui Dumnezeu, a vieții asupra morții. Teologia ortodoxă prin părintele Dumitru Stăniloae și apoi prin ucenicul său, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, încearcă să îl aducă și să
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
lui Dumnezeu. Educația teologică, la rândul ei, nu este un scop în sine, ci „mijloc de cunoaștere a adevărului”. Mintea luminată de Duhul lui Dumnezeu, inima sfințită de cercetarea prisositoare a harului, formația sa desăvârșită, creștină și cultural-filozofică, viața sa ascetică cuprinde câteva elemente a celui numit „mare”, „far ceresc”, „luminător” și „dascăl ecumenic”. Fiecare dintre acestea pot sta alături numelui lui Vasile al Cezareei Capadociei. Și într-adevăr, pentru că a fost un ierarh deosebit, un organizator neîntrecut al filantropiei, un
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
fiecare epocă[4]. Ideile lui pedagogice au fost multe și de o mare importanță și se apropie de principiile psihologice contemporane și de comportament. Lucrările pedagogice principale ale Sfântului Vasile sunt trei: Către tineri, Omilia la începutul Paremiilor, și lucrarea ascetică. De asemenea, există și o lucrare pedagogică în limba latină Admonitio ad filium spiritualem[5]. 1. Scopul educației este „asemănarea cu Dumnezeu” De la început, Sfântul Vasile cel Mare a atins tema însemnată a scopului educației. Educația, după el (precum de
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
pe cei educați să se cunoască pe ei înșiși și să devină ceea ce trebuie să fie: „Dacă în fiecare lucru este nevoie de știință și experiență, cu atât mai mult pedagogilor”[86]. În aceeași scriere dar și în celelalte opere ascetice se prezintă ca anatomist profund al sufletului uman, psiholog pastoral desăvârșit, cercetător invincibil al inconștientului[87], fiind fără îndoială un înainte-mergător al psihologiei sociale și pedagogice. Copilul nu este un „adult într-o formă micșorată”, ci un organism psihofizic în
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
urmărirea unui demers mai bun al vieții. Cultura greacă începea cu omul pentru a se întoarce iarăși la om prin umanizarea și desăvârșirea pe care și-a dorit-o și pe care a primit-o de la demersul lui transformator. Ființa ascetică a pedagogiei presupune într-o traiectorie diacronică o cultură care să dea întâietate valorilor spirituale și nu celor materiale. La toate acestea se adaugă libertatea ca temei diriguitor al pedagogiei. La aceste premise au încercat în secolul al V - lea
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
a Mântuitorului Iisus Hristos în profunzimile, în „adâncul de taină“ al sufletului nostru, purificat prin apa baptismală, curățitoare și sfințitoare. Prin Sfântul Botez, Mântuitorul Se sălășluiește în sufletul creștin, în mod mistic, așteptând din partea acestuia colaborarea, pentru ca, pe măsura eforturilor ascetice umane, prin împlinirea poruncilor Sale, această prezență tainică a Sa să devină una efectivă și dinamică, spre urcușul duhovnicesc și spre mântuirea omului. Dacă prin Sfântul Botez creștinul Îl primește în sufletul său pe Iisus Hristos Domnul, prin Sfânta Taină
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465971215.html [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
demonstrează experiența marilor Părinți duhovnicești, se desfășoară între adâncurile păcatului și piscurile virtuților. Drumul către virtute trece, obligatoriu și inevitabil, prin podoaba încercărilor duhovnicești, a ispitelor și necazurilor, a „supărărilor fără de voie”1, a „pătimirilor fără de voie”2. „Pentru aceea, ascetica ortodoxă face din răbdarea acestora o adevărată virtute - fiind socotită a șasea în lista tradițională a virtuților, și este pusă în legătură cu smerenia și iubirea, căci scopul lor fundamental este dobândirea smereniei sau a smeritei cugetări - care duce la adevărata iubire
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
încercați, ca să sporească în bogăția lor, cei leneși, ca să se păzească de cele ce-i vatămă...”8. Cu privire la cauza acestor necazuri sau încercări fără de voie, Părinții filocaliei ne dau detalii foarte importante. Sfântul Maxim Mărturisitorul, ca de altfel întreaga literatură ascetică, consideră toate aceste pătimiri fără de voie ca fiind pedeapsă pentru păcat. Cauza lor primă o constituie, desigur, păcatul strămoșesc. Prin aceasta, ne spune același Sfânt Părinte, omul a ajuns într-o cu totul altă direcție, în loc să acorde cinstea cuvenită Creatorului
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
grija față de curăția și neprihănirea conștiinței. Cea de-a doua, necurată, este a celor păcătoși, care așteaptă de la Dumnezeu pedepse pentru grșeli. Aceasta din urmă se stinge și trece prin pocăință 46. Tot în legătură cu încercările sau necazurile fără de voie, scrierile ascetice vorbesc despre mânia lui Dumnezeu. Aceasta este întotdeauna o „mânie mântuitoare”, sub forma îngăduinței ce o acordă Dumnezeu duhurilor rele să războiască sufletul și mintea ostenitorului. Scopul acestei mânii mântuitoare este ca mintea „pătimind cele de necinste, după ce s-a
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
înfrânare mai grea, nu doar de la mâncare și băutură, ci și de la plăceri și de la tot ceea ce procură bunăstarea trupului. Această o a doua formă de asceză suplinește lipsa sau insuficiența celei dintâi, adică trupească, împlinând și copletând slabele eforturi ascetice cele dintâi. Boala, spun Sfinții Varsanufie și Ioan, i se socotește de către Dumnezeu, celui ce o suportă cu răbdare și mulțumire, „în loc de nevoință (asceză) sau chiar mai mult”62. Un astfel de creștin „culege din răbdarea aceasta rodul mântuirii”63
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
de două feluri: - „bolile din negrijă și din neorânduiala vieții” și „bolile trimise spre îndreptare, pentru neascultare”66. Cele dintâi sunt de la fire, cele din urmă sunt de la Dumnezeu. De primele, omul scapă trăind cu grijă și după o rânduială ascetică foarte strictă; de celelalte, prin pocăință 67. Încetarea sau prelungirea bolii ține de „preștiința lui Dumnezeu”68. Sfântul Ioan Scărarul ne încredințează că există două feluri de boli, în ceea ce privește rostul sau finalitatea lor: - boala pentru curățirea de păcate și cea
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
păcatele trecute, pentru greșelile anterioare atunci când el arată pocăință și dorință de îndreptare, iar încercările sau suferințele constituie o astfel de nevoință asumată. Îl mângâie și îl încurajează în purtarea lor cu demnitate și tărie morală, vorbindu-i despre rolul ascetic, expiatoriu sau curățitor al încercărilor și suferințelor prezente. Sau, cum spun Sfinții Varsanufie și Ioan, boala se socotește celui care o suportă cu răbdare "în loc de nevoință sau chiar și mai mult", de aici și îndemnul lor: "Rabdă mulțumind și vei
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
creștinul este deopotrivă slujitor și prieten al lui Hristos: „Nu vă mai numesc slujitori, ci prieteni”. Libertatea tuturor înseamnă de altfel și respectul alterității celuilalt. Pentru a deveni capabil și responsabil de o libertate deplină creștinul are nevoie de urcușul ascetic al ascultării, de o înfiere liberă față de un îndrumător spiritual, față de un părinte duhovnicesc în care sălășluiește Duhul care eliberează, care înnobilează chipul. De aceea creștinul nu poate fi obiectul manipulărilor: genetice, comerciale, ideologice, religioase. Chipul primit ne obligă la
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1338702304.html [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
Vreau să accentuez încă o dată, cu toată răspunderea, ca una care am fost de față la aceste împrejurări, că tata a ținut mult la părintele Arsenie, atâta vreme cât acesta s-a menținut în limitele îndatoririlor de mai sus («de viață aspră, ascetică, riguroasă» - L.S.), încadrându-se strict în concepțiile și prescripțiile Sfinților Părinți și ale tradiției monahale. Și a așteptat de la el realizarea unei înnoiri, a unei înviorări a religiozității populare, în acest cadru bine conturat. Dar, de la un anumit moment, când
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_dumitru_stan_stelian_gombos_1346142809.html [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
august 2011 Toate Articolele Autorului Despre evenimentul și episodul Schimbării la Față a Domnului nostru Iisus Hristos în Ortodoxia Românească... Despre Filocalie și Mistică Ortodoxă în spiritualitatea românească, sub regimul comunist Începând cu data de 1 ianuarie 1947, cursul de ascetică și mistică creștină de la Facultatea de Teologie din București a fost predat — doar un an academic — întrucât noul regim comunist, pentru care „mistică” echivala cu „obscurantism” și „reacționarism”, a suprimat-o la sfârșitul aceluiași an, când a și scos facultatea
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]