1,401 matches
-
există acolo, spre Estul Europei, cu toată bogăția sa spirituală, privind cu speranță și bucurie zorii secolului care va veni. Prezentarea mea privind spiritualitatea ortodoxă va avea două părți complementare și anume Aspectele mântuirii și vieții comunitare în spiritualitatea ortodoxă Asceza și monahismul, ca elemente distinctive ale spiritualității ortodoxe. Câteva indicii despre aspectele mântuirii și vieții comunitare în spiritualitatea ortodoxă Ortodoxia creștină este spirituală, prin definiție. Sub acest aspect, ea este asociată adesea, în mod exclusiv, cu ”mistica isihastă, liturghia primelor
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
lume” . În ortodoxia creștină, omul nu se schimbă, ci se transfigureză , adică progresează spre unirea cu Dumnezeu, prin comunicarea cu Arhetipul său, Iisus Hristos, cu care se află într-o legătură strânsă și permanentă prin energiile necreate ale sfântului Duh. Asceza și monahismul, elemente caracteristice ale spiritualității ortodoxe Ortodoxia orientală are un fel original de a trăi creștinismul. Uneori suntem tentați să considerăm că ea este foarte arhaică și că nu-și justifică existența în timpurile moderne contemporane. Însă este o
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
care recomandă “perseverați în rugăciune” (col. 4, 2), și “rugați-vă fără încetare” (1 Tes. 5, 17). Curentul isihasm, ca toate mișcările teologice de o anumită proporție, n-a fost cruțat de controverse și excese. Unii au împins la limite asceza și izolarea sau au mers până la a considera că rugăciunea recitată mecanic și o anumită tehnică de concentrare ar putea fi suficiente pentru a vedea harul lui Dumnezeu. Cel care are meritul de a fi făcut o sinteză a tuturor
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
întâlnire parohială convențională care înlocuiește cunoscutele întruniri lumești privind reglementarea nesemnificativelor oportunități zilnice, cotidiene. Biserica Ortodoxă își fundamentează slujirea socială față de aproapele pe spiritualitatea ei, adică pe legătura continuă cu sfântul și dumnezeiescul Har cu Energiile Divine necreate, în parametrii ascezei, a misticii și a comuniunii tainice (pp. 18 - 20). Dacă cineva ține seama de căutările și preocupările europene contemporane - în special la nivelul poporului - care fac posibilă misiunea sfântă a Ortodoxiei, relatările de mai sus se confirmă a fi realiste
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_ioan_codorean_stelian_gombos_1364820729.html [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
modelele culturale care pot fi urmate. În perioada sa Mircea Vulcănescu identifica trei tipare ca fiind mai răspândite: umanismul, naționalismul integral și marxismul. În sfârșit, în al treilea sens, spiritualitatea înseamnă: „viață veșnică, trăire în universalitatea absolută, în Duhul Sfânt; asceză și viață mistică”. „Caracterul interior și cel realist apropie acest sens al spiritualității de cel dintâi, de care îl desparte caracterul eteronom al trăirii, omul duhovnicesc nefiindu-și niciodată, sieși, lege și măsură, spune Mircea Vulcănescu. Caracterul transcendent al temeiului
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_60_de_ani_stelian_gombos_1350989877.html [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
flori Miros de flori de câmp și smirnă Și glas de clopote cântând, Ce liniște! Ce pace divină! Călugării plutesc ca-n gând. Ecoul zbaterii din lume, Este oprit de zidul gros, Tihna o găsești anume, Sfatul este cu folos. Asceza o citești pe chipuri, Ce liniște! Ce bucurii! Bunătate fără margini, O-mpart cu toți, de-oriunde-ar fi. Psalmodieri se-aud ca-n taină, Multe binecuvântări, Mătănii, multă rugăciune, Zile senine și iertări. Hristos a înviat! Referință Bibliografică: Pentru cei ce
PENTRU CEI CE NU SUNT ACASĂ DE SFINTELE PAŞTI. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Adriana_tomoni_1397801540.html [Corola-blog/BlogPost/360246_a_361575]
-
Roșie și au trecut marea. CAPITOLUL 123 VIAȚA LUI AVVA ZOSIMA CILICIANUL Pe când eram în muntele Sinai, m-am dus la avva Zosima cilicianul. Avva Zosima părăsise scaunul episcopal și a venit iarăși la chilia lui. Ajunsese bătrânul la mare asceza. Și mi-a povestit, zicând: În tinerețe am plecat din muntele Sinai și m-am dus în Amomiachi ca să trăiesc într-o chilie. Și am găsit acolo un bătrân care purta o mantă de sivin. Bătrânul, cum m-a văzut
LIVADA DUHOVNICEASCA (40) de ION UNTARU în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1382752515.html [Corola-blog/BlogPost/347181_a_348510]
-
Vâlcii - 23 Noiembrie... Viața, petrecerea, nevoințele și sfârșitul său pământesc În ținuturile oltene, numeroși sihaștri au căutat liniștea rugăciunii atrași de locurile muntoase și sălbatice de la poalele Munților Carpați. De la Mănăstirea Tismana, până la Mănăstirea Turnu, de pe Valea Oltului, iubitorii de asceză au săpat bisericuțe în stâncă, au practicat rugăciunea inimii împletită cu cele mai aspre nevoințe, pentru a-și găsi desăvârșirea. Departe de lume, ei au dobândit mântuirea prin faptele lor sfinte, prin credința lor jertfelnică și mai ales prin viața
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479818692.html [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
act de cultură. Așa încât, „viața întru gândire își pierde semnificația”, fapt care atrage după sine exaltarea necesităților, care devin obiect al unei solicitudini neîncetate. Tocirea discernământului atrage după sine mutații periculoase, cum ar fi considerarea viciului ca valoare, publicitatea ca asceză și, în cele din urmă, instaurarea principiului plăcerii (forma postmodernă a interesului particular) în principiu dominant al vieții spirituale . Ca atare, ceea ce îi vedem pe alții făcând, indiferent că fac bine sau rău, ne iscă invidii, ură și tot felul
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478857574.html [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
întâlnire parohială convențională care înlocuiește cunoscutele întruniri lumești privind reglementarea nesemnificativelor oportunități zilnice, cotidiene. Biserica Ortodoxă își fundamentează slujirea socială față de aproapele pe spiritualitatea ei, adică pe legătura continuă cu sfântul și dumnezeiescul Har cu Energiile Divine necreate, în parametrii ascezei, a misticii și a comuniunii tainice. În consecință, responsabilizarea acțiunilor personale, instituționale și comunitare la nivelul persoanei, a tânărului și a familiei contemporane, a poporului dreptcredincios și - în final - a eclesiei, este o cerință a situației, a locului și a
LA CEAS ANIVERSAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ascor_filiala_oradea_la_ceas_aniversar_.html [Corola-blog/BlogPost/364653_a_365982]
-
desăvârșirea ei. Viața în Iisus Hristos dată în Sfintele Taine este începutul vieții veșnice, și premisa învierii noastre. Drept urmare, viața aceasta nu este un simplu ascetism sau moralism, nu este o împlinire juridică a poruncilor. Orice spiritualitate, orice formă de asceză, de efort personal se altoiește pe această viață în Iisus Hristos dată în Sfintele Taine, în special în tainele inițierii: Botezul, Mirungerea și Sfânta Euharistie. Aceste probleme, ar trebui mult abordate de Biserică, este timpul ca acum să se de-
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428562737.html [Corola-blog/BlogPost/350339_a_351668]
-
în special în tainele inițierii: Botezul, Mirungerea și Sfânta Euharistie. Aceste probleme, ar trebui mult abordate de Biserică, este timpul ca acum să se de-a lămuriri, să se insiste asupra faptului că temeiul oricărei vieți personale, orice formă de asceză și mistică își are sursa, originea, puterea, și seva de viață numai în Sfintele Taine. Numai participând la vița trupului tainic al Bisericii putem vorbi de o despătimire, de iluminare și desăvârșire. Aceasta este credința bisericii ca viață în Iisus
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428562737.html [Corola-blog/BlogPost/350339_a_351668]
-
libertate, cea în Iisus Hristos. El vrea să ne arate, ca un al doilea Moise că cel ce ajunge părtaș al nestricăciunii ca și culme a vieții spirituale, este părtaș chiar al învierii sufletului și trupului, înainte de învierea obștească. Toată asceza și mistica lui practică este văzută ca o moarte și o înviere în Iisus Hristos. Acesta mă îndeamnă ne îndeamnă pe noi toți, la un dialog și o reflecție: „Să cercetăm, vă rog, cine este mai mare cel care a
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428562737.html [Corola-blog/BlogPost/350339_a_351668]
-
și Pahomie, sporind numărul mare al «anahoreților» ce-și lăsau averile, împărțindu-le la săraci și retrăgându-se în pustie în timpul nesfârșitelor persecuții ale lui Dioclețian, neputându-se împărtăși de martiriu din binecuvântate pricini, și l-au răscumpărat prin îmbrățișarea ascezei creștine, care însemna un martiriu, nu numai de câteva zile sau ceasuri, ci de o viață întreagă. Aceștia sunt cei ce au pus temelie, peste veacuri, monahismului creștin care, odată cu încetarea persecuțiilor, a luat misiunea atât de grea, dar și
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432630612.html [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
antropologic-catartică” . Drumul ascetic al purificării este unul al erosului dumnezeiesc, înseamnând restituirea iubirii în cadrul comuniunii interpersonale. În această comuniune are loc acea perihoreză, întemeiată pe experierea ființială proprie, a omului cu Arhetipul său, Dumnezeu. Această perihoreză creează premisa realizării unei asceze personale, a unei transfigurări ascetice. Relația iubitoare a omului cu Dumnezeu se exprimă ca autotranscendență a individualității omului , prin care se tinde la depășirea sinelui propriu și la asemănarea cu Dumnezeu. Purificarea este la Sfântul Ioan Scărarul reintegrarea individului în
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_dumitru_meghesan_.html [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
Miruna Ioana Miron (Brăila), Alexandra Ciubotaru (Galați), Teodora Gogu (Brăila), Adrian Radu Racoviță (Galați), Maria Ana Dincă (Călărași), Gabriela Anca Vărzariu (Drăgășani), toți distinși cu Premiul I. În cadrul Festivalului, s-a organizat și Simpozionul Interjudețean - „POETICA ANEI BLANDIANA - EXERCIȚII DE ASCEZĂ”, găzduit de Casa Memorială “Panait Istrati”. Pe parcursul Festivalului, s-au întâlnit cu cititorii scriitorii Ana Blandiana, Romulus Rusan, Nicolae Băciuț, unul din inițiatorii acestui proiect, alături de prof. dr. Gabriela Vasiliu, sufletul și coordonatorul întregii manifestări. Au avut loc recitaluri de
FESTIVALUL NAŢIONAL DE CREAŢIE ŞI INTERPRETARE „ANA BLANDIANA” by http://confluente.ro/Nicolae_baciut_festivalul_national_nicolae_baciut_1338890195.html [Corola-blog/BlogPost/353448_a_354777]
-
pe ei înșiși, lăsându-se deasupra graniței lor omenești și trăind în contact cu transcendența divină. In lupta cu răul se cere bărbăție. Ei au avut-o; fiind bărbați ai tăriei au ieșit biruitori. Bărbăția lor s-a exprimat prin asceză, prin nevoință. Asceza nu este, cum greșit se înțelege într-o lume laicizată, omorârea vieții din noi; asceza este omorârea morții din noi. Nevoința fortifică firea și o tămăduiește de lipsa ei de fermitate, care iese în evidență atunci când foarte
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
lăsându-se deasupra graniței lor omenești și trăind în contact cu transcendența divină. In lupta cu răul se cere bărbăție. Ei au avut-o; fiind bărbați ai tăriei au ieșit biruitori. Bărbăția lor s-a exprimat prin asceză, prin nevoință. Asceza nu este, cum greșit se înțelege într-o lume laicizată, omorârea vieții din noi; asceza este omorârea morții din noi. Nevoința fortifică firea și o tămăduiește de lipsa ei de fermitate, care iese în evidență atunci când foarte ușor e atrasă
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
cu răul se cere bărbăție. Ei au avut-o; fiind bărbați ai tăriei au ieșit biruitori. Bărbăția lor s-a exprimat prin asceză, prin nevoință. Asceza nu este, cum greșit se înțelege într-o lume laicizată, omorârea vieții din noi; asceza este omorârea morții din noi. Nevoința fortifică firea și o tămăduiește de lipsa ei de fermitate, care iese în evidență atunci când foarte ușor e atrasă de plăcere și fuge de durere. Omorârea morții, fortificarea firii, devine posibilă prin moartea făcătoare
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
de plăcere și fuge de durere. Omorârea morții, fortificarea firii, devine posibilă prin moartea făcătoare de viață a Domnului Hristos. Înviem cu El dacă și murim cu El. Lucrul acesta ni-l demonstrează nevoitorii de la Rîmeț. Ei au petrecut în asceză și-n comuniune de rugăciune cu Hristos, participând la sfintele slujbe și făcând bine oamenilor. În viața lor mânia a fost înlocuită cu blândețe, lenea de hărnicie, răutatea de bunătate, zgârcenia de dărnicie, vrăjmășia de dragoste, desfrânarea de curăție, mândria
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
la o parte povară obscură a păcatelor care nu șanț parte „naturală” din noi, nici nu șanț atât de beneficiale așa cum așteptăm și ne închipuim. Virtuțile duhovnicești șanț fructe ale harului. Harul lui Dumnezeu depășește prin transfigurare orice efort și asceza voit omenească. Dar și asceza și postul șanț condiții și mijloace de deschidere ale sufletului și trupului omenesc spre lumină ce se pogoară spre noi prin vămile inepuizabile ale transcendentului. Astfel „infinitul limitat” omenesc se umple cu infinit dumnezeiesc, cu
TEOLOGUMENA – DESPRE POST de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1467038034.html [Corola-blog/BlogPost/377951_a_379280]
-
a păcatelor care nu șanț parte „naturală” din noi, nici nu șanț atât de beneficiale așa cum așteptăm și ne închipuim. Virtuțile duhovnicești șanț fructe ale harului. Harul lui Dumnezeu depășește prin transfigurare orice efort și asceza voit omenească. Dar și asceza și postul șanț condiții și mijloace de deschidere ale sufletului și trupului omenesc spre lumină ce se pogoară spre noi prin vămile inepuizabile ale transcendentului. Astfel „infinitul limitat” omenesc se umple cu infinit dumnezeiesc, cu hâr și energie divină care
TEOLOGUMENA – DESPRE POST de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1467038034.html [Corola-blog/BlogPost/377951_a_379280]
-
infinit dumnezeiesc, cu hâr și energie divină care ne pot ridica măcar câteva momente deasupra contingentei timpului și a spațiului. Pe cei deja virtuoși, cu o treaptă mai sus pe scara indohovnicirii, îi pot pândi însăși ispitele postului sau ale ascezei. Ispitele de a considera că au de-acum suficientă putere spirituală de a se stăpâni, de a se înfrâna doar cu ajutorul propriei voințe fără ajutorul lui Dumnezeu, de a fi în control asupra poftelor minții și ale trupului. Acesta este
TEOLOGUMENA – DESPRE POST de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1467038034.html [Corola-blog/BlogPost/377951_a_379280]
-
a fi în control asupra poftelor minții și ale trupului. Acesta este disimulantul pericol al mândriei, motivul pentru care diavolul a căzut de lângă tronul divin. Deasupra trupului sleit de post apare atunci aură falsă a unei altfel de lumină. • Adevărată asceza lucrează duhovnicește când începem să ne cunoaștem propriile limite, cănd din iubire și smerenie, participăm de bună voie la patimă mântuitoare, adică la crucificarea noastră față de lume și pentru o viață mai autentică, eliberată de păcat, în lumea acesteia. Numai
TEOLOGUMENA – DESPRE POST de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1467038034.html [Corola-blog/BlogPost/377951_a_379280]
-
viața, omului i-a dat rațiune în antiteză cu toate celelalte de unde au apărut și artele ce se corelau cu existența lui, constructivă, adică țesătoria, agricultura și confecționarea aramei. Slăbiciunea trupului o întregește prezența raționalului în suflet” și adaugă că „asceza minții a gândit-o înțelept prin sărăcia de la cele necesare prin practicarea ascezei minții” ca să sfârșească cu ceea ce privește înțelegerea Scripturilor: „Astfel și neclaritatea ce există în Scripturi s-a îngrijit pentru folosul minții, astfel încât să se fie provocată în
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]