1,397 matches
-
folcloristul și, nu în ultimul rând, scriitorul. La baza creației sale lirice și spirituale, dincolo de asperitățile vieții, stau oamenii pe care i-a cunoscut, locuri, credințe, tradiții, atitudini și mentalități, toate încadrându-se în armonia cuminte a universului sau poetic. Asceza din anii prigoanei comuniste, puterea de-a refuză colaborarea, lau ridicat pe înălțimile jertfirii christice. Voiculescu și-a răbdat martiriul conștient. Recunoaște vremea prigoanei venită peste creștini și, ca un alt Christ, acceptă Crucea mântuitoare, poate cea mai grea, fără
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
căci castitatea este unificare în iubire, integrare a faptelor haotice ale vieții într-o relație personală<footnote Olivier Clément, op. cit., p. 57. footnote> care se poate realiza fie în planul iubirii omenești, fie direct cu Dumnezeu. Astfel, se realizează o asceză care devine armă împotriva desfrânării constând într-o înfrânare biologică și trupească, înfrânare morală și duhovnicească<footnote Iosif Vatopedinul, Asceza, maica sfințeniei, traducere din limba greacă de ieromonahul Agapie, Edit. Bizantină, București, 2000, p. 24. footnote>, atât pentru cei căsătoriți
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
p. 57. footnote> care se poate realiza fie în planul iubirii omenești, fie direct cu Dumnezeu. Astfel, se realizează o asceză care devine armă împotriva desfrânării constând într-o înfrânare biologică și trupească, înfrânare morală și duhovnicească<footnote Iosif Vatopedinul, Asceza, maica sfințeniei, traducere din limba greacă de ieromonahul Agapie, Edit. Bizantină, București, 2000, p. 24. footnote>, atât pentru cei căsătoriți, cât și pentru monahi. Luată din acest punct de vedere, fără exagerări, asceza are un aspect și un efect pozitiv
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
înfrânare morală și duhovnicească<footnote Iosif Vatopedinul, Asceza, maica sfințeniei, traducere din limba greacă de ieromonahul Agapie, Edit. Bizantină, București, 2000, p. 24. footnote>, atât pentru cei căsătoriți, cât și pentru monahi. Luată din acest punct de vedere, fără exagerări, asceza are un aspect și un efect pozitiv, fiindcă duce la restaurarea caracterului<footnote Ibidem, p. 25. footnote>, înfrânarea pântecelui și castitatea nu mai sunt nici o utopie, nici o naivitate și nici o tăgăduire a vieții<footnote V. V. Zenkovsky, op. cit., p. 19. footnote
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
mai sunt nici o utopie, nici o naivitate și nici o tăgăduire a vieții<footnote V. V. Zenkovsky, op. cit., p. 19. footnote>. Ascetul nu luptă împotriva corpului, ci a cărnii. Pentru a-și salva trupul trebuie să dezrădăcineze din el egoismul. Lupta spirituală și asceza duc la frumusețe, fac persoanele frumoase, deoarece permit propriului corp să trăiască din ce în ce mai mult ca și corp pnevmatic, spiritual, ca loc al iubirii<footnote Marko Ivan Rupnik, op. cit., p.23. footnote>. În timpul încercărilor de a ieși de sub influența malefică a
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cale duhovnicească deosebit de importantă, ca pe un loc mistic în care bărbatul și femeia lupta interior pentru unirea cu Atotțiitorul.<footnote Michel Philippe Laroche, Un singur trup. Aventura mistică a cupluluiă, p. 42. footnote> În căsătorie sunt necesare perioade de asceză trupească a cuplului, urmată de ambii soți, aceasta având ca scop să precumpănească transcendența persoanei în raport cu o natură căzută<footnote Olivier Clément, op. cit., p. 78. footnote>, predispusă spre împuținare biologică și degradare morală<footnote Prof. Ion Lazăr, op. cit., p. 10
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
fire, omului fiindu-i cu neputință să zboare cu aripi proprii la această înaltă și cerească cunună a sfințeniei făcându-se astfel următor îngerilor, de nu-l va ridica harul lui Dumnezeu. Prin toate luptele noastre, prin chinuirea trupului și asceză, prin pocăință și lacrimi nu ne eliberăm pe deplin de patimă, fiindcă disciplina ascetică poate obține de la plăcere un armistițiu, dar numai harul poate aduce libertatea<footnote Columba Stewart, op. cit., p. 114. footnote>. Iar harul îl putem dobândi doar atunci când
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote>. Omul curat le privește pe toate curat, înfrumusețându-le și împodobindu-le cu această calitate de curăție, chiar și pe cele mai întunecoase. La această curăție a simțurilor și a sufletului trebuie să ajungem, calea atingerii ei constituindu-o asceza, înduhovnicirea trupului și a sufletului<footnote Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p.106. footnote>. Semnul vindecării de această patimă este atunci când sufletul, chiar și în vremea somnului, nu ia seama la nici un chip al nălucirii de rușine, căci, deși această
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și A. J. Malherbe - E. Ferguson, Gregory of Nyssa The Life of Moses, în The classics of Western Spirituality ..., p. 116. footnote>. Învățătura occidentală actuală asupra Sfântului Grigorie de Nyssa a fost martora unei reevaluări a naturii teoriei sale asupra ascezei în general și asupra relației dintre dorință și facultatea rațională, în particular<footnote În Occident, aportul valoros al unora precum Mark Hart, John Behr, Rowan Williams, Morwenna Ludlow a contribuit la caracterizarea liniilor acestui proiect prin reevaluarea ipotezelor anterioare privind
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
dragoste și îndrăgostiți”, singura sa scriere literară, Ibn Hazm este și autorul unui tratat de etică și morală, Caracterele și purtările în lecuirea sufletelor. De data aceasta nu se mai adresează aristocrației vremii, ci își propune încurajarea învățaților pe calea ascezei și apropierii de Dumnezeu (așa cum autorul însuși, după câtțiva ani de dregătorii, exil și înfruntare a tulburărilor politice din acea vreme s-a retras, pentru toată viața, spre a scrie despre teologie, istorie, dreptul musulman și alte științe). Cunoașterea moraliștilor
Poezie și morală hispano-arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2820_a_4145]
-
mereu prin faptele milei creștine. Era într-o permanentă tulburare sufletească. În această stare pleacă să viziteze Egiptul, Mesopotamia, Siria, cu monumentele lor, și Palestina, cu mormântul lui Hristos. Aici îi este dat să vadă monahi cu fețe supte de asceză, dar bogați în trăire spirituală, oameni modești, dar care impresionează prin viața lor și conving prin trăirea și pregătirea lor. Golul din sufletul Sfântului Vasile se completează. Se hotărăște să introducă la locurile lui de naștere monahismul, dându-i regulile
Agenda2004-1-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281912_a_283241]
-
adorm căci ce te poate adormi mai tandru că suferință altuia care va fi a ta pot dănțui în jurul meu chiar goale și-n mov și-n vișiniu, cum le doresc, principii libere, temple carnale în care viermi că idoli asceza viețuiesc, visul meu orfic destinat îi ție de-aceea mă și sug încet, încet spre-mperecherea phytică asemeni a doi copii gemeni născuți lipiți ca-n veci,-n interioare meditații ne prezintă-n vis, leit în vis cenușă straniului tău
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
lui Cioran) un "schisme du coeur". Cine, dacă nu-i singuratic din naștere (sau prin chemare, ca pustnicii de odinioară), și-o dorește cu adevărat? Nu mă gândesc, se înțelege, la solitudinea indispensabilă creației și, ca atare, autoimpusa, ca o asceza temporară; nici, vai, la recluziunile forțate, pe care, -n veacul nostru vitreg, le-au cunoscut destui poeți. - Într-o anchetă din revista "Cuvîntul" (septembrie 1998), la întrebarea "Ce autori ați propune pentru o ăIstorie universală a literaturii românea", criticul nouăzecist
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
confirmă organicitatea unei opere consecvente cu sine, construite după o logică internă a imaginarului deplin articulată. E una dintre calitățile sale majore. Dar aceste texte ale ultimilor vreo douăzeci și cinci de ani aduc un plus de gravitate și profunzime, de inspirată asceză a eului confruntat tragic cu lumea și căutând o soluție de echilibru într-o contemplație eliberatoare, ce asociază elegiei iubirii emoția religioasă a comuniunii cu marele univers. Poeta Gabriela Melinescu se întoarce prin ele în literatura română mai bogată sufletește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
Mariana Neț Visul cavalerului (17,1 x 17,1 cm) se numără printre cele mai mici tablouri ale tînărului Rafael. Un june cavaler e arătat cum doarme la răspîntie și i se înfățișează în vis că are de optat între asceză și o viață de plăceri. Alege, evident, calea cea dreaptă. O dată pentru totdeauna. Așa stau, poate, lucrurile în vis și în parabolă. În viață - și chiar în literatură - avem de făcut față unor opțiuni multiple. Căci viața este o grădină
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
nu e deloc ușor de aplicat. Mult prea adesea se întîmplă să nu știm care anume dintre porți e cea îngustă, a virtuții. Apoi, se știe că excesul de virtute poate fi un viciu (căci creează dependență), iar excesul de asceză - un păcat. Poate chiar cel ce l-a făcut pe Lucifer să cadă. Și remușcarea în exces poate să ducă la orgoliu, după cum ne învață orice text sapiențial. Mai bine e să ai tăria de a merge mai departe, după ce
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
și tentația păcatului ("Impudice fructe crăpate/ Arătîndu-și sîmburele gol" - Impudice fructe), ca și precaritatea biologică sau turbulenta rătăcirilor. Nimic nu e exclus, armistiții și capitulari, accese de lașitate și de deznădejde, neliniști existențiale. Ca să urce spre o geometrie ideală a ascezei, metaforă nu părăsește, desfrunzita, tumultul pădurii, absoarbe vegetația și cromatică ei. Privitor că la teatru", poeta urmărește complexitatea naturii omenești în întinderile și adîncurile ei. Dogmă, dacă o stăpînește, se sparge totuși - aceasta este dialectica inspirației - fiind jertfita în folosul
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
apă caldă hodorogita. În sudura e ca și în literatură. Mării cîrpaci cu firma, de cum le dai o treabă pe mîna o strică". Mai mult, autorul Florilor de mucigai jubilează la gîndul unei deșchideri a meșteșugului stăpîn pe șine către asceza, iubire mistica, har. Muncă nu e doar o cale a creației mîinilor omenești, ci și una a transcendentei. Ex-monahul o slăvește în consecință: "Sudura cere, ca toate meșteșugurile, manuale sau de intelect, pe lîngă o pricepere corectă, un anume pipăit
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
pe cititor "înainte de toate decentă aspectului, a costumului și a gospodăriei, o morală și un stil". Dacă un pragmatism de bun-simț, ai cărui termeni intra inevitabil în coliziune cu cinismul marxism-leninismului, care pretinde chinurile mizeriei, precum o condiție prealabilă, analoaga ascezei, a înălțării la condiția Edenului terestru, făgăduit pentru a nu fi niciodată înfăptuit: "Dar pentru că socialismul pretinde că revoluția socială izbucnește de preferință acolo unde este mizeria mai adîncă, aceasta constatare de topografie politică se transformă într-un principiu, și
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
greșală, groaza de a fi chemat în fața tribunalului alcătuit din propriii colegi și tovarăși, ce anatemizau cu inima cât puricele, la gândul că pot ocupa oricând scaunul vinovăției. Efectul? Supunerea necondiționată la rutină, înăbușirea curajului creator ca îndemn la păcat, asceza inventivității și inițiativei. Erau și ședințe prelungite până dincolo de miezul nopții, când orașul cufundat în somn își făcea auzită prin fereastra deschisă respirația grea, ca o mare în hulă, și în care se descâlceau ițele unor „nesincerități“. Un coleg, altfel
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
adept al austerității, că trăiește cu aer și doarme pe cuie. A dat el declarațiile astea ca să arate că e solidar cu miile de pensionari pe care, așa cum a recunoscut Vreme, vrea să-i elimine? Nu, nu e demagog, cu asceza pe care o afișează încearcă doar să găsească o explicație pentru porecla cu care a fost cadorisit. I se zice Gandhi fiindcă postește, nu fiincă e tuciuriu și tras la față. Revista Capital ne spune cine vor fi stăpânii lumii
Cine i-a aranjat cu adevărat vizita lui Băsescu la Casa Albă () [Corola-journal/Journalistic/25228_a_26553]
-
numai atâta. SFÂNTĂ MARIA. Știm de la lisus, că vom purta și chipul pe care ni l-a arătat El, schimbându-Se la fața. Această însă, când Se va naște în noi Iisus, așa cum S-a născut în sfântă Fecioara. Prin asceza și iubire sufletul nostru trebuie să ajungă la curăția sufletului fecioara, în care se va naște chipul nostru veșnic. SFÂNTĂ MARIA. Nu e prin urmare numai o urmare a Domnului, ci și o urmare a Maicii Domnului. Iar Maica Domnului
SFÂNTA MARIA. Arsenie Boca, despre rugăciunea pe care trebuie să o rosteşti by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21715_a_23040]
-
politic), religios (comparația cu Țuțea, Blaga, Cioran) și chiar de ordin sociologic (referitor la analiza mentalității poporului român). Fiecare domeniu prezent produce revelația unei alte fațete a Jurnalului unui jurnalist fără jurnal: acesta e "exercițiu de uitare", "o formă de asceză intelectuală", "expresie a unei revolte", "eseu de filosofie politică, subsumat întregului ca eseu de filosofia istoriei", "antiutopie". Toate aceste definiții sunt unificate prin existența unui centru semnificativ care articulează acest jurnal : "eul cu odiseea și calitățile lui". Și totuși acest
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]
-
de spovedanie nudă: "Din Cartea Sfîntului Athanasie, Viața și purtarea tatălui nostru Sfîntul Antonie, înțelegem un lucru remarcabil: scrierea în sens de notare foarte strictă, neestetizată (sublinierea noastră) a faptelor și gîndurilor, apare ca o cerință obligatorie a vieții ascetice. Asceza fiind askesis, deci exercițiul nu de dragul exercițiului, ci cu finalitate asupra noastră, e limpede că putem practica un exercițiu spiritual găsind în scris un bun aliat. Se relevă astfel o dimensiune nebănuită a jurnalelor și corespondenței. Iată cum formulează Sfîntul
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
pe scriitorii care au rămas de-a lungul vieții puri ca oameni. în comentariile sale, criteriul estetic și criteriu moral formează o unitate nebuloasă. "Marin Preda - susține de exemplu Gheorghe Grigurcu - nu a avut tăria unei retrageri sacrificiale, a unei asceze prin scris, precum de pildă marele său contemporan Radu Petrescu, acesta într-adevăr neconcesiv, sărac și nepătat până la sfârșitul lui prematur." Din punct de vedere literar, purtarea "frumoasă" a unui scriitor nu are absolut nici o o relevanță. Chiar dacă merită admirație
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]