82 matches
-
infecțiile primare în primăvară. Agentul patogen iernează sub formă de loculi cu asce sau chiar ca picnospori în picnidii. Din observațiile efectuate la Iași (C.Sandu-Ville, Al. Lazăr, M. Hatman, 1961) rezultă că loculii apar la începutul lunii aprilie, iar ascosporii se maturează după 15 mai. Soiurile de păr care manifestă rezistență la această boală sunt: Curé, Decana de iarnă, Untoasă Liegel, Bergamot, Experen ș.a. Mai sensibile s-au dovedit a fi: Wiliams, Untoasă Diel, Untoasă Hardy, Favorita lui Clapp etc.
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fi: Wiliams, Untoasă Diel, Untoasă Hardy, Favorita lui Clapp etc. Prevenire și combatere. Se vor executa arături adânci în livezi și se vor strânge și arde frunzele în pepiniere pentru a se micșora mult sursa de infecție cu picnospori și ascospori în primăvară. De asemenea, stropirile de iarnă, primăvară și vară, care se aplică pentru combaterea rapănului sunt eficace și împotriva acestei boli. O atenție deosebită trebuie să se acorde stropirilor din pepiniere, aplicându-se tratamente cu produse folosite în combaterea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
piriforme, de culoare verde-măslinie, care la maturitate măsoară 16-30 x 6-9 µm. Pe frunzele căzute toamna, ciuperca continuă să ducă o viață saprofită, iar primăvara, ca urmare a procesului de sexualitate, în mezofilul lor se formează loculi cu asce și ascospori. Loculii măsoară 90-145 µm în diametru, sunt ovali, cu pereții groși și negricioși și sunt prevăzuți cu țepi bruni în jurul osteolelor. În interiorul unui locul, se găsesc până la 400 asce cu ascospori bicelulari, gălbui-brunii, de 11-16 x 4-8 µm. Forma telemorfă
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în mezofilul lor se formează loculi cu asce și ascospori. Loculii măsoară 90-145 µm în diametru, sunt ovali, cu pereții groși și negricioși și sunt prevăzuți cu țepi bruni în jurul osteolelor. În interiorul unui locul, se găsesc până la 400 asce cu ascospori bicelulari, gălbui-brunii, de 11-16 x 4-8 µm. Forma telemorfă cu loculi a fost semnalată în țara noastră de E. Rădulescu în anul 1947. Epidemiologie. Conidiile ajunse la maturitate pot germina dacă se găsesc în picături de apă, la temperaturi cuprinse
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
asigură infecțiile primare pe toate organele tinere ale pomilor. După Victoria Șuta și col., (1974) conidiile ce pătrund printre bracteele mugurilor vegetativi și de rod, pot ierna și în primăvara următoare vor produce de asemenea infecții primare. Din cercetările efectuate, ascosporii ajung la maturitate în primăvară, însă eliminarea lor are loc, începând din luna martie până în mai-iunie, în funcție de umiditate și temperatură. Ploile de primăvară hidratează ascele și ascosporii sunt proiectați începând de la temperatura de 5oC. Cele mai puternice infecții primare sunt
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și în primăvara următoare vor produce de asemenea infecții primare. Din cercetările efectuate, ascosporii ajung la maturitate în primăvară, însă eliminarea lor are loc, începând din luna martie până în mai-iunie, în funcție de umiditate și temperatură. Ploile de primăvară hidratează ascele și ascosporii sunt proiectați începând de la temperatura de 5oC. Cele mai puternice infecții primare sunt produse de către ascospori. După L. Mills și N. Laplante (1951), contaminarea are loc după 37-73 ore dacă temperatura este de 5oC, iar perioada de incubație în acest
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
maturitate în primăvară, însă eliminarea lor are loc, începând din luna martie până în mai-iunie, în funcție de umiditate și temperatură. Ploile de primăvară hidratează ascele și ascosporii sunt proiectați începând de la temperatura de 5oC. Cele mai puternice infecții primare sunt produse de către ascospori. După L. Mills și N. Laplante (1951), contaminarea are loc după 37-73 ore dacă temperatura este de 5oC, iar perioada de incubație în acest caz durează 22 zile. După Victoria Șuta și col. (1974), în condițiile Stațiunii Pomicole Voinești, la
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Laplante (1951), contaminarea are loc după 37-73 ore dacă temperatura este de 5oC, iar perioada de incubație în acest caz durează 22 zile. După Victoria Șuta și col. (1974), în condițiile Stațiunii Pomicole Voinești, la temperatura de 18oC, infecția prin ascospori durează 9-18 ore iar perioada de incubație 8 zile, după care pot fi observate primele pete de atac. Filamentele de infecție provenite din germinarea conidiilor, cât și a ascosporilor, pătrund în interiorul plantei gazdă, prin străpungerea directă a cuticulei. Observațiile făcute
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în condițiile Stațiunii Pomicole Voinești, la temperatura de 18oC, infecția prin ascospori durează 9-18 ore iar perioada de incubație 8 zile, după care pot fi observate primele pete de atac. Filamentele de infecție provenite din germinarea conidiilor, cât și a ascosporilor, pătrund în interiorul plantei gazdă, prin străpungerea directă a cuticulei. Observațiile făcute în diferite centre pomicole din țară arată că soiurile de măr se comportă diferit față de această boală. Prevenire și combatere. Se recomandă ca, pe baza observațiilor, să se determine
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
să se determine soiurile de măr rezistente la această boală în diferite bazine pomicole și să se țină cont de acest lucru la înființarea noilor plantații. O atenție deosebită trebuie să se acorde micșorării surselor de infecție atât primară prin ascospori, cât și prin conidii. Sunt necesare arături adânci de toamnă prin care se vor îngropa la adâncime frunzele atacate pe care se formează un număr mare de peritecii cu asce și ascospori. Pe suprafețe mai mici, practica adunării frunzelor căzute
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
acorde micșorării surselor de infecție atât primară prin ascospori, cât și prin conidii. Sunt necesare arături adânci de toamnă prin care se vor îngropa la adâncime frunzele atacate pe care se formează un număr mare de peritecii cu asce și ascospori. Pe suprafețe mai mici, practica adunării frunzelor căzute și arderea lor, duce la micșorarea sursei de infecție cu ascospori. Același lucru este recomandabil să se facă și cu ramurile uscate rezultate în urma operației de tăiere de primăvară. Combaterea chimică a
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prin care se vor îngropa la adâncime frunzele atacate pe care se formează un număr mare de peritecii cu asce și ascospori. Pe suprafețe mai mici, practica adunării frunzelor căzute și arderea lor, duce la micșorarea sursei de infecție cu ascospori. Același lucru este recomandabil să se facă și cu ramurile uscate rezultate în urma operației de tăiere de primăvară. Combaterea chimică a rapănului, constituie măsura de bază ce se aplică în livezile de măr. Tratamentele se fac la recomandarea stațiilor de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Loculii izolați ce conțin peritecii, se formează rar în natură, pe resturile rămase pe sol, după o perioadă de saprofitare a ciupercii. Loculii sunt globuloși, brun-negricioși, de 350-850 µm în diametru. Ascele alungite de 225-425 x 32-50 µm conțin 4-8 ascospori eliptici, pluricelulari, galbeni-brunii de 45-75 x 20-25 µm. Epidemiologie. În timpul vegetației agentul patogen se răspândește prin intermediul conidiilor vehiculate de vânt și de apa de ploaie iar infecția este favorizată de umiditatea ridicată a aerului și de temperaturile cuprinse între 1-15oC
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
a aerului și de temperaturile cuprinse între 1-15oC. Transmiterea patogenului de la un an agricol la altul se face prin semințele infectate în care miceliul de rezistență se localizează în tegument. În anul următor infecțiile ar putea fi produse și de ascosporii eliminați din loculi. Folosirea la semănat a soiurilor sensibile, fertilizarea cu doze mari de îngrășăminte pe bază de azot, normele mari de apă la irigare, sunt factori favorizanți ai instalării atacului ciupercii Pyrenophora graminea. Dintre soiurile cultivate soiul Sonora este
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sau piriforme, de 60-170 µm în diametru și conțin picnospori mai scurți și mai groși ca cei de S. tritici (18-40 x 3-4,5 µm). Loculii izolați cu aspect de peritecii sunt globuloși, negri și conțin asce cilindrice cu 8 ascospori fusiformi, tetracelulari, bruni, de 20-30 x 5-6 µm. Epidemiologie. Ciupercile se răspândesc în cursul vegetației prin picnospori. În cazul agentului S. tritici, picnosporii germinează în limite largi de temperatură (2-32oC) cu optim la 22-26oC și după o incubație de 7-16
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
strome dense. Conidioforii sunt cilindrici, bruni, de mărimi variabile și formează terminal conidii brune, ovale sau eliptice, cu 1-3 pereți transversali, cu tegument verucos, de dimensiuni cuprinse între 18-24 x 7-10 µm . Forma perfectă a ciupercii, loculii cu asce și ascospori, se formează foarte rar și numai după o perioadă de saprofitare a ciupercii pe țesuturile distruse ale resturilor vegetale rămase pe sol. Loculii au formă globuloasă, diametre de 100-160 µm și conțin asce fusoidale cu ascospori bicelulari, alungiți, de 11-29
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
loculii cu asce și ascospori, se formează foarte rar și numai după o perioadă de saprofitare a ciupercii pe țesuturile distruse ale resturilor vegetale rămase pe sol. Loculii au formă globuloasă, diametre de 100-160 µm și conțin asce fusoidale cu ascospori bicelulari, alungiți, de 11-29 x 4-9 µm. Epidemiologie. Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin conidii vehiculate de vânt și apa de ploaie iar de la un an la altul rezistă în sol ca miceliu saprofit, conidii sau loculi cu asce
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
alungiți, de 11-29 x 4-9 µm. Epidemiologie. Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin conidii vehiculate de vânt și apa de ploaie iar de la un an la altul rezistă în sol ca miceliu saprofit, conidii sau loculi cu asce și ascospori. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire a atacului patogenilor ce cauzează îngenuncherea cerealelor, fertilizarea echilibrată ce mărește rezistența paiului la cădere, constituie și măsuri profilactice pentru această boală. 5.6.11. Putregaiul uscat al știuleților Nigrospora oryzae. Boala este cunoscută
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prin intermediul curenților de aer, a păsărilor sau albinelor pe pomii din livadă. Arătura adâncă se realizează pentru afânarea solului, dar și pentru încorporarea frunzelor atacate de Venturia inaequalis, pe care se formează un număr mare de peritecii cu asce și ascospori, ce constituie sursa primară de infecție în primăvară. Fertilizarea rațională cu îngrășăminte minerale și organice, favorizează buna creștere și dezvoltare a pomilor, care manifestă o rezistență mai mare la atacul patogenilor, dar și la gerurile din timpul iernii. Se știe
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
toamnă, se poate produce și prin sporii din organele de rezistență care au apărut eșalonat în cursul vegetației, mai întâi pe frunzele bazale apoi pe tecile frunzelor sau chiar pe spice. O parte dintre organele de rezistență vor elimina sporii (ascosporii) chiar în primăvară. Gradul de atac produs de această ciupercă este influențat de o serie de factori agrotehnici, de specializarea agentului patogen și de rezistența soiurilor. Epocile timpurii de semănat, cantitățile mari de îngrășăminte pe bază de azot, dublate de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În cursul vegetației, răspândirea ciupercii este asigurată de picăturile de ploaie sau de apa de irigație și vânt, ce răspândesc sporii din cordoanele gelatinoase ce ies din fructificații. De la un an la altul, transmiterea ciupercii este asigurată de sporii sau ascosporii (sporii din fructificațiile de rezistență), ce rămân sau se formează pe resturile vegetale. În cazul în care s-au recoltat semințe de la fructele atacate, atacul poate apărea pe tinerel Evoluția bolii este mai rapidă pe solurile cu umiditate medie și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sunt caracterizate prin fenomenul de sexualitate; puține sunt apogame. Primele au un ciclu de viață mult mai complex, în cadrul căruia se succed într-o anumită ordine programată genetic, cicluri mitotice și meiotice. Rezultatul diviziunii meiotice este formarea a patru celule (ascospori) haploide; imediat sau după mai multe generații celulare, meioza este urmată de fenomenul de conjugare, care restabilește starea diploidă, dând astfel posibilitatea unei noi diviziuni reducționale. Așadar, în ciclul de viață al drojdiilor cu potențialitate sexuală se succed cu regularitate
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
cu grade superioare de ploide, în care există ambele tipuri de împerechere, transferate pe un mediu de sporulație părăsesc calea dezvoltării vegetative (ciclul mitotic) și pășesc pe o cale nouă, cea a diviziunii reducționale, ce se finalizează cu formarea de ascospori. Așadar, pentru inițierea ciclului ce conduce la sporulare, se cer a fi îndeplinite unele condiții și anume: celulele, în general, trebuie să conțină ambele alele ale tipului de împerechere, mediul de cultură să nu conțină o sursă de azot, iar
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
împerechere, mediul de cultură să nu conțină o sursă de azot, iar sursa de carbon să fie nefermentabilă (de ex.: acetatul, glicerolul). Angajarea celulelor în sporulație este marcată de substituția proceselor normale de dezvoltare cu cele care conduc la formarea ascosporilor. 1.13.3.1. Cinetica ciclului meiotic Transferul celulelor de pe mediul de creștere pe cel de sporulare conduce, de regulă, la oprire acestora în perioada G1, înainte de punctul de start, ceea ce nu permite angajarea lor în programul mitotic. Duplicarea și
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
inedită de realizare a citochinezei. Ciclul meiotic normal al drojdiilor cuprinde o succesiune de două diviziuni, dintre care prima este reducțională, iar cea de-a doua ecvațională, precedate de o interfază premeiotică, diviziuni, care se finalizează cu formarea a patru ascospori haploizi. Interfaza premeiotică Nu se diferențiază de interfază mitotică; ambele sunt definite de același set de evenimente având o desfășurare și o cronologie similară. Una din particularitățile majore ale meiozei la drojdii constă din faptul că segregarea cromatinei are loc
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]