130 matches
-
de față. Toate organismele folosesc pentru susținerea proceselor fiziologice energia chimică fixată în substanțe organice reducătoare. Spre deosebire de organismele heterotrofe, sediul acestui unic proces (de fapt, chiar organismele heterotrofe sunt capabile a realiza, dar în foarte mică măsură, un proces de asimilație, ca o consecință a unui mecanism de protecție față de radiația electromagnetică, folosind în acest scop melanina care, în ciclul circadian melaninăOX-melaninăRED, transformă energia radiativă absorbită în energie chimică [41] sau/și o folosește pentru însăși formarea melaninei din precursori organici
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
folosind în acest scop melanina care, în ciclul circadian melaninăOX-melaninăRED, transformă energia radiativă absorbită în energie chimică [41] sau/și o folosește pentru însăși formarea melaninei din precursori organici oxidați [42]), denumit dezasimilație, organismele autotrofe îl dublează cu procesul de asimilație, care constă în producerea de substanță organică reducătoare din substanță anorganică oxidată prin aport de energie primară, preluată de la sursa de energie exterioară ecosistemului. Echilibrul asimilație- dezasimilație este deplasat în favoarea asimilației, astfel încât există un excedent de substanță organică reducătoare, din
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
denumit dezasimilație, organismele autotrofe îl dublează cu procesul de asimilație, care constă în producerea de substanță organică reducătoare din substanță anorganică oxidată prin aport de energie primară, preluată de la sursa de energie exterioară ecosistemului. Echilibrul asimilație- dezasimilație este deplasat în favoarea asimilației, astfel încât există un excedent de substanță organică reducătoare, din care o parte este stocată - evident într’o formă greu accesibilă altor organisme, formă obținută prin simpla modificare a caracterului redox ca urmare a unei polimerizări (în cazul ozelor), policondensări (în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
atât energia cât și substanța, pe când în relația consumator/producător primar-descompunător beneficiarul preia doar energia, în mult mai mică măsură și substanța. Biocenoza reproduce în structura ei relația, observată în întregul bios, dintre cele două procese complementare care susțin viața: asimilația și dezasimilația (fig. 59). Asimilația, caracteristică producătorilor primari, este un proces reductiv prin care CO2 (oxidant) se transformă în compuși organici reduși, prin aport de energie solară (la nivelul unor organisme fotoautotrofe) ori chimică (la nivelul unor organisme chemoautotrofe); ca
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
pe când în relația consumator/producător primar-descompunător beneficiarul preia doar energia, în mult mai mică măsură și substanța. Biocenoza reproduce în structura ei relația, observată în întregul bios, dintre cele două procese complementare care susțin viața: asimilația și dezasimilația (fig. 59). Asimilația, caracteristică producătorilor primari, este un proces reductiv prin care CO2 (oxidant) se transformă în compuși organici reduși, prin aport de energie solară (la nivelul unor organisme fotoautotrofe) ori chimică (la nivelul unor organisme chemoautotrofe); ca proces reductiv, asimilația este stimulată
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
fig. 59). Asimilația, caracteristică producătorilor primari, este un proces reductiv prin care CO2 (oxidant) se transformă în compuși organici reduși, prin aport de energie solară (la nivelul unor organisme fotoautotrofe) ori chimică (la nivelul unor organisme chemoautotrofe); ca proces reductiv, asimilația este stimulată de mediile oxidante. Dezasimilația, caracteristică consumatorilor și descompunătorilor, este un proces oxidativ prin care compușii organici, reducători, trec în CO2, eliberând energie (la nivelul organismelor heterotrofe); ca proces oxidativ, dezasimilația este stimulată de mediile reducătoare. Trebuie însă să
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
la nivelul organismelor heterotrofe); ca proces oxidativ, dezasimilația este stimulată de mediile reducătoare. Trebuie însă să facem remarca că, cele două procese au loc de fapt în cadrul oricărui organism, însă echilibrul dintre ele este deplasat, creând un excedent, fie spre asimilație, fie spre dezasimilație. Existența celor două procese complementare, în loc de unul singur, are un rol care, lăsând deoparte considerațiile filosofice (legate de grăbirea procesului de eutrofizare - în cazul particular -, ori mărirea entropiei ecosistemului planetar - în sensul general -, în respectul direcției evolutive
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
devine „steril“. Dar, în restul massei apei de răcire, până la anod, se creează un gradient de rH, între care chiar unele zone favorabile; este deci vorba și de coexistența modulării în massa apei. La nivelul biocenozei în discuție procesul de asimilație este promovat de alge, iar dezasimilația de bacterii, protozoare, briozoare, putându-se ajunge inclusiv la animale superioare. Referindu-ne la foulingul biologic specific sistemelor de răcire, asimilația are loc în turnurile de răcire, unde aerarea intensă induce un caracter redox
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de coexistența modulării în massa apei. La nivelul biocenozei în discuție procesul de asimilație este promovat de alge, iar dezasimilația de bacterii, protozoare, briozoare, putându-se ajunge inclusiv la animale superioare. Referindu-ne la foulingul biologic specific sistemelor de răcire, asimilația are loc în turnurile de răcire, unde aerarea intensă induce un caracter redox oxidant, iar dezasimilația în instalația deservită și pe traseele de apă de răcire, unde corodarea chimică a fierului induce - în stratul laminar - un rH reducător al mediului
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
pasager, care durează doar până la stabilirea unui echilibru cu apa. Procesul global poate fi considerat drept o autosterilizare. Având în vedere faptul că sursa de energie este determinantă pentru dezvoltarea foulingului biologic, este evident că „zona îngustă“ a procesului este asimilația, deci partea autotrofă a biocenozei. Pentru a obține inhibiția asimilației se poate, teoretic, acționa la nivelul transferului de massă și energie, lucru imposibil întrucât aceasta ar înseamna lipsa CO2 din aer, eliminarea sărurilor din apă și menținerea ei ca atare
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Procesul global poate fi considerat drept o autosterilizare. Având în vedere faptul că sursa de energie este determinantă pentru dezvoltarea foulingului biologic, este evident că „zona îngustă“ a procesului este asimilația, deci partea autotrofă a biocenozei. Pentru a obține inhibiția asimilației se poate, teoretic, acționa la nivelul transferului de massă și energie, lucru imposibil întrucât aceasta ar înseamna lipsa CO2 din aer, eliminarea sărurilor din apă și menținerea ei ca atare, precum și interzicerea accesului luminii în turnurile de răcire. În același
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
strat de gelatină de culoare albă. Numărul petelor ce se formează pe frunze este în raport cu numărul infecțiilor și cu rezistența soiului. Dimensiunea lor variază foarte mult, în funcție de soiul atacat. Adesea, frunzele soiurilor sensibile sunt complet acoperite de pete roșii, iar asimilația clorofiliană este simțitor redusă. Pomii puternic atacați pierd frunzele mult înainte de momentul normal, ceea ce face ca aceștia să aibă o slabă rezistență la gerurile din timpul iernii. De asemenea, fructele provenite de la pomii atacați sunt mai mici și au o
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
nu trebuie să existe nici un biolog care să nu-i citească amintirile. JOHANN WOLFGANG GOETHE ADUCE ÎN LUMINĂ UNELE TAINE DIN LUMEA PLANTELOR Viața pe Terra depinde de plante. Ele reprezintă izvorul principal de materie organică, elaborată în procesul de asimilație clorofiliană sau fotosinteză. Folosind lumina soarelui, apa, CO2 și unele substanțe minerale plantele transformă materia anorganică în materie organică cu eliberare de oxigen. Plantele au provocat cea mai puternică revoluție ecologică de pe Terra din toate timpurile ființării sale. Au transformat
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de timp și de masă vie, acceptând raportul P/O =3. Determinarea consumului de O și prin aceasta, a vitezei globale a metabolismului și fosforilării oxidative nu reprezintă totuși indicatori ai stării morfofuncționale a celulei, deoarece nu indică raportul dintre asimilație și dezasimilație, adică dinamica funcțională la un moment dat (ceea ce prezintă de fapt importanță în efortul sportiv de performanță). De aceea, în vederea interpretării “stării de antrenament”, realitatea biologică, respectiv randamentul metabolic la un moment dat al fibrei musculare responsabile de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
structura celulei vegetale la microscopul optic. . Diviziunea celulară - generalități Diviziunea amitotica Diviziunea cariochinetica: diviziunea mitotica, diviziunea meiotica. . Histogeneza Organogeneza - fără legile organogenezei. Rădăcina - fără structura secundară a rădăcinii la dicotiledonate. Tulpina. - fără structura secundară a tulpinii. Frunză 2. Viața plantelor . Asimilația carbonului: Fotosinteză: definiție, ecuație chimică, importanța, tehnici de evidențiere a fotosintezei. Rolul pigmenților clorofilieni în fotosinteză Sinteză substanțelor organice - fără experiență demonstrării sintezei substanțelor organice cu ajutorul izotopilor radioactivi. Influență factorilor de mediu asupra intensității fotosintezei și importanța lor practică Chimiosinteza
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
omonimă, când cu persoana a III-a singular, când cu persoana I singular). • La tema de plural a prezentului, sufixul tematic prezintă o alternanță fonetică: -ă/-a: cântă-(m), cânta-(ți). • Sufixul-variantă -ădevine -edin cauze fonetice (printr-un fenomen de asimilație vocalică) în structura tematică a verbelor a căror rădăcină se termină în vocala -i-: apropie-(m) sau într-o consoană palatală (sau palatalizată): veghe-(m), îngenunche-(m). • De la tema primară a perfectului se constituie alte trei teme, secundare: cu sufixul-Ø
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dar prin-se-(i, -și, -seși etc.) la perfect. Fenomenul are explicații diacronice (mergând, uneori, până la formele latinești originare) și sincronice, de natură morfologică și fonetică. Din punct de vedere fonetic, se poate recunoaște, în structura acestor forme, un fenomen de asimilație consonantică, produs odată cu întâlnirea dintre consoana finală a rădăcinii și consoana inițială a sufixului: duc-se > duse-(i), mergse-(i), frig-se > fripse-(i) ș.a.m.d. (Interpretarea rămâne, bineînțeles, pentru unele verbe, relativă, cauza trebuind căutată în primul rând
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
iar unii steroli sunt provitamine D. Lipsa vitaminelor din alimentație(avitaminoze) sau insuficiența acestora (hipovitaminoze) determină disfuncții metabolice, modificări structurale la nivel de țesut, ceea ce duce la îmbolnăvirea întregului organism. Carențele vitaminice mai pot apărea și atunci când există defecte de asimilație sau de absorbție a vitaminelor, precum și în alte situații, când animalul necesită un aport sporit de vitamine (gestație, lactație). De asemenea administrarea de antibiotice sau sulfamide distruge flora microbiană, care nu mai poate funcționa ca sursă de vitamine. Datorită structurii
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
iar unii steroli sunt provitamine D. Lipsa vitaminelor din alimentație(avitaminoze) sau insuficiența acestora (hipovitaminoze) determină disfuncții metabolice, modificări structurale la nivel de țesut, ceea ce duce la îmbolnăvirea întregului organism. Carențele vitaminice mai pot apărea și atunci când există defecte de asimilație sau de absorbție a vitaminelor, precum și în alte situații, când animalul necesită un aport sporit de vitamine (gestație, lactație). De asemenea administrarea de antibiotice sau sulfamide distruge flora microbiană, care nu mai poate funcționa ca sursă de vitamine. Datorită structurii
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
economia generală a organismului. Parte din organe și aparate, rezultat al organizării celulare cum sunt: aparatul digestiv, aparatul respirator, aparatul circulator și aparatul excretor vor asigura procesele metabolice necesare subzistenței individului deci: aportul nutritiv (alimente, apă, oxigen), digestia, absorbția și asimilația nutrientelor de bază pentru întreținerea și dezvoltarea organismului ca și eliminarea produșilor toxici rezultați în urma metabolismului. O altă categorie de organe și aparate: tegumente, aparatul locomotor, sistemul nervos și organele de simț vor asigura funcțiile de relație absolut necesare organismului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
serie de finalități care se suprapun de fapt etapelor principale ale utilizării alimentelor ca proces fiziologic: - alimentația (aportul natural de apă, oxigen și principii nutritive); - digestia - descompunerea alimentelor în principii nutritive de bază (proteine, lipide, hidrocarbonat, minerale, vitamine); - absorbția în vederea asimilației pentru structurarea proteinelor proprii și a rezervelor nutritive (anabolismul); - dezasimilația (catabolismul) - prin descompunerea structurilor proprii, proces prin care se eliberează energia sub diverse forme, necesară mișcării, acțiunii și adaptării, în sfârșit - excreția cu scopul de a debarasa organismul de deșeurile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
avea altă alcătuire decât sistemul osteomuscular și coordonarea nervoasă, sau respirația care să nu includă un aparat ventilator (tractul respirator și plămânul), circulația care să nu respecte principiile hemodinamicii, digestia care să nu presupună descompunerea chimică a alimentelor, absorbția și asimilația prin procese fizicochimice la nivelul aparatului digestiv în alcătuirea căruia intră organe special adaptate acestui scop, structuri care să nu se regăsească mai mult sau mai puțin asemănătoare în lumea animală. Elementele evolutive țin de specia la care ne referim
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
violet. În acord cu această ipoteză toate celelalte culori și nuanțe ale acestora sunt expresia combinațiilor posibile dintre cele trei elemente de culoare. În plus, la baza reflectării senzoriale a culorilor, Hering a postulat intervenția unui mecanism biochimic diferit, de asimilație și dezasimilație. Pe baza acestuia se constituie contrastele de culoare alb-negru, roșu-verde, galben-albastru. Asimilația biochimică produce o culoare, pe baza asimilației contrastului ei, apare altă culoare. Diversitatea în care culorile sunt simțite este rezultatul combinației dintre respectivele culori de bază
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
expresia combinațiilor posibile dintre cele trei elemente de culoare. În plus, la baza reflectării senzoriale a culorilor, Hering a postulat intervenția unui mecanism biochimic diferit, de asimilație și dezasimilație. Pe baza acestuia se constituie contrastele de culoare alb-negru, roșu-verde, galben-albastru. Asimilația biochimică produce o culoare, pe baza asimilației contrastului ei, apare altă culoare. Diversitatea în care culorile sunt simțite este rezultatul combinației dintre respectivele culori de bază. S-a apreciat că ambii autori au dat o explicație interesantă reflectării senzoriale a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de culoare. În plus, la baza reflectării senzoriale a culorilor, Hering a postulat intervenția unui mecanism biochimic diferit, de asimilație și dezasimilație. Pe baza acestuia se constituie contrastele de culoare alb-negru, roșu-verde, galben-albastru. Asimilația biochimică produce o culoare, pe baza asimilației contrastului ei, apare altă culoare. Diversitatea în care culorile sunt simțite este rezultatul combinației dintre respectivele culori de bază. S-a apreciat că ambii autori au dat o explicație interesantă reflectării senzoriale a culorilor, soluții teoretice și experimentale la care
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]