63 matches
-
orizontale: "y" = "a" și "y" = "b". Un exemplu de astfel de funcție este funcția arctangentă. Un alt exemplu ar fi ƒ(x)=1/("x"+1), care are asimptotă orizontală în "y"=0, după cum rezultă din limita Dreapta "x" = "a" este asimptota verticală a unei funcții "f" dacă este adevărată una din condițiile următoare: Intuitiv, dacă "x" = "a" este asimptota lui "f", atunci, dacă ne imaginăm "x" apropiindu-se de "a" dintr-o parte, valoarea lui "f"("x") crește fără limită; adică
Asimptotă () [Corola-website/Science/310608_a_311937]
-
ar fi ƒ(x)=1/("x"+1), care are asimptotă orizontală în "y"=0, după cum rezultă din limita Dreapta "x" = "a" este asimptota verticală a unei funcții "f" dacă este adevărată una din condițiile următoare: Intuitiv, dacă "x" = "a" este asimptota lui "f", atunci, dacă ne imaginăm "x" apropiindu-se de "a" dintr-o parte, valoarea lui "f"("x") crește fără limită; adică "f"("x") devine mare (pozitive sau negativ), și, de fapt, devine mai mare decât orice valoare finită. De
Asimptotă () [Corola-website/Science/310608_a_311937]
-
x") devine mare (pozitive sau negativ), și, de fapt, devine mai mare decât orice valoare finită. De observat că "f"("x") poate să fie sau să nu fie definit în "a": comportamentul funcției exact în punctul "x" = "a" nu afectează asimptota. De exemplu, fie funcția Când formula 10, "f"("x") are asimptotă verticală în 0, chiar dacă formula 11. Un alt exemplu este ƒ("x") = 1/("x"-1) care are asimptotă verticală în "x"=1, după cum arată limita Când o asimptotă nu este paralelă
Asimptotă () [Corola-website/Science/310608_a_311937]
-
mai mare decât orice valoare finită. De observat că "f"("x") poate să fie sau să nu fie definit în "a": comportamentul funcției exact în punctul "x" = "a" nu afectează asimptota. De exemplu, fie funcția Când formula 10, "f"("x") are asimptotă verticală în 0, chiar dacă formula 11. Un alt exemplu este ƒ("x") = 1/("x"-1) care are asimptotă verticală în "x"=1, după cum arată limita Când o asimptotă nu este paralelă cu axele "x" sau "y", ea se numește asimptotă oblică
Asimptotă () [Corola-website/Science/310608_a_311937]
-
fie definit în "a": comportamentul funcției exact în punctul "x" = "a" nu afectează asimptota. De exemplu, fie funcția Când formula 10, "f"("x") are asimptotă verticală în 0, chiar dacă formula 11. Un alt exemplu este ƒ("x") = 1/("x"-1) care are asimptotă verticală în "x"=1, după cum arată limita Când o asimptotă nu este paralelă cu axele "x" sau "y", ea se numește asimptotă oblică. Dacă "y" = "mx" + "b", este orice dreaptă neverticală, atunci funcția "f"("x") este asimptotică la ea dacă
Asimptotă () [Corola-website/Science/310608_a_311937]
-
a" nu afectează asimptota. De exemplu, fie funcția Când formula 10, "f"("x") are asimptotă verticală în 0, chiar dacă formula 11. Un alt exemplu este ƒ("x") = 1/("x"-1) care are asimptotă verticală în "x"=1, după cum arată limita Când o asimptotă nu este paralelă cu axele "x" sau "y", ea se numește asimptotă oblică. Dacă "y" = "mx" + "b", este orice dreaptă neverticală, atunci funcția "f"("x") este asimptotică la ea dacă formula 13 Un exemplu este ƒ("x")=("x"-1)/x care
Asimptotă () [Corola-website/Science/310608_a_311937]
-
are asimptotă verticală în 0, chiar dacă formula 11. Un alt exemplu este ƒ("x") = 1/("x"-1) care are asimptotă verticală în "x"=1, după cum arată limita Când o asimptotă nu este paralelă cu axele "x" sau "y", ea se numește asimptotă oblică. Dacă "y" = "mx" + "b", este orice dreaptă neverticală, atunci funcția "f"("x") este asimptotică la ea dacă formula 13 Un exemplu este ƒ("x")=("x"-1)/x care are asimptotă oblică pe "y"="x" după cum arată limita Identificarea computațională a
Asimptotă () [Corola-website/Science/310608_a_311937]
-
este paralelă cu axele "x" sau "y", ea se numește asimptotă oblică. Dacă "y" = "mx" + "b", este orice dreaptă neverticală, atunci funcția "f"("x") este asimptotică la ea dacă formula 13 Un exemplu este ƒ("x")=("x"-1)/x care are asimptotă oblică pe "y"="x" după cum arată limita Identificarea computațională a unei asimptote oblice poate fi mai dificilă decât cea a unei asimptote verticale sau orizontale, în particular pentru că "m" și "b" nu sunt cunoscute a priori. În mod tipic, se
Asimptotă () [Corola-website/Science/310608_a_311937]
-
Dacă "y" = "mx" + "b", este orice dreaptă neverticală, atunci funcția "f"("x") este asimptotică la ea dacă formula 13 Un exemplu este ƒ("x")=("x"-1)/x care are asimptotă oblică pe "y"="x" după cum arată limita Identificarea computațională a unei asimptote oblice poate fi mai dificilă decât cea a unei asimptote verticale sau orizontale, în particular pentru că "m" și "b" nu sunt cunoscute a priori. În mod tipic, se evaluează limita potrivită și se aleg "m" și "b" astfel încât limita să
Asimptotă () [Corola-website/Science/310608_a_311937]
-
f"("x") este asimptotică la ea dacă formula 13 Un exemplu este ƒ("x")=("x"-1)/x care are asimptotă oblică pe "y"="x" după cum arată limita Identificarea computațională a unei asimptote oblice poate fi mai dificilă decât cea a unei asimptote verticale sau orizontale, în particular pentru că "m" și "b" nu sunt cunoscute a priori. În mod tipic, se evaluează limita potrivită și se aleg "m" și "b" astfel încât limita să fie definită. De exemplu, pentru a găsi asimptota oblică a
Asimptotă () [Corola-website/Science/310608_a_311937]
-
a unei asimptote verticale sau orizontale, în particular pentru că "m" și "b" nu sunt cunoscute a priori. În mod tipic, se evaluează limita potrivită și se aleg "m" și "b" astfel încât limita să fie definită. De exemplu, pentru a găsi asimptota oblică a curbei "y"=25("x"+2"x"+3x+4)/(5"x"+6"x"+7), se poate evalua limita Deci asimptota oblică este "y"=5"x"+4.
Asimptotă () [Corola-website/Science/310608_a_311937]
-
evaluează limita potrivită și se aleg "m" și "b" astfel încât limita să fie definită. De exemplu, pentru a găsi asimptota oblică a curbei "y"=25("x"+2"x"+3x+4)/(5"x"+6"x"+7), se poate evalua limita Deci asimptota oblică este "y"=5"x"+4.
Asimptotă () [Corola-website/Science/310608_a_311937]
-
unei hiperbole, segment al dreptei care traversează centrul și cele două focare ale hiperbolei, este echivalentă cu semiaxa mare a unei elipse. Axa conjugată a unei hiperbole, segment al dreptei cuprinse între unul dintre vârfurile hiperbolei și una dintre dreptele asimptote la curba cu același vârf, este echivalentă cu semiaxa minoră a unei elipse. În astronomie, semiaxa majoră este un element orbital important, care permite să se definească parțial o orbită. În mod general, în cadrul unei probleme a două corpuri, perioada
Semiaxa mare () [Corola-website/Science/326381_a_327710]