133,140 matches
-
investit 52,000 de euro în acest proiect și vrea sa-l reia în fiecare an, nu doar în primăvară, ci și în toamnă. este doar primul dintr-o serie de cel putin 4 proiecte de mare anvergură pe care Asociația “Salvați Delta - AC” le va desfășura anul acesta cu finanțări acordate de marile companii și corporații din România. Vrem să dovedim că proiectele de responsabilitate socială corporatistă pot oferi soluții concrete problemelor de mediu și că interesul de marketing pe
Am inceput sa punem capac mizeriei din Delta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82993_a_84318]
-
fi existat vreodată sindicat. Pe de altă parte, entuziaștilor care salută ‘’inițiativa ‘’ ta generoasă trebuie să le spunem că, de fapt, asta e jobul tău, din asta îți cîștigi pîinea și că era cazul că, după atîta tam-tam făcut în jurul Asociației Salvati-Delta, în jurul directorului ei DB și-n jurul smart-ului sau, să se mai adune și niscaiva peturi. Ce mare scofala ! Pe vremea lui Ceaușescu, mergeam săptămîni întregi, în timpul școlii, la practica agricolă, asta ca să exporte România, cît mai multă păpica
Am inceput sa punem capac mizeriei din Delta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82993_a_84318]
-
e distrusă rezervatia și plante precum papucul doamnei sau specii de iriși ce se găsesc doar acolo sunt rupte și vândute în piață dacă poți să faci în legătură cu rezervatia te rog mult să miști tu ceva în liceu aveam o asociație și mai mergeam să o curățăm de gunoaiele lăsate de cei ce ies la grătare acum nu mai există mulțumesc toate cele bune! Poate că nu trebuia postat aici comentariu cu rezervatia... Totuși, cred că trebuie făcută distincție între dragoste
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
Dragoș Bucurenci Diseară, sau - mai bine zis - un sfert de ceas înainte de miezul nopții, Andrei Oisteanu, Eugen Ciurtin și Mihai Neamțu, de la Asociația Română de Istorie a Religiilor șunt invitați la Cultura libre pe TVR1. Zilele astea are loc la București Congresul European de Istorie a Religiilor, eveniment care repune România pe harta acestei discipline. Spun “repune” pentru că cel care a făcut-o
Andrei Oisteanu la “Cultura libre” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83054_a_84379]
-
Dragoș Bucurenci Cu președintele la evenimentul de lansare al campaniei “Verde, cine n-are pierde”, organizată de Asociația “Salvați Delta - AC”. Probabil cel mai mediatizat eveniment ecologist de anul acesta: știri în prime-time pe 8 televiziuni, talkshow “Știrea zilei” la Antenă 1, cap de jurnal la ProTV și acoperit în toată presa scrisă națională (peste 20 de ziare
Verde cine n-are, pierde… by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83065_a_84390]
-
penibil, în titluri de cărți, să continuăm duelul în mărci de mașini. O să spun doar că AP se înșală grav când își închipuie că mă simt stânjenit pentru că-mi permit o mașină ecologică ieftină și haioasa sau pentru că în schema Asociației pe care o conduc de trei ani (și care rulează, probabil, un buget comparabil cu cel al Colegiului unde dl Pleșu e Rector) există un post de asistent al directorului. M-am întrebat, totuși, de unde știe dl Pleșu de Smart-ul
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
glumă, aș spune, cu vorbele lui Caragiale, că societatea civilă românească este astăzi sublimă, dar lipsește cu desăvîrșire. Imediat după 1989 s-a făcut mult caz pe tema refacerii acestui țesut social distrus de comunism. Au apărut numeroase organizații și asociații care promovau ideea, între care cele mai faimoase au fost Alianța Civică și Grupul pentru Dialog Social. Ce se întîmplă după aproape un deceniu și jumătate este uimitor doar pentru cei care nu-și cunosc istoria. Nu este, din nefericire
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
România. Cu mijloace modeste, dar cu participarea entuziastă a autorităților locale (Provincia Udine, Consorțiul Universitar condus de prof. G. Frau), au avut loc până acum nu mai puțin de trei asemenea congrese de românistică. Un merit deosebit îl are și Asociația Italiană a Româniștilor (AIR), condusă, acum, de profesorii Marco Cugno (Torino) și Bruno Mazzoni (Pisa). Au participat, nu o dată, universitari din Timișoara (Cornel Ungureanu, Smaranda Vultur, Adriana Babeți, Vasile Frățilă, Liviu Ciocârlie), din București (Sanda Reinheimer-Râpeanu), din Oradea (I. Hogea
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
vor arăta că alegătorii sînt tot mai puțin interesați de oferta partidelor existente, cu atît trebuie să ne așteptăm la încercări din ce în ce mai agresive de conservare a mecanismului actual din partea politicienilor care și-au văzut sacii în căruță. Protestele venite din partea asociațiilor pentru apărarea drepturilor omului, care au amenințat că se vor uni într-un partid, dacă acest proiect de legi va fi promulgat în actuala sa formă sînt un semnal de alarmă pentru inițiați, dar tare mă tem că nu și
Bani publici pentru legea partidelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14759_a_16084]
-
Canare? - Acum voi incepe repetițiile pentru noua premieră a mea cu o coregrafie inspirată din temele prehispanice, teme preferate de mine. Premieră se va da la începutul anului viitor. Trebuie, de asemenea, să încep organizarea viitorului stagiu de dans al Asociației de profesori, al cărei președinte sunt. Este vorba de ediția XVIII-a la care am invitat-o și pe colega, partenera și buna mea prietena Ileana Iliescu. În rest, mă rog lui Dumnezeu să-mi dea sănătate și putere ca să
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
acestea, cea pe care Flavia Teoc o urmărește constant e raportarea reverentă a acestor scriitori la viața culturală din anii '70 - '80, viață culturală pe care ea o vede cel mai bine exprimată de către revista Echinox. Desigur, nu e o asociație întâmplătoare, această revistă - ce debutează, simbolic aproape, în 1968 - constituind rampa de lansare pentru mulți din scriitorii intervievați și având un impact major. O caracterizare succintă a curentului literar propagat de revistă e formulată de Ruxandra Cesereanu:"Îmi îngădui să
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
măști de plastic în saloane/ se lipeau de stele/ pe zborul muștelor rebele/ vișine putrede/ capcane de fum/ îmi făceau curte de peste drum/ pompa funebră/ camuflată de zăpada resemnării" (Oraș de sticlă). Sau printr-o deschidere a poeticii înseși către asociația inconfortabilă, ostentativ inospitalieră: "Discursul ca pelteaua nu mai ajunge/ Pînă la verb, nici pînă la pămînt/ Să-i liniștească piciorul cînd pantoful o strînge/ Și cînd toți nasturii de la rochie zboară în vînt/ Ca niște bezele strivite de parfum/ În
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
să depășească denotația pretextului și întreaga epică a evenimentului particular pentru a asigura supraviețuirea monumentului și dincolo de mobilul imediat al nașterii sale. Dacă e să ne oprim la prima parte a întrebării, faptul că inițiatorul proiectului și comanditarul moral este Asociația Foștilor Deținuți Politici, filiala București, iar purtătorul ei de cuvînt este dl Constantin Ticu Dumitrescu, unul dintre cei mai consecvenți luptători pentru restabilirea echilibrului moral în societatea românească postdecembristă, orice suspiciune că locul de amplasare ar deveni monopolul unor comportamente
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
în efigie, aproape că nu a existat componentă a societății românești care să nu se vrea reprezentată și să nu se viseze gravată în paradisul de bronz, de piatră, de oțel și, la rigoare, chiar de ciment. Organizații, comitete, fundații, asociații, parohii, prieteni, neamuri etc., dar, nota bene, majoritatea provenind din structuri militare, au pornit galopul apocaliptic al ridicării de monumente. Ce a ieșit din această cavalcadă, e foarte ușor de văzut și astăzi. Nu există colțișor în biata noastră țărișoară
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
cuprins între limita secolelor XVIII - XIX și avangardele sec. XX. Ca și primul volum, cel închinat picturii italiene și ca și cel care i-a urmat, cel rezervat barocului, Pictura modernă este tipărită în Italia, în condiții tehnice ireproșabile, în asociație cu Editura Electa. Selecția iconografică și textele aparțin cercetătorilor italieni Stefano Zuffi și Francesca Castria, iar traducerea în limba română este realizată de scriitorul și italienistul Mircea Vasilescu. Cu un text minimal cantitativ și riguros aplicat la imagine, Pictura modernă
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
a fost complet absent din "in", prilej de a remarca, din nou, cît de lamentabil se prezintă România în materie de management cultural). În acest sens, festivalul a inițiat, în '98, un proiect de cooperare europeană - sub egida unei prestigioase asociații internaționale, "Theorem" -, menit să sprijine tinerii artiști est-europeni și structurile independente în care lucrează, în deficit de notorietate europeană, dincolo de un nefast "zid cultural"...Cum se întîmplă de obicei, și în cazul Theoremei, ideile sînt sublime, doar că finanțele lipsesc
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
-și are rostul. Și totuși. Insist să cred că jurnalul Tiei Șerbănescu, dacă ar fi fost lipsit de indicația din subtitlu, ar fi deschis o amplă discuție teoretică și poate ar fi marcat începutul unei alte clasificări de gen. Prima asociație care mi-a venit în minte a fost cu o carte îndepărtată geografic și anume cu romanul non-ficțional al unei scriitoare americane de origine chineză, Maxine Hong Kingston. De ce mi se pare importantă această diferențiere între jurnal și roman non-ficțional
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
astfel în microcosmos, îl asimilează precum o oglindă a sa, degajînd o emoție de dincolo de lucruri, care absolvă banalul: "acord atît de larg că melodia se leagă/ doar pentru simțurile unei entități supreme" (Scurt cît o viață). Constantin Abăluță: Odăile, Asociația Scriitorilor din București, Ed. Muzeul Literaturii Române, 2001, 56 pag., preț neprecizat.
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
o frumoasă bazilică veneto-bizantină cu mozaic din secolul XI (eu mai ales atras de numele insulei, cu un răsunet ciudat, magic pentru mine - reminiscență dintr-un poem de Robert Browning citit în anii facultății? sau punct de plecare al unor asociații pur subiective?). Fiul lui, istoricul Adrian Niculescu, și el prezent la masa rotundă, era pe atunci un băiețel, dar păstrase o amintire limpede ... Și nu fac aici o listă a tuturor coincidențelor - a întretăierilor de serii de improbabilități - care-mi
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
-și dă lumină" (Ciocănitoarea șvariantăț). Ori se exprimă într-o radicalitate simbologică: "trupul îmi coboară sau urcă în ceruri ascunse" (Ascultare). Dar întîlnim sub pana poetului, de cele mai multe ori, o viziune în sens opus, opulentă, luxuriantă, frenetică, gemînd voluptuos de asociațiile concretului imnic asumat: "Omnipotență, sînt jucătorul tău/ Și bogăția ta de elogii/ Cu joc de cărți regale./ Îl aleg pe rigă și mă așez/ În cerul fruitat unde poemul/ Domnește peste întîrzierea lumii./ Pentru elegie orice carne vine să scîncească
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
a trecut fără comentariile de cuviință un eveniment de o mare gravitate, căruia nu-i găsesc precedent după 1989: acordarea Premiilor Naționale "I.L. Caragiale". Premii pentru teatru, firește. Înființate anul acesta. Dublîndu-le, cu patru zile mai devreme, pe cele ale asociației de breaslă, UNITER. Mulți ar fi tentați să spună: la urma urmelor, ce este rău în faptul că avem mai multe premii și, încă, acordate de Ministerul Culturii și Cultelor într-un cuantum destul de ridicat? Am remarcat această reacție la
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
o ascund. Plodul născut pe 4 aprilie este un mic monstru, rezultat dintr-un viol: al politicului asupra teatrului. Să nu ne amăgim cu ideea generozității pecuniare a guvernanților! Cele cîteva miliarde vin de la buget, așadar și din buzunarul nostru. (Asociațiile de breaslă au dat totdeauna bani proveniți din sponsorizări declarate.) E vorba de un gest curat politic (curat murdar, ar zice titularul neîntrebat al premiilor), de o anexare pe față a teatrului la carul de triumf al puterii. Aceste premii
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
automat rubrica "încrederii în biserică" - așa cum o bifează pe aceea privind armata și, stupoare, mai nou, S.R.I.-ul! în ritmul ăsta, nu m-ar mira ca în viitorul apropiat să urce în topul preferințelor și Corpul Călăilor, Organizația Mardeiașilor sau Asociația Violatorilor de Bătrâne, toate grupări cu solidă reprezentativitate la scară națională. Nu cred că e fără legătură faptul că destui români au preferat să se declare la ultimul recensământ catolici, deși prin botez sunt ortodocși. Curios de opțiunea lor, am
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
Cătălin Constantin De la sfîrșitul anului 1997 Asociația Română de Istorie a Religiilor publică, cu unele decalaje ale căror cauze sînt ușor de înțeles, o revistă extrem de interesantă, singura de acest fel de la noi - Archaeus, mult prea puțin discutată, deși studiile pe care le propune, docte analize ale
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
merita comentarii foarte atente. Dacă primele numere din Archaeus, cu apariție semestrială, reuneau doar articole scrise în limba română, de ceva vreme revista, devenită trimestrială, apare într-o ținută internațională, cu studii în franceză și engleză. Se pare că proiectele Asociației Române de Istorie a Religiilor iau tot mai multă amploare. O nouă revistă, Studia Asiatica, a fost lansată, iar ultimul număr din Archaeus, tomul V/2001 - fasciculele 3-4, anunță pregătirea unei bibliografii generale a istoriei religiilor în România, proiect exhaustiv
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]