115 matches
-
D ni se pare sugestiv în ceea ce privește demersul "descriptiv" al lui Dilthey și numeroasele determinații care condiționează din punctul de vedere al filozofului german orice creație a spiritului. În acest sens este grăitor măcar și faptul că Dilthey îi preferă psihologiei asociaționiste (explicative) psihologia "descriptivă", fundamentală pentru științele spiritului, conform viziunii sale. Primordialitatea acestei "științe descriptive" (deskriptive Wissenschaft) este subliniată în Einleitung... (p. 33), unde ea este definită ca fiind die erste und elementarste unter den Einzelwissenschaften des Geistes (vezi de asemenea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
instruirii - era așadar împlinit. Herbart încercase acest lucru la vremea sa, dar absența unor cercetări psihologice consistente îl obligase să umple vidul cu așa-zisa psihologie realistă; dar aceasta, departe de a fi „realistă”, era o simplă fantezie de tip asociaționist. La jumătatea secolului XX, B.F. Skinner încercase să fundamenteze teoria instruirii programate pe o singură teorie a învățării: condiționarea operantă - teorie elaborată de el în prelungirea teoriilor behavioriste și reflexologice clasice despre condiționarea comportamentală. Cele nouă mecanisme de învățare cuprinse
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
slava, starea și cinstea, ajungând și în hula lumii" (Golescu, 1963: 201). 2. Falansterul de la Scăieni Unul dintre cele mai interesante proiecte sociale care s-au dezvoltat vreodată la noi este reprezentat de falansterul de la Scăieni, o comunitate de tip asociaționist (nființată (n 1935 ș( purt(nd numele oficial de "Soții agronomi". Proiectul este str(ns legat de numele lui Teodor Diamant, fourierist convins, ș( este un moment semnificativ (n istoria g(ndirii sociale rom(nești. Dezavuate de Fourier, colonia societară
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
lui Fourier. (n 1833 publică o broșură intitulată "Aux amis de la libert(, de la justice et de l'ordre" (n care prezenta (ntr-o manieră concisă doctrina fourieristă ș( pe care o distribuia gratuit la locuința sa. Sunt aici criticate aspru sistemele asociaționiste ale lui Saint-Simon ș( Robert Owen ș( se regăsesc principiile pe care le va folosi (ncep(nd cu 1834 la (ntemeierea experienței de la Scăieni. Era de fapt o (ncercare de a demonstra că se poate totuși soluționa eterna dilemă ridicată
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ale inadaptării școlare și factorii care le explică 107 3. Aspecte psiho-pedagogice privind profilaxia comportamentului deviant al elevilor 115 Partea a II-a Capitolul VI Învățarea. Teorii ale învățării Ă Andrei Cosmovici 121 1. Definiții ale învățării 121 2. Teorii asociaționiste 122 3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 126 4. Teoria genetic-cognitivă a lui J. Bruner 126 5. Tipuri de învățare 127 6. Specificul învățării umane 128 Capitolul VII Procese fundamentale într-o învățare elementară Ă Andrei Cosmovici 130 1. Atenția 130
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cazul animalelor superioare. Posibilitățile de experimentare sunt mai vaste, și se presupunea că fenomenul este, oricum, mai simplu. Degajând câteva legi esențiale, ele ar putea înlesni descifrarea învățării specific umane. Au apărut variate moduri de abordare, diferite teorii. 2. Teorii asociaționiste tc "2. Teorii asociaționiste " a. Printre primele cercetări găsim experiențele lui I.P.Pavlov, fiziolog, care, ocupându-se de problemele digestiei, a descoperit reflexele condiționate: „legături temporare între nenumărați stimuli din ambianța animalului, recepționați de receptorii lui, și anumite activități ale
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de experimentare sunt mai vaste, și se presupunea că fenomenul este, oricum, mai simplu. Degajând câteva legi esențiale, ele ar putea înlesni descifrarea învățării specific umane. Au apărut variate moduri de abordare, diferite teorii. 2. Teorii asociaționiste tc "2. Teorii asociaționiste " a. Printre primele cercetări găsim experiențele lui I.P.Pavlov, fiziolog, care, ocupându-se de problemele digestiei, a descoperit reflexele condiționate: „legături temporare între nenumărați stimuli din ambianța animalului, recepționați de receptorii lui, și anumite activități ale organismului”. Aceste legături se
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Învățarea ar avea la bază, considera Thorndike, formarea de conexiuni în creier, intitulându-și doctrina „conexionism”. Este deci o vădită asemănare între doctrinele celor doi savanți. Ea se explică prin faptul că amândoi au cunoscut în liceu, la filosofie, teoria asociaționistă susținută de filosofii empiriști (atunci H. Spencer în Anglia și H.Taine în Franța). Aceștia explicau dezvoltarea psihică prin asociații (legături stabilite între imagini, între idei). Primii teoreticieni ai învățării n-au făcut decât să caute o demonstrație experimentală a
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
justifică de ce, la exact aceeași situație, unele persoane răspund într-un fel, alții în cu totul alt fel (de exemplu, un gol la un meci de fotbal e apreciat de unii cu entuziasm, iar de alții prin disperare). c. Explicația asociaționistă a învățării, cu toate noile precizări experimentale, a dăunat mentalității pedagogice. Într-adevăr, ea pune accentul pe aspectul mecanic al învățării, pe virtuțile repetiției, proslăvite în Evul Mediu, dar stânjenind interpretările care au subliniat și subliniază necesitatea cultivării gândirii independente
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
singur centru motor, ci de o „sinteză motorie”. Deci, învățarea, chiar într-o formă simplă, antrenează întreaga viață psihică: procesele de cunoaștere (sinteza aferentă), afectivitatea (acceptorul acțiunii), priceperile motorii, voința (sinteza motorie). Se infirmă acum simplismul primelor explicații de inspirație asociaționistă. 3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 tc "3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 " Este o teorie pe care o datorăm remarcabilului psiholog elvețian Jean Piaget. Acesta nu s-a ocupat propriu-zis de învățare în ansamblu, ci a descris, pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
psihice implicate în structura sa de mare complexitate. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Ce asemănări și ce deosebiri există între teoria lui I.P. Pavlov și cea a lui E. Thorndike? 2. Ce observații și ce experiențe infirmă simplismul teoriilor asociaționiste? 3. Ce aspecte comune se pot distinge în felul de a concepe învățarea al lui J. Bruner și cel al lui R. Gagné? 4. Care sunt deosebirile între învățarea observată la mamifere și cea specific umană? Capitolul VIItc "Capitolul VII
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
plin dinamism. Așa s-a creat, așa trăiește și opera literară. Opera literară e o lume, dar nu haotică, așa cum e viața sufletească, ci simfonică. A o interpreta prin turnarea în tiparele înguste ale vechii psihologii statice, logice, intelectualiste și asociaționiste înseamnă s-o anulăm.” Astfel de considerații sunt numeroase în scrisorile pe care le trimite prietenilor, dovadă că e preocupat mereu de găsirea unei metode proprii de lucru, chiar dacă una aflată sub semnul eclectismului, așa cum o va teoretiza în câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
primea în schimb un avans cu dobândă redusă, care reprezenta 2/3 din valoarea produselor depuse. Tot aici țăranul urma să găsească diferite articole de consum la prețuri scăzute. Ideile lui Fourier l-au influențat pe unul dintre primii noștri asociaționiști, Theodor Diamant, care împreună cu tânărul boier Manolache Bălăceanu au înființat pe moșia acestuia din urmă de la Scăeni Prahova, în anul 1835, "Societatea Agronomică și Manufacturieră" cunoscută sub numele de "Falansterul de la Scăeni". Această inițiativă nu s-a dovedit a fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
asociere în întreprinderi cooperatiste a micilor producători pentru a rezista în concurența acerbă care se manifestă în societatea capitalistă dezvoltată. 1. 6. 4. Viziunea socialistă despre cooperație În gândirea socialistă se disting două curente de idei în ceea ce privește cooperația: curentul socialiștilor asociaționiști și cel al socialiștilor moderni (comuniști). Socialiștii asociaționiști din Anglia și Franța vedeau în cooperație o mișcare de reacțiune împotriva defectelor organizării capitaliste a societății. Astfel Robert Owen opune principiului liberei concurențe pe cel al cooperării și proiectează o organizare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a rezista în concurența acerbă care se manifestă în societatea capitalistă dezvoltată. 1. 6. 4. Viziunea socialistă despre cooperație În gândirea socialistă se disting două curente de idei în ceea ce privește cooperația: curentul socialiștilor asociaționiști și cel al socialiștilor moderni (comuniști). Socialiștii asociaționiști din Anglia și Franța vedeau în cooperație o mișcare de reacțiune împotriva defectelor organizării capitaliste a societății. Astfel Robert Owen opune principiului liberei concurențe pe cel al cooperării și proiectează o organizare a producției și consumului pe baze cooperatiste, prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și înlocuită cu organizarea colectivă, bazată pe fraternitate și ajutor reciproc. El nu-și bazează sistemul său economic pe libera asociere economică, ci pe socializarea vieții economice. Charles Gide, unul dintre cei mai proeminenți teoreticieni ai cooperației, aprecia că socialismul asociaționist reprezentat de Fourier, Buchez și Louis Blanc și care considerau că asocierea liberă este suficientă pentru a rezolva toate problemele, se deosebește de Saint Simon care voia să grupeze întreaga națiune într-o organizare colectivă. Socialiștii asociaționiști, care erau mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
aprecia că socialismul asociaționist reprezentat de Fourier, Buchez și Louis Blanc și care considerau că asocierea liberă este suficientă pentru a rezolva toate problemele, se deosebește de Saint Simon care voia să grupeze întreaga națiune într-o organizare colectivă. Socialiștii asociaționiști, care erau mai individualiști, se temeau că în cazul unei organizări colectiviste a societății individul să nu se piardă. Considerau că organizarea în mici grupe autonome, libere să se federalizeze între ele, îl poate apăra mai bine. De asemenea, ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
se piardă. Considerau că organizarea în mici grupe autonome, libere să se federalizeze între ele, îl poate apăra mai bine. De asemenea, ei erau de părere că ideea asocierii trebuie să vină de jos în sus și nu invers. Socialiștii asociaționiști se deosebesc de liberali prin aceea că ei considerau asociația un mijloc pentru înlăturarea concurenței, pe care o considerau marele pericol care conduce la monopolul capitalului. Această concepție de instaurare a unui mediu social total, pe baza unui plan preconceput
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cooperatismul este raționalist și voluntarist... El creează instituții economice care, având să trăiască în mediul actual, nu înțeleg să se izoleze de el, ci dimpotrivă își adaptează metodele de lucru împrejurărilor vremurilor în care activează"29 Ceea ce deosebește pe socialiștii asociaționiști de cei moderni este faptul că, aceștia din urmă, consideră că instaurarea acestui nou regim "mai rațional, mai just și mai moral" se realizează prin cucerirea puterii politice, deci pe cale revoluționară. Socialismul modern, numit și socialism proletar, este reprezentat de către
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
să nu exercite o dictatură asupra acestor societăți. Rolul statului trebuie să se limiteze la supravegherea redactării statutelor și la un control efectuat în vederea apărării intereselor asociaților. Observăm că prin această concepție, a liberei asocieri, el se apropie de socialiștii asociaționiști. Un alt reprezentant al socialismului proletar este Karl Marx, care, ca și predecesorul său, nu acordă o prea mare importanță cooperației de consum, apreciind că muncitorul nu poate fi ajutat decât prin transformarea sa în producător. Deși este imposibil să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
comun a vitelor etc. Totuși o asemenea formă de organizare a vieții economice, bazată pe libera asociere, nu putea să capete amploare în condițiile în care viața economică era dominată de sclavagism sau munca forțată. Pentru apariția și dezvoltarea fenomenului asociaționist și cooperatist în viața economică a țărilor române se impunea trecerea de la societatea feudală, caracterizată prin marea proprietatea latifundiară și prin manifestarea unor fenomene cum ar fi iobăgia. Nu se putea pune problema înființării unor asociații libere decât în condițiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de idei care se manifestau în jurul ideii de asociere și care au pregătit "atmosfera necesară ca aceasta să ia ființă"57 . Această perioadă, care se întinde în timp de-a lungul secolului al XIX-lea, se caracterizează prin dezbaterea ideilor asociaționiste, mai întâi în Principatele Române și apoi în vechiul regat, după înfăptuirea unirii. Ea coincide cu apariția socialismului în țara noastră. Apariția ideilor asociaționiste pe teritoriile ocupate de români s-a produs ca rezultat al influențelor culturale vest europene, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
se întinde în timp de-a lungul secolului al XIX-lea, se caracterizează prin dezbaterea ideilor asociaționiste, mai întâi în Principatele Române și apoi în vechiul regat, după înfăptuirea unirii. Ea coincide cu apariția socialismului în țara noastră. Apariția ideilor asociaționiste pe teritoriile ocupate de români s-a produs ca rezultat al influențelor culturale vest europene, care au pătruns în principate pe două căi: prin contactul direct al tinerilor care studiau în occident și prin literatura occidentală care a pătruns în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
care a pătruns în principate. Aceste idei au pătruns la noi pe filieră franceză, cam în jurul anului 1830, când în occident ajunseseră la apogeu ideile catalogate de către Charles Gide drept "Socialism rațional". Nume de referință pentru apariția și răspândirea ideilor asociaționiste în Principatele Române sunt: Theodor Diamant, Ion Heliade Rădulescu, Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad, P. S. Aurelian, Cezar Boliac, N. Crețulescu, N. Bălcescu etc. Aceștia au meritul că au pregătit spiritul necesar pentru apariția mișcării cooperatiste în țara noastră. Primul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în Principatele Române sunt: Theodor Diamant, Ion Heliade Rădulescu, Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad, P. S. Aurelian, Cezar Boliac, N. Crețulescu, N. Bălcescu etc. Aceștia au meritul că au pregătit spiritul necesar pentru apariția mișcării cooperatiste în țara noastră. Primul asociaționist român, de numele căruia se leagă o primă experiență practică de scurtă durată, este Teodor Diamant, care în perioada studiilor făcute la Paris și Munchen ia contact cu ideile asociaționiste ale lui Charles Fourier. Întors în țară el a desfășurat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]