115 matches
-
primea în schimb un avans cu dobândă redusă, care reprezenta 2/3 din valoarea produselor depuse. Tot aici țăranul urma să găsească diferite articole de consum la prețuri scăzute. Ideile lui Fourier l-au influențat pe unul dintre primii noștri asociaționiști, Theodor Diamant, care împreună cu tânărul boier Manolache Bălăceanu au înființat pe moșia acestuia din urmă de la Scăeni Prahova, în anul 1835, "Societatea Agronomică și Manufacturieră" cunoscută sub numele de "Falansterul de la Scăeni". Această inițiativă nu s-a dovedit a fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
asociere în întreprinderi cooperatiste a micilor producători pentru a rezista în concurența acerbă care se manifestă în societatea capitalistă dezvoltată. 1. 6. 4. Viziunea socialistă despre cooperație În gândirea socialistă se disting două curente de idei în ceea ce privește cooperația: curentul socialiștilor asociaționiști și cel al socialiștilor moderni (comuniști). Socialiștii asociaționiști din Anglia și Franța vedeau în cooperație o mișcare de reacțiune împotriva defectelor organizării capitaliste a societății. Astfel Robert Owen opune principiului liberei concurențe pe cel al cooperării și proiectează o organizare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a rezista în concurența acerbă care se manifestă în societatea capitalistă dezvoltată. 1. 6. 4. Viziunea socialistă despre cooperație În gândirea socialistă se disting două curente de idei în ceea ce privește cooperația: curentul socialiștilor asociaționiști și cel al socialiștilor moderni (comuniști). Socialiștii asociaționiști din Anglia și Franța vedeau în cooperație o mișcare de reacțiune împotriva defectelor organizării capitaliste a societății. Astfel Robert Owen opune principiului liberei concurențe pe cel al cooperării și proiectează o organizare a producției și consumului pe baze cooperatiste, prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și înlocuită cu organizarea colectivă, bazată pe fraternitate și ajutor reciproc. El nu-și bazează sistemul său economic pe libera asociere economică, ci pe socializarea vieții economice. Charles Gide, unul dintre cei mai proeminenți teoreticieni ai cooperației, aprecia că socialismul asociaționist reprezentat de Fourier, Buchez și Louis Blanc și care considerau că asocierea liberă este suficientă pentru a rezolva toate problemele, se deosebește de Saint Simon care voia să grupeze întreaga națiune într-o organizare colectivă. Socialiștii asociaționiști, care erau mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
aprecia că socialismul asociaționist reprezentat de Fourier, Buchez și Louis Blanc și care considerau că asocierea liberă este suficientă pentru a rezolva toate problemele, se deosebește de Saint Simon care voia să grupeze întreaga națiune într-o organizare colectivă. Socialiștii asociaționiști, care erau mai individualiști, se temeau că în cazul unei organizări colectiviste a societății individul să nu se piardă. Considerau că organizarea în mici grupe autonome, libere să se federalizeze între ele, îl poate apăra mai bine. De asemenea, ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
se piardă. Considerau că organizarea în mici grupe autonome, libere să se federalizeze între ele, îl poate apăra mai bine. De asemenea, ei erau de părere că ideea asocierii trebuie să vină de jos în sus și nu invers. Socialiștii asociaționiști se deosebesc de liberali prin aceea că ei considerau asociația un mijloc pentru înlăturarea concurenței, pe care o considerau marele pericol care conduce la monopolul capitalului. Această concepție de instaurare a unui mediu social total, pe baza unui plan preconceput
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cooperatismul este raționalist și voluntarist... El creează instituții economice care, având să trăiască în mediul actual, nu înțeleg să se izoleze de el, ci dimpotrivă își adaptează metodele de lucru împrejurărilor vremurilor în care activează"29 Ceea ce deosebește pe socialiștii asociaționiști de cei moderni este faptul că, aceștia din urmă, consideră că instaurarea acestui nou regim "mai rațional, mai just și mai moral" se realizează prin cucerirea puterii politice, deci pe cale revoluționară. Socialismul modern, numit și socialism proletar, este reprezentat de către
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
să nu exercite o dictatură asupra acestor societăți. Rolul statului trebuie să se limiteze la supravegherea redactării statutelor și la un control efectuat în vederea apărării intereselor asociaților. Observăm că prin această concepție, a liberei asocieri, el se apropie de socialiștii asociaționiști. Un alt reprezentant al socialismului proletar este Karl Marx, care, ca și predecesorul său, nu acordă o prea mare importanță cooperației de consum, apreciind că muncitorul nu poate fi ajutat decât prin transformarea sa în producător. Deși este imposibil să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
comun a vitelor etc. Totuși o asemenea formă de organizare a vieții economice, bazată pe libera asociere, nu putea să capete amploare în condițiile în care viața economică era dominată de sclavagism sau munca forțată. Pentru apariția și dezvoltarea fenomenului asociaționist și cooperatist în viața economică a țărilor române se impunea trecerea de la societatea feudală, caracterizată prin marea proprietatea latifundiară și prin manifestarea unor fenomene cum ar fi iobăgia. Nu se putea pune problema înființării unor asociații libere decât în condițiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de idei care se manifestau în jurul ideii de asociere și care au pregătit "atmosfera necesară ca aceasta să ia ființă"57 . Această perioadă, care se întinde în timp de-a lungul secolului al XIX-lea, se caracterizează prin dezbaterea ideilor asociaționiste, mai întâi în Principatele Române și apoi în vechiul regat, după înfăptuirea unirii. Ea coincide cu apariția socialismului în țara noastră. Apariția ideilor asociaționiste pe teritoriile ocupate de români s-a produs ca rezultat al influențelor culturale vest europene, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
se întinde în timp de-a lungul secolului al XIX-lea, se caracterizează prin dezbaterea ideilor asociaționiste, mai întâi în Principatele Române și apoi în vechiul regat, după înfăptuirea unirii. Ea coincide cu apariția socialismului în țara noastră. Apariția ideilor asociaționiste pe teritoriile ocupate de români s-a produs ca rezultat al influențelor culturale vest europene, care au pătruns în principate pe două căi: prin contactul direct al tinerilor care studiau în occident și prin literatura occidentală care a pătruns în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
care a pătruns în principate. Aceste idei au pătruns la noi pe filieră franceză, cam în jurul anului 1830, când în occident ajunseseră la apogeu ideile catalogate de către Charles Gide drept "Socialism rațional". Nume de referință pentru apariția și răspândirea ideilor asociaționiste în Principatele Române sunt: Theodor Diamant, Ion Heliade Rădulescu, Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad, P. S. Aurelian, Cezar Boliac, N. Crețulescu, N. Bălcescu etc. Aceștia au meritul că au pregătit spiritul necesar pentru apariția mișcării cooperatiste în țara noastră. Primul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în Principatele Române sunt: Theodor Diamant, Ion Heliade Rădulescu, Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad, P. S. Aurelian, Cezar Boliac, N. Crețulescu, N. Bălcescu etc. Aceștia au meritul că au pregătit spiritul necesar pentru apariția mișcării cooperatiste în țara noastră. Primul asociaționist român, de numele căruia se leagă o primă experiență practică de scurtă durată, este Teodor Diamant, care în perioada studiilor făcute la Paris și Munchen ia contact cu ideile asociaționiste ale lui Charles Fourier. Întors în țară el a desfășurat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
spiritul necesar pentru apariția mișcării cooperatiste în țara noastră. Primul asociaționist român, de numele căruia se leagă o primă experiență practică de scurtă durată, este Teodor Diamant, care în perioada studiilor făcute la Paris și Munchen ia contact cu ideile asociaționiste ale lui Charles Fourier. Întors în țară el a desfășurat o acțiune susținută pentru răspândirea ideilor asociaționiste, colaborând la unziar condus pe atunci de către Ion Heliade Rădulescu. El reușește chiar să înființeze pe moșia tânărului boier Manolache Bălăceanu din județul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
o primă experiență practică de scurtă durată, este Teodor Diamant, care în perioada studiilor făcute la Paris și Munchen ia contact cu ideile asociaționiste ale lui Charles Fourier. Întors în țară el a desfășurat o acțiune susținută pentru răspândirea ideilor asociaționiste, colaborând la unziar condus pe atunci de către Ion Heliade Rădulescu. El reușește chiar să înființeze pe moșia tânărului boier Manolache Bălăceanu din județul Prahova, o primă experiență practică, care este cunoscută în istorie sub denumirea de "Falansterul de la Scăeni". Autoritățile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
istorie sub denumirea de "Falansterul de la Scăeni". Autoritățile vremii au văzut în această asociație un pericol, de aceea au dizolvat-o cu forța iar inițiatorii ei trimiși în exil. T. Diamant a mai încercat să-și pună în aplicare ideile asociaționiste în 1841, în Moldova, trimițând autorităților de acolo un memoriu prin care propunea dezrobirea țiganilor și organizarea acestora în niște colonii după principii asociaționiste. Nici această idee a sa nu a prins însă viață. O importanță majoră pentru răspândirea ideilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
inițiatorii ei trimiși în exil. T. Diamant a mai încercat să-și pună în aplicare ideile asociaționiste în 1841, în Moldova, trimițând autorităților de acolo un memoriu prin care propunea dezrobirea țiganilor și organizarea acestora în niște colonii după principii asociaționiste. Nici această idee a sa nu a prins însă viață. O importanță majoră pentru răspândirea ideilor asociaționiste în principate a avut-o Ion Heliade Rădulescu, pe care D. Popovici în lucrarea "Ideologia literară a lui Ion Heliade Rădulescu îl numea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în 1841, în Moldova, trimițând autorităților de acolo un memoriu prin care propunea dezrobirea țiganilor și organizarea acestora în niște colonii după principii asociaționiste. Nici această idee a sa nu a prins însă viață. O importanță majoră pentru răspândirea ideilor asociaționiste în principate a avut-o Ion Heliade Rădulescu, pe care D. Popovici în lucrarea "Ideologia literară a lui Ion Heliade Rădulescu îl numea "acest neobosit apostol al renașterii culturale a românilor"58. El se concentrează cu deosebire asupra literaturii, inițiind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Rădulescu îl numea "acest neobosit apostol al renașterii culturale a românilor"58. El se concentrează cu deosebire asupra literaturii, inițiind o acțiune de traducere a operelor străine în limba română, acțiune foarte criticată de către unii dintre contemporanii săi. În privința ideilor asociaționiste autorul mai sus amintit s-a dovedit un adept al lui Saint-Simon și al lui Fourier. Totuși, în lucrările sale el critică ideile lui Owen și Saint-Simon de a desființa proprietatea, dreptul de moștenire și religia. Principiul neutralității politice și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
ale lu I. H.Rădulescu: "Patriotul cel bun nu este fanatic, el este iubitor de oameni și știe că natura nu cunoaște neamț, englez, francez, grec sau român"59. Ion Heliade Rădulescu nu a fost numai un promotor al ideilor asociaționiste și socialiste în România, el a încercat să propună și o serie de soluții practice cum ar fi ideea înființării de asociații agricole. Ideea nu putea fi pusă însă în practică deoarece țărănimea nu era încă liberă, iar aceasta, am
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a activității sale (după 1870). În legătură cu această primă parte pregătitoare apariției cooperației în Vechiul regat putem spune că ea s-a caracterizat printr-un puternic curent de reformare a vieții economice și sociale din Principatele Române și prin adaptarea ideilor asociaționiste importate din occident la realitățile existente în teritoriile de la nord de Dunăre ocupate de români. 3. 2. 2. Apariția și evoluția cooperației agricole până în 1918 În situația generată după împroprietărirea de la 1864 se punea problema rezolvării, pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
o discursivitate care a atras atenția criticii încă în momentul publicării unor cărți ca Zodiac sau Petre Schlemihl. Scrieri ce recurg în mai mare măsură la forma „clasică” - cel puțin la nivelul versificației -, precum Incantații, nu renunță totuși la tehnica asociaționistă exploatată până la exces, cu o virtuozitate de excepție, - iar aceasta rămâne fără îndoială semnul cel mai constant al adeziunii poetului la programul suprarealist și, în genere, al avangardei, oricâte alte trăsături ale scrisului său l-ar diferenția, îndeosebi în raport cu gruparea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
a lucra credința că ești om, în acord cu tine, cu ceilalți, cu Absolutul. Soluția: înapoi la a învăța cu semnificație pentru a fi cu semnificație! Intrinseca legătură între ontologie, gnoseologie și axiologie. Evocarea paideică la V. Fetescu depășește demersul asociaționist de apropiere a imaginilor, simplă acțiune de proximitate. Ea realizează un acord, o fuziune energetică de rezonanță. O simplă întâmplare, ceva din câmpul real, din imediatitate îi prilejuiește autorului - auctor, cel ce pune în act, acție - să redea momente cu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
oamenii ce trebuie să-și realizeze sarcinile conform unor restricții determinate sunt mai puțin creativi; 6. orientarea extrinsecă - oamenii ce realizează o sarcină din motive externe sunt mai puțin creativi ( D., Balahur, 1997, pp. 44-46) I 1.2.5. Teoria asociaționistă a creativității Promotorii acestei teorii, J. Maltzmann și S.A.Mednick, consideră creativitatea ca un proces asociativ între elementele date, proces care este dirijat de anumite exigențe sau finalități și în urma cărora apar combinații noi. S. A. Mednick distinge trei tipuri de
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
noi. Conform acestei teorii concentrarea puternică și volumul bogat de cunoștințe diminuează probabilitatea unei soluții creative, o puternică fixare putând bloca această soluție. I 1.2.6. Teoria gestaltistă (configuraționistă) a creativității Teoria a apărut ca o contrareacție la teoria asociaționistă și consideră că demersul creativ nu se desfășoară cu totul aleator și că poate fi explicat doar prin considerearea globală a fenomenului, prin descoperirea întregii sale structuri interne. M. Wertheimer consideră că creativitatea presupune înțelegerea problemei prin intuiție și nu
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]