60,335 matches
-
mai ține minte ce a fost aici înainte de 1989, sunt strident de cunoscute. Astfel scena la care asistă deghizatul principe îi are ca protagoniști pe negustor despre care se spune că este "rotofei" și pe un țăran căruia i se asociază atributul "bietul". Sigur, e un caz, o poveste, nu o analiză de clase și tipologii sociale. Dar la clasa a doua se operează cu imagini și metafore și noțiuni simple care au rolul de a forma primele percepții față de lume
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
Într-o epocă atât de îndepărtată, încât arheologia nu mai găsește înțelesul cotidianului actual, termenii "glosarului lui Platon" sunt de un comic sec, britanic, irezistibil (farfurii zburătoare - "joc pentru copii, vezi și fast-food", literatura - "cuvânt de origine necunoscută, în general asociat cu maculatura sau deșeul", liberul arbitru - "termen asociat cu credința că alegera individuală sau voința nu avea nici o valoare pe piața comercială...", muzica rock - "sunetul rocilor vechi" etc.). În această nouă epocă, Platon - care va fi din nou alungat din
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
parte, ne reamintește Simona Popescu, "ar fi necesare redefinirile, cîmpul lor semantic fiind puternic perturbat de încetățenitele sensuri"). O asemenea reconstrucție beneficiază așadar de șansa unui plus de autenticitate, în măsură a dejuca "pornografia politică" (vorba lui Gellu Naum), lucrativ asociată cu minciuna "epistemologică" multilateral dezvoltată, cu comedia pseudovalorilor, cu rigiditatea tuturor ierarhiilor oficiale și oficioase. Revolta suprarealiștilor e o revoltă idealistă, "revolta pură", cum o numea Ferdinand Alquié, ca o aspirație de independență a spiritului inadaptabil atît la un context
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
era Președintele Iugoslaviei. Scandalul declanșat atunci a avut ecouri internaționale extrem de nefavorabile actualului deținut de la Haga. * Impresionante mărturii de părere de rău și simpatie pentru prea repede dispărutul Dumitru Tinu, directorul Adevărului în oată presa săptămînii trecute. România literară se asociază tuturor celor care l-au prețuit și care-l regretă pe ziaristul prob și moderat care a fost Dumitru Tinu. Într-o presă nebună, nebună, ca și lumea în care trăim, Dumitru Tinu a reușit să rămînă normal. Lucruri care
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
în varianta scurtă, același text nemțesc e tradus prin "statuia ne-a rînjit"... Poate, un bust, să rînjească? Mai ales cînd nu rînjește defel? Dacă rîndurile de față ar fi un pamflet, aș spune că ideea de "rînjet" poate fi asociată mai degrabă demersului cinematografic. Dar ele nefiind un pamflet, voi spune doar că viciul de fond al filmului ține, probabil, de scenariu. Deși invizibil, scenariul unui asemenea documentar e de o importanță capitală. În ochii unor autori prea siguri de
Anul Caragiale: Franzela amară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14388_a_15713]
-
importanță capitală. În ochii unor autori prea siguri de ei, probabil că noțiunea de "consultant de specialitate" e compromisă, ori încărcată de un balast peiorativ. N-am citit pe generic numele nici unui consultant. Regizorul n-a simțit nevoia să-și asocieze un ochi critic de calitate, un "specialist în Caragiale". Probabil că, dacă acel consultant ar fi existat, selecția elementelor ar fi fost alta, eșafodajul ar fi fost altul. Așa cum se prezintă, filmul e un montaj de citate, unele interesante sau
Anul Caragiale: Franzela amară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14388_a_15713]
-
Gheorghe Grigurcu Pe fondul de apatie al momentului critic actual (zicem apatie deoarece cîte un gest inconformist al tinerilor confrați nu se integrează adesea într-o concepție pe măsură, asociind, bizar, reflexele insurgente cu rețineri bătrîncioase, tentativele de revizuiri stridente cu... respingerea revizuirilor), intransigența lui Bujor Nedelcovici iese în relief. Prozatorul-disident e cu atît mai creditabil în publicistica și în jurnalul d-sale cu cît se vădește a fi un
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
Cornelia Ștefănescu Anul 2001 izbutește, printr-o ediție critică atunci începută, apropierea pe cât posibil organizată de opera lui Dimitrie Stelaru. Nu spun nimic în plus atunci când mă asociez atâtor cunoscători ca să mă bucur o dată în plus de individualitatea acestui mod de a scrie. Individualitate provocatoare, între suav și brutal, solemnă pedanterie a amănuntului ofensator al exteriorului și a demnității aristocratice a sufletului omenesc, cât s-a mai păstrat
Prozatorul-poet by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14403_a_15728]
-
standardele actuale ale compoziției literare, Matei Călinescu făcea o observație foarte pertinentă: în timp ce standardele compoziției literare moderniste ar trebui căutate în poezie, în caracterul ei independent și autonom, incompatibil cu transferul lingvistic, cele ale compoziției postmoderne ar fi prin excelență asociate cu ficțiunea și narativul. în epoca actuală, modelul ficțional ajunge așadar să se impună treptat în orice tip de discurs. Din acest punct de vedere putem demonstra cu ușurință că nici textele lui Umbetro Eco din volumul intitulat Sulla letteratura
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
de alegere decât în orice altă perioadă istorică, oamenii detestă și mai mult puținele obligații pe care le mai au. Pentru astfel de societăți, pericolul constă în faptul că oamenii se trezesc brusc izolați pe plan social, liberi să se asocieze cu oricine, dar incapabili să-și asume obligații morale care îi vor apropia de ceilalți". Stabilitatea familiei tradiționale fusese datorată până acum femeilor - care renunțau la carieră și chiar la viața proprie pentru a o întemeia (iată o nouă interpretare
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
a făcut amnezici la toate aceste realități, amintindu-ne în schimb să ne cruțăm reciproc interesele și să ne cultivăm schimburile de bune oficii. Și dacă - vorba lui Voltaire - "cei răi au complici, voluptuoșii au tovarăși de desfrâu, interesații au asociați, politicienii au partizani, omul comun și leneș are relații, iar prinții au curteni, doar virtuoșii pot avea prieteni". Și se pare că muzica românească este într-un anume fel virtuoasă, de vreme ce-și permite să aibă prieteni de calibrul
Barrie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14527_a_15852]
-
dispoziție, perspectiva nu este doar un loc lesnicios unde să-ți depozitezi dorințele, ci chiar o invitație la rectificarea acestor dorințe. Cele mai multe reuniuni de muzică nouă sunt solidare diversității, formei compozite și conținutului miscelaneu. Așa se face că, dacă am asocia un festival de muzică contemporană (de la noi sau de aiurea) cu o anume culoare, aceasta ar fi, cu siguranță, albul, căci în alb sălășluiesc toate culorile spectrului solar. Rămâne - pentru cine asistă la evenimentele respectivului festival - plăcerea de a-l
Barrie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14527_a_15852]
-
superlativul (cu unele sensuri particulare) sînt frecvente mai ales cu adesea ("mai adesea", "foarte adesea", "prea adesea", "cel mai adesea") și extrem de puțin probabile cu celelalte ("mai deseori", "foarte deseori", "prea deseori", "cel mai deseori" - ?). Toate cele trei forme sînt asociate mai curînd scrisului, unui stil cult, supravegheat; în vorbirea colocvială pare mai firească locuțiunea de multe ori. Adeseori e mai lung; între adesea și deseori, primul mi se pare mai eufonic, dar această judecată e determinată subiectiv; oricum, selecția ar
Adesea, adeseori, deseori... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14523_a_15848]
-
artistic", decorat de către plasticianul român, cu Richard Huelsenbeck, cu alsacianul Hans Arp și alții. Starea de spirit mărturisită de poetul pus pe fapte mari și gata de îndrăznețe aventuri este însă, la început, destul de curioasă: pornirilor lui curajoase li se asociază un anume inconfort și sentimentul că "în ciuda dorinței (sale) de asimilare, rămânea un străin pentru ei"; "Eram mefient, neîncrezător, posomorât, bănuitor, taciturn", adaugă el, dezgustat de toate, cu porniri nihiliste, și decis să rupă cu trecutul provincial din care tocmai
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
exploatării omului de către om, și, în mod special, o victimă a bărbaților: Tomiță, soldatul cu care trăia, este exponentul falocrației brutale, el câștigă mai mult decât ea și se consideră în drept să o domine din această cauză. Ana se asociază însă cu alte surate, demonstrând că feminismul este o mișcare a solidarității și că interesul individual este subordonat celui colectiv, așa cum predica Kollontai. Prietena Vica o inițiază întru independența de bărbați, expunându-i cazul cumnatei, care, după ce încasează câteva bătăi
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
și scenă se poate remedia pe parcurs, și este important cu atât mai mult cu cât scriitura instrumentală este extrem de plastică, mobilă, aerată - mulți au văzut în ea chiar o filiație mozartiană, un spirit cameral. La reușita spectacolului pot fi asociate și decorurile ingenioase semnate de Viorica Petrovici, dintre care, ultimul mai ales, are atmosferă poetică. Este de așteptat ca această seară plină de antren să devină unul dintre succesele de durată ale Teatrului; cei ce iubesc opera vor savura întotdeauna
Un succes de durată? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/14070_a_15395]
-
iar pentru a scoate aș supune atenției verbul a ridica, în "Ușor te poate ridica/ Din euforie". Observați și sugestia din final, optând pentru economie. Uneori trebuie să recunoaștem și să preferăm un termen, mai puternic singur decât atunci când îl asociem cu vreuna din umbrele lui. (Andra Ionescu, elevă, București) * Uneori este necesară dar nu și suficientă, plecarea pentru un timp, de acasă, pentru a te întâlni acolo cu tine însăți, cu oglinda ta, cu ecoul, cu punctul magic către care
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14095_a_15420]
-
în abur și dizolvată în lumină (Horea Paștina), Grădina este, de fapt, un loc de întîlnire al Creației dumnezeiești cu aspirația umană și o construcție mîntuită de dramele temporalității. Nu întîmplător, cu excepția lui Ion Gheorghiu, toți ceilalți pictori amintiți au asociat imaginea Grădinii unui program spiritual explicit, de multe ori cu evidente particularizări creștine. Întoarcerea la natură, la energiile primare ale vieții și la nenumăratele miracole disimulate în formele cele mai umile, așa cum se proiectează ea în ideologia și în estetica
Amneziile posterității (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14119_a_15444]
-
va fi tot mai mult înlocuit la Ionesco prin coliziunea postmodernă, de tip parodic, a tragicului cu comicul, cu fantasticul oniric, cu miraculosul suprarealist, melodramaticul, goticul și sublimul postmodern". Oare are dreptate autoarea noastră? Henri Gouhier, citat de d-sa, asociază, în volumul Le théâtre et l^existence (1991), conceptul de absurditate nu cu iraționalul care ar implica lipsa explicației, ci cu neraționalul dat de absența semnificației. În Mitul lui Sisif al lui Albert Camus lipsește semnificația tragică, drama condiției umane
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14138_a_15463]
-
a dezvoltat interesul pentru studiul rețelelor și contracțiilor semantice în diversele limbaje ale poeziei, de la "glossele secundare incrustate în textele antice, substituindu-se conexiunilor semantice, ceea ce demonstrează că încă din antichitate sensul era mai mult utilizat și rescris decât descifrat". Asociindu-se unei tradiții de emancipare în mare măsură laică și franceză ("ocol prin grădina filologică înspre filosofie"), Jean Bollak își propune calea tehnică de investigare a conceptelor: "A face istoria medierilor culturale, adică istoria lecturii, a textelor și interpretării lor
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
P. Sartre, Jean Paulhan, René Daumel, Drieu la Rochelle, Camus, ca literatură străină, Tudor Arghezi și Const. Brâncuși, ca expresii ale artei românești moderne. Textele sale din "Caete de Dor" sunt plimbare prin lumea artelor moderne. Numele lui Brâncuși îl asociază numelor intrate în marele repertoriu mondial, Lautréamont, Kafka, Shönberg. Brâncuși nu este un vizionar "ci o vrere de a crea", trăsătură care dă lumii conștiința că arta lui este modernă, mare și nepieritoare. O rară valoare a "Caetelor de Dor
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
unui homo religiosus, pe care, prin extensia, însă și prin accentul ei de profunzime angajantă, o putem socoti ca fiind fundamentală pentru eseistul în discuție. Fără a invalida criteriul estetic, departe de orice tendenționism simplificator, Nicolae Balotă caută a-l asocia cu cel religios, criteriul superior pe scara kierkegaardiană, statuînd cîteva devize ale demersului d-sale precum următoarele: "«De cîte secole o mare religie n-a mai zguduit lumea din temelii»? se întreabă autorul Antimemoriilor. Dar zeii religiilor dispărute bîntuie încă
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
a devenit prietenie, apoi suflu de care fiecare avea nevoie pentru a continua, iar în final am ajuns să ne înțelegem din priviri. Semnul deplinei comunicări. Ceea ce îl caracterizează pe Victor Rebengiuc este o inerentă disciplină scenică, abilitatea de a asocia stări contradictorii și de a descinde întotdeauna în profunzimea unui rol. Emană energie și stilizează grotescul lui Richard al-II-lea, este grosier și frust în rolul lui Stanley din Un tramvai numit dorință, tulburător, profund, dureros în Pădurea Spânzuraților, succulent în
VICTOR REBENGIUC, sărbătorit by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14288_a_15613]
-
și cea "favorabilă", ultima este adesea falsificatoare, întrucît ne așează, în chip aberant, într-o zonă a "normalității". Astfel mai sus pomeniții Best și Kellner se pronunță vehement împotriva Războiului rece, care a împiedicat răspîndirea fericirii comuniste pe întregul mapamond, asociindu-se cu războaie și intervenții locale pentru a sugruma mișcările, vezi Doamne, de "eliberare națională" din Vietnam, China, Coreea de Nord, Serbia, pentru a împiedica formarea "statelor naționale moderne". De ce-a fost oare "demonizat" Saddam Hussein, "insultat" prin compararea lui cu
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
Roman, venit special din Anglia, și Vasili Djabrailov din Ucraina. Ca element de noutate imediată, marmura n-a mai constituit acum un material unic, ea fiind înlocuită de către Mircea Roman și de către Ioan Marchiș cu granitul, iar Marchiș i-a asociat granitului și bronzul. Din punct de vedere formal, cei patru sculptori s-au înscris firesc în spiritul sculpturii de simpozion, realizînd lucrări monumentale ca expresie, puternice ca volumetrie și mai degrabă fruste din punct de vedere expresiv. În ansamblu, artiștii
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]