118 matches
-
ei este relativ tolerantă față de mișcări deviante sau nonconforme legii. Aproape că manifestă indulgență față de cei care și-au pierdut uzul rațiunii și au încălcat legea; iar dacă uneori îi sancționează, nu-și pune și întrebări teoretice în privința lor. Caracterul asocial, anomaliile lor nu amenință ordinea stabilită. Sînt considerați inofensivi sau pur și simplu născociri ale sistemului. Dar dacă societatea se cutremură de la temelii, dacă e atacată din afară, atunci pericolul ce apasă asupra securității ei interne și externe sporește amenințarea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
putere atît de tiranică, încît totul va trebui să se închine dinaintea ei"264. Iată de ce caracterele psihice ale conducătorului, cele care ne captivează și fac din el un magnetizator înnăscut, sînt analoge cu cele ale inventatorului, individ puternic și asocial, absorbit în ceea ce Balzac numea căutarea absolutului. Ele denotă unitatea ca scop, singleness of purpose, cum spun englezii, proprie unui individ dominat de o singură pasiune. Deci iluminatului, obstinatului, monoideicului. Tarde îl descrie în următorii termeni: "După cum se știe, ascendentul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
deci în preferința pentru ceea ce ai în locul a ceea ce ai dori să ai, pentru dragostea rudelor în carne și oase în locul recunoașterii de către personaje îndepărtate și pe deasupra fictive. Putem presupune însă că o minoritate de copii, destul de narcisiaci, ba chiar asociali pentru a avea încredere în propria lor forță se încăpățînează, cu orice preț, să-și trăiască romanul, să-și realizeze visul. Fie deoarece cred că este greu de trăit în propria lor familie, cazul lui Flaubert, fie pentru că existența unei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sectorului terțiar, mai specific a serviciilor a căror producție și distribuție nu sunt determinate de procesul de schimb și de piață) se va decide că un serviciu e de valoare și în consecință merită plătit (cum ar fi bunăstarea, securitate asocială, educația ș.a.). La rândul său, Luhmann (1995) înțelege globalizarea ca o consecință a modernizării structurale a societăților vestice. Pentru Luhmann problema globalizării este introdusă de înseși modul în care se definește societatea. Societatea este sistemul acțiunilor sociale bazate pe comunicare
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sieși, ceilalți devenind dispensabili. Or, se afirmă că ceea ce unește ființele umane este mai important decît ceea ce le separă, iar virtutea ca și capital economic se vădește în relație cu ceilalți. Mai mult, nu s-ar putea imagina un individ asocial. Dar pustnicii ce sunt? Apoi, la origini, Dumnezeu a creat omul, societatea sau grupul s-au format mai apoi. Totuși, ideologia holistă, pentru care întregul este mai important decît părțile componente, consideră grupul mai important decît individul, socialul decît economicul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
cu scamă dinspre sociologie și antropologie, discipline ale căror reprezentanți considerau că societatea nu este reductibilă la indivizii care o compun și nici deductibilă din calculele lor raționale. Nu, subiecții umani nu sunt niște roboți egoiști și raționali, amorali și asociali. Societatea nu poa-te și nu trebuie să fie redusă la o piață. Chiar la sociologii cei mai individualiști, cum sunt Max Weber și W. Pareto, punerea în lumină a îngustimii cîmpului de validare a individualismului raționalist îi deschide tocmai spre
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
apud M. Dumitrana, 1998, p.9). Situația acestor copii este cu atât mai dificilă cu cât specialiștii subliniază faptul că, aproape fără excepție ei sunt „sortiți" practic delincventei, unei vieți dezechilibrate, adesea dramatice. Majoritatea manifestă probleme de ordin psihiatric, devin asociali, sunt, într-o proporție îngrijorătoare, deficienți mintal ori „copii problemă”. Instituționalizarea nu este o soluție și societatea căută alte căi de a le asigura o evoluție relativ normală. „Evident, pentru copil modelul ideal al instituției este instituția familiei, în înfățișarea
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3140]
-
un superb animal cu bot de vulpe și blană, cu șase degete, coadă și patru picioare multifuncționale, care militează contra canibalismului și a afacerilor terifiante ale Corporației, argumentând că suntem cu toții la fel sub piele, oameni și animale. Nesociabilă și asocială, revoltată de abuzuri maschiliste și încercată de greață și ură față de vodseli, Isserley revine pe autostradă. Are la bord, de data asta, un ucigaș în serie. Cei doi par să își contramandeze intențiile de a se suprima reciproc; percepția celuilalt
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
în postura de părinte (deși își iubește fetița, amintindu-și de ea mereu cu durere, o evită, nereușind să-i plătească nici măcar pensia alimentară). Se recăsătorește cu o femeie construită după profilul lui psihologic boem (o actriță cu similare impulsuri asociale), Mona (în trilogie), June (în realitate) pe numele ei. Mona/June îi înțelege dorința de evaziune din viața comună și îl încurajează să renunțe la orice angajament social, să devină un parazit de lux. Pentru Miller, aceasta este existența ideală
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
spune Sagan, fiecare epocă de cultură și-a "pus la păstrare" un sănătos rezervor de energie frustă, de "barbarie" și de biologie pură, darwiniană, "cultura spaimei" făcând parte din această cămăruță culturală de substrat, unde mai găsim instinctele sau primitivismul, asocialul și abisalitatea, "domenii" pe care Kierkegaard și Nietzsche le vor resemantiza energetic și dionisiac, ele intrând ulterior, prin antifrază, în recuzita modernismului negativ al secolului al XX-lea, pentru a se exprima prin "țipătul" lui Munch, angoasa lui Kafka, teama
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
persoana, la fel de înspăimântătoare, a Diavolului. Coabitarea a traversat, apoi, glorios, secolele, cu sincope mai mici sau mari, dar la fel de redutabil, de stereotipizant, debordând în "dreptul" artistului de a fi genial, adică altfel decât omul de rând, de a fi barbar, asocial, automutilant (ca Van Gogh) sau nevrotic și suicidar: de a strânge mănunchi, din mai multe direcții, toate firele divergente ale anormalului și terifiantului european, devenite măsură a genialității în romantism, orgoliu și sfidare mai târziu etc. Artistul ca administrator al
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
societatea engleză cuminte îi genera mai rar fiind, în sine, mai mult decât psihanalizabilă. Numeroși exegeți au remarcat spectaculosul fenomen de restructurare socială simbolică pe care l-a reprezentat romanul gotic englez, prin mutarea acțiunii într-o geografie irațională, marginală, asocială, ca și cum societatea n-ar mai fi în stare să producă anticorpi la atrocitățile care o înconjoară. Sugestia, pe care această inversare paradoxală o producea, este că societatea generează, genetic și genealogic, debilitate inerțială, devitalizată, pe când marginalitatea naște ființe anormale foarte
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
produse mai puțin gustoase, dar sănătoase? În plus, invazia produselor gata preparate destinate consumului imediat nu a schimbat obiceiurile noastre culinare numai "prin di-zolvarea unei mese într-o serie de gustări neregulate", dar și prin transformarea mesei într-o formă asocială 167. Dimensiunea socială a mesei în famile a devenit un moment solitar: membrii familiei mănâncă separat pentru că au programe diferite, iar prânzul sau gustările se desfășoară în intimitatea biroului fiecăruia. Hrana reprezintă mai mult decât simpla supraviețuire. Ea este parte
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cu cât excluderea este mai slab utilizată, cu atât marginalizarea străinilor este mai puternică și invers 372. Mecanismul este explicat de Adrian Neculau și Gilles Ferréol prin faptul că "fiecărui aspect al excluderii îi corespunde nu numai un vocabular specific (asociali, inadaptați...), dar și diverse moduri de acțiune, private sau publice, organizate în jurul ajutorării sau sancționării, supliciului sau compasiunii"373. La acest nivel este important de menționat faptul că apare fenomenul influenței sociale, care presupune un permanent schimb între grupul de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
aprofundarea și apoi la explozia schemei S-R. După cum afirmă Jean-Léon Beauvois, într-un bilanț realizat asupra acestei probleme (in J.-P. Leyens și J.-L. Beauvois, L'ère de la cognition, Grenoble, PUG, 1997, p. 289), "cognitivismul este o paradigmă asocială, în ceea ce privește sursele sale metateoretice și deci în ceea ce privește ideologia sa de bază". Acesta revendică o luare în considerație, în ipotezele de cercetare, a influenței raporturilor sociale asupra proceselor cognitive. Progresia lucrărilor poate fi rezumată astfel: Începutul secolului Schema S-R 1920-1955
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
pentru a nu răni sensibilități particulare, și de distanțarea de curentul psihanalitic. Referințele explicite la acesta asociază termenii specializați (complex, nevroză, libido) cu preocupări diverse, precum astrologia, dezvoltarea personală sau adoptarea produselor estetice. Psihanalistul este, de exemplu, transformat în ființă asocială "ce privește prin gaura cheii" oaspeții la o recepție. Prin formule retorice și metaforice, difuzarea încearcă să "asimileze cît mai mult posibil pentru public" (ibid., p. 340) și să se apropie de un tip de comunicare neoficial precum zvonul sau
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
care au dat glas sublim acestui mit al socializării se numără și É. Durkheim (1980) [1911], care trasează funcția educației în crearea în om a unui ființe noi ființa socială pe care educația o suprapune peste ființa egoistă, amorală și asocială (pp. 39-40). Educația, prin care Durkheim înțelege "acțiunea exercitată de către generațiile adulte asupra celor ce nu sunt coapte pentru viață socială", este în fapt echivalentă cu umanizarea organismului biologic prin socializare morală (pp. 39, 41). Doar prin plămădirea acestei ființe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sau urmași), dar dezvolt] aceast] schem] alternativ] cu mult rafinament și cu o aplicabilitate mai larg]. În aceste scrieri, cunoașterea metafizic] este plasat] deasupra scopurilor lumești, ins] schemă permite în același timp, de fapt încurajeaz], o c]utare detașat] și asocial] a scopurilor spirituale extrase din provoc]rile lumești. Nu poate fi negat faptul c] aceast] tendinț] se contureaz] la yoghini și asceți și c] influențeaz] gândirea etic] indian]. Aparent, dharma aproape c] nu mai este necesar]. Așa cum spune virtuosul Yajnavalkya
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
generalizat] a lui Kant este absent] în acest caz. Motivația reg]sit] în Gita nu vrea s] fac] din „Bun]voinț]” determinantul acțiunilor morale, ci s] conserve baza cultural] brahman] (idealul care poate fi înf]ptuit), integrand ameninț]toarea etic] asocial] a renunț]rii ascetice și combinând, în plus, influența unei cucernicii native cu orientarea să teist]. Etică din Gita este atat moral], cât și material]: fiecare trebuie s] își îdeplineasc] datoria în funcție de „natură” fiec]ruia; ins] aceast] datorie este determinat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în funcție de reperele lor. În acest mod, s-au introdus în circuitul terminologiei de specialitate o serie de concepte având o accepțiune restrânsă, specializată după tipul de norme luat ca sistem de referință. De exemplu, sintagmele „comportament deviant", „comportament aberant", „comportament asocial", „comportament infracțional sau delictual" sunt generate de diversele perspective de abordare a devianței și nu pot fi luate drept sinonime: „comportament deviant" este un concept sociologic și se referă în special la abaterile de la normele/valorile sociale; „comportament aberant" sau
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
în suflete și în societate, imediat, într-o generație, într-un fel de exaltare generoasă, în care valorile religioase se amestecau cu o întreagă floră de sentimente mai puțin pure și mai puțin religioase"4, Nae Ionescu le propunea creștinismul asocial, liturgic, "orientat în întregime spre viața de dincolo, în care împărăția lui Dumnezeu se realiza abia la sfârșitul lumii, printr-un fel de catastrofă eshatologică a cosmosului întreg". Prin urmare, metodei studenților de liberă alegere și interpretare a textelor, filosoful
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
o denunțare a actului constitutiv. 2. Alți participanți la organizațiile internaționale Pot participa și alte entități decât membrii fondatori dacă aceste entități doresc cooperarea, iar părțile contractuale o acceptă. Principalele forme de participare la activitatea organizațiilor internaționale, menționăm: a.-Membrii asociali - calitate ce poate fi obținută de state suverane care nu îndeplinesc în totalitate condițiile pentru a deveni membri cu drepturi depline. Aceste state nu au drept de vot și nici nu pot fi aleși în organele principale ale organizației. b
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
se oferă argumente în favoarea teoriilor prezentate. Proba oferă elemente indisputabile, închise dezbaterii, învingînd îndoiala oamenilor raționali, pe care îi convinge, ceea ce înseamnă că le funizează mijlocul de a-i identifica pe locutorii lipsiți de judecată, încăpăținați, dominați de pasiuni ori asociali. Retorica antică nu făcea distincție între probă și argument, căci punerea în serie a probelor etice, patetice și logice relevă că proba retorică putea fi orice stimul, verbal sau non-verbal, capabil de a induce o credință. De fapt, distincția probă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care au dat glas sublim acestui mit al socializării se numără și É. Durkheim (1980) [1911], care trasează funcția educației în crearea în om a unui ființe noi - ființa socială pe care educația o suprapune peste ființa egoistă, amorală și asocială (pp. 39-40). Educația, prin care Durkheim înțelege "acțiunea exercitată de către generațiile adulte asupra celor ce nu sunt coapte pentru viață socială", este în fapt echivalentă cu umanizarea organismului biologic prin socializare morală (pp. 39, 41). Doar prin plămădirea acestei ființe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
un mijloc de securizare și satisfacere a nevoilor fundamentale asociate unei vieți nesigure și pline de lipsuri. Cu privire la evidențierea relației dintre starea de bine psihologic și valorile comunitare, Raz (apud Mulhall, Swift, 2000, pp. 343-345) a argumentat împotriva unui individualism asocial, susținînd că societatea este cea care îi oferă individului o matrice de semnificații în care acesta își poate defini cu succes identitatea și idealurile de viață. Totodată, starea de bine psihologic a mai fost studiată și în relație cu noțiunea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]