290 matches
-
percepe vizual" (nonintențional, perceptual) cu trăsătura [+Prezent] satisface contextul pasivului reflexiv, independent de realizarea obiectului direct ca nominal, ca subordonată conjuncțională/relativă sau ca propoziție gerunzială (264-267). Alegerea între tipul de pasiv pare că este determinată și de anumite restricții aspectuale. Dacă verbul din matrice este [+Perfectiv] sau dacă întreaga construcție exprimă un eveniment iterativ, verbul de percepție acceptă doar pasivizarea prototipică (268). ACTIV PASIV (264) De aici văd munții. > (264') *Sunt văzuți munții vs Se văd munții. (265) Îl văd
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
un comportament asemănător verbului a vedea. Acceptă pasivul cu se independent de tipul de construcție - cu un nominal obiect direct (275), într-o structură cu obiect direct avansat (276) sau cu obiect direct realizat prin propoziție conjuncțională (277). Selecția trăsăturii aspectuale [+Perfectiv] face ca verbul să accepte doar pasivizarea prototipică (278): ACTIV PASIV (275) Aud pianul. > (275') Se aude pianul. (276) Îl aud pe Andrei cântând. > (276') Se aude Andrei cântând. (277) Aud că susură apa. > (277') Se aude că susură
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de percepție pentru pasivul-reflexiv, fără ca această preferință să fie generalizată. Sunt, pe de altă parte, contexte în care este admis doar pasivul prototipic. Alegerea între pasivul prototipic și pasivul reflexiv pare a fi condiționată, în unele contexte, de anumite trăsături aspectuale ale predicației. Construcțiile pasive cu verbe de percepție nonintențională păstrează neacoperită poziția complementului de agent. Această particularitate se asociază cu faptul că subiectul verbelor de percepție nonintențională este Experimentator, neavând nicio implicare în procesul exprimat de verb. În aceste condiții
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
structură internă. Pornind de la clasificarea lui Vendler [1967] 1974 în ce privește tipologia claselor semantice de verbe, observăm că verbele de percepție se încadrează, în sens larg, în clasa verbelor de stare sau în cea a activităților. Arătăm în continuare că proprietățile aspectuale nu pot fi determinate fără a ține cont de structura grupului verbal extins și semnalăm faptul că interpretarea aspectuală a verbelor de percepție este strict dependentă de semantica predicației subordonate. Astfel, percepția este concepută ca punctuală sau durativă în funcție de modul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție se încadrează, în sens larg, în clasa verbelor de stare sau în cea a activităților. Arătăm în continuare că proprietățile aspectuale nu pot fi determinate fără a ține cont de structura grupului verbal extins și semnalăm faptul că interpretarea aspectuală a verbelor de percepție este strict dependentă de semantica predicației subordonate. Astfel, percepția este concepută ca punctuală sau durativă în funcție de modul în care este organizat fenomenul supus percepției - Îl văd pe Andrei trântind ușa (percepție punctuală), Îl văd pe Andrei
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
evidențială 150 A ARĂTA - nu există definiție în DEX 2009 pentru sensul evidențial. A SUNA intranz. "a scoate, a produce, a emite anumite sunete". A MIROSI intranz."a avea (și a răspândi) un miros" BIBLIOGRAFIE Avram 2003 = Larisa Avram, "An Aspectual Analysis of Gerunds", în Revue Roumaine de Linguistique, p. 203-219. Alm-Arvius 1993 = Christina Alm-Arvius, The English Verb See: A Study in Multiple Meaning, Gӧteborg, Acta Universitatis Gothoburgensis. Barron 1999 = Julia Barron, Perception, volition and reduced clausal complementation, teză de doctorat
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Probleme teoretice și aplicații practice, București, Editura Universității din București. Buck 1949 = Carl Darling Buck, A Dictionary of Selected Synonyms in the Principal Indo-European Languages, Chicago&London, The University of Chicago Press, p. 1017-1084. Brinton 1988 = The development of English aspectual system: aspectualizers and postverbal particles, Cambridge, Cambridge University Press. Caragiu 1957 = Matilda Caragiu, Sintaxa gerunziului românesc, în Al. Graur, Jacques Byck (ed.), Studii de gramatică, II, p. 61-89. Carlson 1980 = Gregory N. Carlson, Reference to Kinds in English, New York, Garland
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
From Etymology to Pragmatics, Cambridge, Cambrige University Press. Talmy 2000 = L. Talmy, "Fictive motion in language and ception", în L. Talmy, Toward a cognitive semantics. Vol. I: Concept structuring systems, Cambridge, MA, MIT Press, p. 99-178. Tenny 1994 = C. Tenny, Aspectual Roles and the Syntax-Semantics Interface, Dordrecht, Kluwer. Usoniene 2001 = Aurelia Usoniene "On Direct/Indirect Perception with Verbs of Seeing and Seeming in English and Lithuanian", în Working Papers, 48, Lund, Lund University, Departament of Linguistics, p. 163-181. Van Voorst 1988
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ar fi verbe cu inversiune. 35 Pentru o perspectivă amplă asupra acestei corelații, vezi Levin, Rappaport Hovav (2005: 9-34) și, referitor la clasa verbelor de percepție, Gisborne (2010: 151-193). 36 Vezi la C. Tenny (1994 [1992]: 2) formularea Ipotezei Interfeței Aspectuale (engl. The Aspectual Interface Hypothesis): "The universal principles of mapping betwen thematic structure and syntactic argument structure are governed by aspectual properties. Constraints on the aspectual properties associated with direct internal arguments [=underlying objects], indirect internal arguments [=other arguments within
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cu inversiune. 35 Pentru o perspectivă amplă asupra acestei corelații, vezi Levin, Rappaport Hovav (2005: 9-34) și, referitor la clasa verbelor de percepție, Gisborne (2010: 151-193). 36 Vezi la C. Tenny (1994 [1992]: 2) formularea Ipotezei Interfeței Aspectuale (engl. The Aspectual Interface Hypothesis): "The universal principles of mapping betwen thematic structure and syntactic argument structure are governed by aspectual properties. Constraints on the aspectual properties associated with direct internal arguments [=underlying objects], indirect internal arguments [=other arguments within VP], and external
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
la clasa verbelor de percepție, Gisborne (2010: 151-193). 36 Vezi la C. Tenny (1994 [1992]: 2) formularea Ipotezei Interfeței Aspectuale (engl. The Aspectual Interface Hypothesis): "The universal principles of mapping betwen thematic structure and syntactic argument structure are governed by aspectual properties. Constraints on the aspectual properties associated with direct internal arguments [=underlying objects], indirect internal arguments [=other arguments within VP], and external arguments [=underlying subjects] in syntactic structure constrain the kinds of event participants that can occupy these positions. Only
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Gisborne (2010: 151-193). 36 Vezi la C. Tenny (1994 [1992]: 2) formularea Ipotezei Interfeței Aspectuale (engl. The Aspectual Interface Hypothesis): "The universal principles of mapping betwen thematic structure and syntactic argument structure are governed by aspectual properties. Constraints on the aspectual properties associated with direct internal arguments [=underlying objects], indirect internal arguments [=other arguments within VP], and external arguments [=underlying subjects] in syntactic structure constrain the kinds of event participants that can occupy these positions. Only the aspectual part of thematic
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Constraints on the aspectual properties associated with direct internal arguments [=underlying objects], indirect internal arguments [=other arguments within VP], and external arguments [=underlying subjects] in syntactic structure constrain the kinds of event participants that can occupy these positions. Only the aspectual part of thematic structure is visible to the universal linking principles". 37 Vezi și clasificarea mai generală din GALR I (2008: 326) în următoarele trei clase: verbe de stare, verbe de eveniment și verbe de acțiune. 38 O traducere aproximativă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de la Enghels (2007: 74) și sunt traduse. 40 Testele folosite de Gisborne (2010) sunt preluate de la Brinton (1988) și Dowty (1979). 41 Clasificarea propusă de Vendler aparține domeniului lexical-noțional, operând la nivelul unităților lexicale verbale independent de valorile temporale sau aspectuale ale celorlalți constituenți prezenți în grila sintactică a verbelor. Vom arăta că aspectul nu este o proprietate inerent lexicală, ci se stabilește la nivelul GV extins, fiind determinat și de tipul de argumente și de adjuncți selectați. 42 Enghels (2007
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a mile (i.e. a telic, or delimited, predicate). Hence the distinction between telicity and atelicity should not be one in the nature of the object described, but in the description applied to the object". 46 Testele de delimitare a trăsăturilor aspectuale ale verbelor sunt mai nuanțate, mai specifice cele folosite de Gisborne (2010), în sensul că oferă o perspectivă mai amplă asupra predicației verbale. 47 Vezi și remarca lui Gisborne (2010: 182): "[...] the nature of perception varies with the percept (s.n.
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
decă "el obișnuiește să cînte", "el este cîntăreț" etc. Cînd însă apar elemente în plus se explicitează care dintre aceste două aspecte este actualizat: el cîntă și nu-l interesează ce facem noi / el cîntă în orchestra filarmonicii. O distincție aspectuală specifică există în limba engleză între forma nedefinită și cea continuă, care marchează un tip de exprimare a categoriei aspectului verbal. Formele aspectului nedefinit arată că acțiunea este concepută fără a se raporta la momentul vorbirii, deci, într-un prezent
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
arată că acțiunea este concepută în desfășurarea ei, ca fiind în mod concret săvîrșită, într-un moment prezent, trecut sau viitor (he is singing, he was singing). Deși în parte similară, această distincție din engleză este totuși diferită de tipul aspectual perfectiv (acțiune încheiată) - imperfectiv (acțiune în curs de desfășurare). Astfel, perfectul compus din română (și din celelalte limbi romanice) exprimă o acțiune trecută și terminată (am scris un articol), în vreme ce imperfectul exprimă o acțiune în curs de desfășurare, deci neterminată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
deci neterminată (ieri citeam scrisoarea de la tine). Gustav Guillaume a demonstrat, în 1929, că actualizarea unei construcții verbale în discurs presupune două tipuri de alegeri: alegeri temporale, vizînd plasarea timpului explicat în una dintre cele trei epoci cronologice, și alegeri aspectuale, vizînd articularea fluenței timpului implicat în proces cu cel al timpului universal. Modurile nepersonale nu articulează verbul decît după categoria aspectului dînd timpului implicat de proces o reprezentare printr-o singură realizare (infinitiv: a cînta), printr-o conversiune a realizării
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
spus, spunere și spus) presupune raportarea la categoria timpului. Actualizarea limbii în discurs constă în înscrierea într-o realitate personală, spațială și temporală a activității frastice, dincolo de activitatea textuală, iar această actualizare produce o imagine a timpului, înscriind temporal și aspectual această activitate pe imaginea timpului care construiește discursul, ceea ce permite operația de realizare a relației cu referința. Timpul este reprezentat de elemente ce țin de diferite clase gramaticale: substantiv (săptămînă), adjective (data viitoare), adverbe (ieri, apoi) și îndeosebi verbe (a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în care este redat lexical, implică timpul pe care categoriile verbale sau destinația discursului le imprimă pe linia imaginară ce permite operația de vizare a referinței. Prin această perspectivă se explică diferitele timpuri verbale prin diferențele de reprezentare temporală și aspectuală, încît, prin abordarea alternativă, aspectuală și temporală, textualitatea și referința realizează două paradigme ale timpului verbal. Astfel, de exemplu, perfectul simplu ar fi definit prin faptul că reprezintă timpul implicat într-o singură incidență în cadrul perspectivei aspectuale, prin faptul că
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
implică timpul pe care categoriile verbale sau destinația discursului le imprimă pe linia imaginară ce permite operația de vizare a referinței. Prin această perspectivă se explică diferitele timpuri verbale prin diferențele de reprezentare temporală și aspectuală, încît, prin abordarea alternativă, aspectuală și temporală, textualitatea și referința realizează două paradigme ale timpului verbal. Astfel, de exemplu, perfectul simplu ar fi definit prin faptul că reprezintă timpul implicat într-o singură incidență în cadrul perspectivei aspectuale, prin faptul că face să se releve reperul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
reprezentare temporală și aspectuală, încît, prin abordarea alternativă, aspectuală și temporală, textualitatea și referința realizează două paradigme ale timpului verbal. Astfel, de exemplu, perfectul simplu ar fi definit prin faptul că reprezintă timpul implicat într-o singură incidență în cadrul perspectivei aspectuale, prin faptul că face să se releve reperul referențial și prin faptul că evenimentul este situat pe primul plan. De altfel, categoria gramaticală a timpului este purtătoare în discurs a informației temporale, aspectuale, referențiale și textuale. În concepția lui G.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
implicat într-o singură incidență în cadrul perspectivei aspectuale, prin faptul că face să se releve reperul referențial și prin faptul că evenimentul este situat pe primul plan. De altfel, categoria gramaticală a timpului este purtătoare în discurs a informației temporale, aspectuale, referențiale și textuale. În concepția lui G. Guillaume, a gîndi o noțiune înseamnă a o construi, timpul necesar acestei operații fiind un timp operativ. Cuvintele reprezintă însă gîndirea numai în măsura în care sînt organizate în sisteme, căci fiecare sistem reprezintă timpul operativ
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
anacronisme în ceea ce privește ordinea cronologică, și ciudățenii mai complexe în durată. Ar trebui să avem totuși în vedere posibilitatea ca alte metode, ce nu sînt genettiene - cum ar fi cele stilistice care se referă strict la tiparele temporale și aspectuale ale unui verb dintr-o narațiune, apoi la adverbialele cu nuanță temporală - ca și apelul la normele cititorilor (mai curînd decît la cele textuale) să se poată adapta mai bine la ceea ce gîndim noi despre reordonări textuale, ritm și frecvență
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Agreement (engl.), categoria funcțională acordul subiectului AgrOP = Object Agreement Phrase (engl.), grupul acordului obiectului AgrOP = Subject Agreement Phrase (engl.), grupul acordului subiectului AP = Adjectival Phrase (engl.), grup adjectival arb = interpretare semantică generică, "arbitrară", în accepția lui Cinque (1988) AspE = nodul aspectual responsabil de telicitate, în accepția lui Borer (1994) AspEM = nodul aspectual al măsurării evenimentului, în accepția lui Arad (1996) AspOR = nodul aspectual al originii evenimentului, în accepția lui Arad (1996) AspP = Aspectual Phrase (engl.), grupul aspectului; nodul aspectual rezervat măsurării
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]