122 matches
-
numai prin oglindă, ca privirea lui ucigătoare să se întoarcă împotriva lui! Sau dacă îngerul te va înălța deasupra lor ca să-i poți călca de sus în picioare, sau îți va șopti răspunsul la ghicitoarea cu care te va provoca Aspida, să iei aminte la ce spune îngerul, chiar dacă câteodată se înșală: Ce este? Ce omul nu poate găsi singur? Ce nu i se mai poate lua După ce odată i s-a dat. Și ce el nu recunoaște Decât după ce l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
zbierau îngerii survolând deasupra ta din toate direcțiile. Dacă ți-ai răspuns la această ghicitoare, nimic din ce ți se va întâmpla de-acum înainte nu va mai necesita vreo explicație, nimic nu ți se va mai părea imposibil. Lucrătura Aspidei este dintre cele mai perverse. Ea nu poate fi desfăcută decât cu mare greutate și numai dacă ai credință. Credința în iubirea adevărată te poate face invulnerabil în fața Aspidei, dar numai după ce odată ai trecut nevătămat prin ultrajele ei. Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
vreo explicație, nimic nu ți se va mai părea imposibil. Lucrătura Aspidei este dintre cele mai perverse. Ea nu poate fi desfăcută decât cu mare greutate și numai dacă ai credință. Credința în iubirea adevărată te poate face invulnerabil în fața Aspidei, dar numai după ce odată ai trecut nevătămat prin ultrajele ei. Numai după ce ai savurat înșelăciunea și ai suferit amarnic consecințele ei, vei ști să valorezi și să recunoști iubirea autentică. Și-atunci îi vei fi mulțumit în sinea ta Aspidei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Aspidei, dar numai după ce odată ai trecut nevătămat prin ultrajele ei. Numai după ce ai savurat înșelăciunea și ai suferit amarnic consecințele ei, vei ști să valorezi și să recunoști iubirea autentică. Și-atunci îi vei fi mulțumit în sinea ta Aspidei că te-a făcut mai puternic. Suferința te poate răpune și distruge, dar și înnobila și fortifica sufletește dacă vei ști s-o înțelegi, după cum fiecare lucru are rostul lui. Altă zi. Ce spune ea. Sau ce-ar spune ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pură între ființe fără să-i sufle o vorbă, eu, creatură ignobilă, lipsită de grație și virtuți, de unde aș putea să știu??? Dau din umeri și-mi apropii fruntea de botul uscat de dor al Licornului. De vină e numai Aspida. N-ai dori să mai asculți o poveste? Dacă ai s-o mai întâlnești vreodată, aș vrea să i-o spui și ei din partea mea. Am ținut această poveste pentru ziua în care speram să fiu doar eu singur cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Doar ei, prin atingere, regăsesc memoria genunchilor ei sau a pântecelui Hipogrifului. Electrizați într-o dulce melancolie, genunchii mei vibrează ușor în ritmul muzicii: "Still my guitar gently weeps". Sfârșitul poveștii și morala ei De vină nu poate fi numai Aspida. Okurina Sicran. Numele străbunicului Okurina sta ascuns între două foi de pergament negru și-și lăsa umbra fulgurată de lumina obscură a veiozei să se întrevadă vag, ca un semn tainic și amenințător. Sicran mototolea absent cu vârfurile degetelor peticele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
și-l reașez la locul lui, în scobitura pieptului, rotundă ca o lingură. E mai bine așa. În fond, așa e mult mai bine! New-York 2008 Cuprins Prefață ............................................................................ 5 Scurtă dare de seamă (Prolog) ............................... 13 Ciclul Animus ............................................................ 17 Sub semnul Aspidei ..................................................... 19 Okurina ........................................................................... 61 Triogamie ....................................................................... 70 Fotografia ....................................................................... 101 Pulcheria și Îngerul ....................................................... 107 Împărătița Furnică ........................................................ 125 Confesiunile maimuței Makonde .............................. 133 Fereastra ......................................................................... 143 "El"-ul ............................................................................. 155 Ciclul Anima .............................................................. 163 Darurile mării ................................................................ 165 Îngerul exterminator ..................................................... 178 Rechinii războinici cu ochii albaștri ........................... 209 Albatroșii "Danzantes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
A. Gh. Olteanu Despre Roxana Pavnotescu, autoarea cărții Sub semnul Aspidei, aflăm, dintr-o Prefață a dlui prof. Dumitru Micu, date care precizează că scriitoarea e "domiciliată în New York din 1990, scrie în limba maternă, ca pe vremea când era studentă și elevă. I-au apărut versuri și povestiri, cronici de
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
Steaua", "Tribuna", România literară, "Cultura" și "Nordul liber". în 2005 a debutat editorial cu un volum de poeme: Despre ningiri și ningele. Iată-i acum debutul editorial în proză!" (p. 5). Vom spune din capul locului că în Sub semnul Aspidei asistăm la întoarcerea pe toate fețele a nefericirii omenești într-o lume degradată, secularizată, demitizată, altfel spus, o lume în care omul, rupt de mediul său natural, la care continuă totuși să tânjească, nu-și mai găsește armonia interioară, seninătatea
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
interioară, seninătatea și bucuria vieții, din pricina spargerii înseși a acestor valori în modernitate. Omul modern: cu suferințele lui, cu fantasmele lui, cu speranțele, cu dezamăgirile lui, cu angoasele lui. Copleșit de atâtea stări contradictorii (bărbat sau femeie) din Sub semnul Aspidei nu poate fi decât nefericit. Această observație majoră rezultă din parcurgerea amalgamată a ipostazelor de viață foarte diferite, prinse în tot atât de diferite modalități de expresie: narațiune, eseu, scenetă, poem, cu precizarea însă că nici una dintre aceste mijloace nu-și păstrează
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
aceste mijloace nu-și păstrează puritatea canonică, ci se întrepătrund: la o analiză mai atentă, găsești o cale de comunicare între ele. în toate episoadele narative, în toate paginile eseistice, în toate poemele (de fapt, două superbe descântece "culte" de aspidă), descrierile, scenetele etc. care compun cartea, se sugerează, se proiectează în afară sau se consumă în interior aceeași idee: omul și-a pierdut "... naiva dintâi virginitate" (după o frântură de vers arghezian) sufletească. E bântuit acum de tot felul de
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
sau introspecție) sau, de la caz la caz, a propriilor eu-uri pare să fie preocuparea majoră a autoarei. Existența mai multor euri coexistând într-unul singur e semnul pierderii identității de sine, de căutarea căreia personajul/ personajele din Sub semnul Aspidei pare/ par să facă o adevărată obsesie. Or, tocmai această obsesie este caracteristica principală a omului modern. Roxana Pavnotescu pare a se întâlni - dacă nu chiar a o ilustra - cu definiția lui Musil: "eul e un delir al mai multor
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
multor euri". Dovada peremptorie a acestui "delir" nu poate fi decât recursul permanent la fantastic, despre care vorbeam mai sus. Fie că e vorba de rezervația creaturilor fabuloase, cu sursa în bestiarul mitologic sau direct în imaginația prodigioasă a autoarei: Aspida, Licornul, Vasiliscul, Vampirul, Vârcolacul, Iormorogul, Cotoroanțele, Centaurul, Hipogriful etc., etc.; fie că e vorba de anomalia din Triogamia (pp. 70-100), scrisă sub forma unei serii de scenete, prin care ne aflăm în plin absurd; fie că e vorba de miracolele
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
că toate creaturile astea, ce au fost cândva fabuloase, miraculoase, au degenerat în timp prin necredința oamenilor în ele" (p. 38). Acest cuplu aspiră la iubire, dar eșuează în aspirația lui, crezând că "de vină nu poate fi decât numai Aspida", care ea însăși, în povestea ei, mărturisește: "- îi îndrăgosteam șpe oameniț ca apoi să-i țin la distanță, într-un chin insuportabil, departe de împlinirea iubirii". (p. 42) însă autoarea notează sec la Sfârșitul poveștii și morala ei (din cap
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
însăși, în povestea ei, mărturisește: "- îi îndrăgosteam șpe oameniț ca apoi să-i țin la distanță, într-un chin insuportabil, departe de împlinirea iubirii". (p. 42) însă autoarea notează sec la Sfârșitul poveștii și morala ei (din cap. Sub semnul Aspidei): "- De vină nu poate fi numai Aspida" (singura frază a subcapitolului) (p. 60). Lumii neconvenabile în care-și trăiesc insatisfacțiile personajele Roxanei Pavnotescu, i se opune o alta, abandonată cândva de om, a cărei imagine superb scrisă apare în capitole
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
șpe oameniț ca apoi să-i țin la distanță, într-un chin insuportabil, departe de împlinirea iubirii". (p. 42) însă autoarea notează sec la Sfârșitul poveștii și morala ei (din cap. Sub semnul Aspidei): "- De vină nu poate fi numai Aspida" (singura frază a subcapitolului) (p. 60). Lumii neconvenabile în care-și trăiesc insatisfacțiile personajele Roxanei Pavnotescu, i se opune o alta, abandonată cândva de om, a cărei imagine superb scrisă apare în capitole precum împărătița Furnică (pp. 125-132) sau Albatroșii
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
om, a cărei imagine superb scrisă apare în capitole precum împărătița Furnică (pp. 125-132) sau Albatroșii "Danzantes" (pp. 215-227). La această lume, neatinsă încă - în viziunea autoarei - de forțele destructive ale civilizației pare să aspire personajele (anonime) din Sub semnul Aspidei. O dificultate tenace se dovedește a fi așezarea cărții, a romanului sui generis, cum zice dl D. Micu în prefață, Roxanei Pavnotescu în contextul literaturii actuale. Cartea ar putea fi afiliată postmodernismului prin unele trăsături comune: fragmentarism, incoerență (măcar aparentă
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
Victor Ponta se comportă ca un "pisic," jurnalistul Cristian Tudor Popescu descrie politică din România că o menajerie și îi compară pe unii politicieni cu animale. "Pisicuț care hâmâie,Victor Ponta? Mie mi se pare mai degrabă un pui de aspida cu ochelari," scrie jurnalistul într-un editorial pentru gandul.info. Cât despre președintele Traian Băsescu, editorialistul crede că nu poate fi altceva, decât un vasilisc, o reptilă din mitologie care ucidea cu privirea pe oricine se apropia prea mult de
CTP, despre politicieni și animalele cu care ei se aseamănă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40865_a_42190]
-
pe noi, din pântec?” „Cărarea cea mai scurtă? Iubiți și veți fi cântec!” „Deci știi a șterge morții pecetea cu penelul?” „Cel ce iubește poartă lui Dumnezeu inelul!” *** A săvârșit zugravul și bolta și absida, sub talpă - vasiliscul, blestemul și aspida, luând privighetorii scris fin ca borangicul, din curcubeu grăunțul ce-nfloare mozaicul. „Și-aici, grăiește magul, votivului icoana: Să fiți de-a pururi tineri! Cum să-ți zidesc Izvana ce-acum îți alăptează - os mușatin - coconul? Din care cântec chipul să
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
mă urmăreau priviri agile Oh !... ce-am iubit... aceea m-a trădat Mă-mpresura cu vorbe gura ta cea dulce Veninul tău ... ce gust de miere - avea Și chipul tău, în mintea mea născând năluce În părul meu, o pasăre aspidă îmi cânta Ce fier trecut-a peste părul meu și m-a ucis Și ochii mei de ce-au orbit în plină zi Ce limpede izvor secat-a-n mine - nchis Și plâng întru-năuntru-mi anii cei pustii Și
SAMSON ŞI DALILA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366800_a_368129]
-
Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 1281 din 04 iulie 2014 Toate Articolele Autorului acest prieten s-a născut pe lună e un munte de tăcere timpul se ascunde în el ca un diamant ca frumusețea într-un migdal înflorit. Peste aspidă și vasilic cel mai scurt drum până acasă este cea mai simplă întâlnire dintre om și înger când omul își rostește îngerul când îngerul se dă de gol în om. Referință Bibliografică: Portret / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PORTRET de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349163_a_350492]
-
Tămâia serilor ce-au ars se face scrum Și vântul suflă versuri pe care nu vreau să le-aud Mărețul frig cuprinde tot cu mantia-i avidă Tăcerea ierbii vitrificată într-a lacului patină. Noiembrie...m-a săgetat privirea ta aspidă Mă lasă-ngândurat aceste zile și norii ce-au să vină. Mai zăbovesc cu mâna printre matele câmpii Sub brume strălucesc cristalele albite-n jar Și fumuri albe, reci, se mai ridică-n vii Noiembrie, apus de toamnă... tipărit în
NOIEMBRIE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348702_a_350031]
-
inima ta îți spune că nimeni nu mai e lângă ea - dar tu știi că tovărășia adevărată a inimii este înainte - dincolo de bezna pădurii - înainte - unde zărești Piscul - Muntele Primejdios al Zării - iar nu măruntele popasuri de lângă - din preajmă... ...atâtea aspide lingând - bale negre - fața Pământului - și atât de puține călcâie decise - deasupra capului invers triunghiular - al dușmanului frica și scârba sunt scuze - nu fapte nu aștepta Judecata - ci pregătește-te pentru ea ...sunt atâtea de făcut - într-o biată - scurtă
SOLUTIA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344167_a_345496]
-
trânde sub tăvălug lumi hulește minte calomniază trage șforile tartarul blindat lins de-ai lui slugoi lepădați de târfele babilonului oficiale șerparii în gropi tutelare șerpi cu ochelari umflați în cozi de topor târâturi cu clopoței pe cranii boa constrictor aspide negre verzui vipere H cu scârbos corn burduhoase năpârci la zile festive kilometric maț de șerpi sâsâind strangulează planeta-n lung și-n lat moarte spoite piei năpârlite apoteoza golurilor în falsetul nimicurilor gonflabile în gură fanafaronului pocnesc de otrăvi
PAINGII DIN RAMĂ de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376028_a_377357]
-
trânde sub tăvălug lumi hulește minte calomniază trage șforile tartarul blindat lins de-ai lui slugoi lepădați de târfele babilonului oficiale șerparii în gropi tutelare șerpi cu ochelari umflați în cozi de topor târâturi cu clopoței pe cranii boa constrictor aspide negre verzui vipere H cu scârbos corn burduhoase năpârci la zile festive kilometric maț de șerpi sâsâind strangulează planeta-n lung și-n lat moarte spoite piei năpârlite apoteoza golurilor în falsetul nimicurilor gonflabile în gură fanafaronului pocnesc de otrăvi
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]