258 matches
-
unei mântuiri îndepărtate. Dar cum să rămână numai în- tr-o lume sălbăticită de-ale ei? Câtă nebunie în acest handicap demonic defilând pe toate țărmurile sub cerul hipnotic al lunii văzută ca o țintă de neatins? Cum să nu mă aspresc, larma e de neîndurat unde Marea depune pe nisip texte efemere, fără urmași și fără cititori. Câtă ză- dărnicie. Lumea-i umbrită fără scăpare. Și nu de indexul lui Dumnezeu... * Când mi l-au înapoiat valurile, mi l-au ciugulit
Despre derută by Constanța Buzea [Corola-website/Imaginative/8625_a_9950]
-
copilărie, vrem timpul iute că să treacă, adolescenți nu prețuim ce avem, sărim la altă treaptă adulți fiind am încetini ritmul, dar viață nu ne iartă, bătrâni am da orice să-ntoarcem iar a vremii roată! Și curgerea nepotolită, ne-asprește chipul încă treaz, știm clar ce va urma, inevitabil vom sări peste pârleaz. Căci nici măcar o oră nu dăm înapoi, n-avem acest răgaz să mai trăim iubirea sau tinerețea, prețuind al ei extaz! Referință Bibliografică: Despre timp / Gabriela Maria
DESPRE TIMP de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_maria_ionescu_1472225663.html [Corola-blog/BlogPost/361044_a_362373]
-
urmare, fulguiala imaculată a sărutat pomii, clădirile și toate corpurile statice care ne înconjoară. Dunării i-a dat o culoare gri, unindu-se și făcând legământ cu apa, ca în fiecare an. Viscolul a ațipit puțin, dar suflarea sa gerul, asprește aerul pentru a curăța microbii adunați din timpul anului, care a plecat în trecut. Unii oameni stau în casă, privind pe geam cum alții au ieșit să se bucure de doamna iarnă, musafira așteptată de ceva timp. Încet, încet, pomii
COCOSANA ŞI ANOTIMPUL ALB de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cocosana_si_anotimpul_alb_mihaela_mosneanu_1392905501.html [Corola-blog/BlogPost/383245_a_384574]
-
vedea și auzea, dornică să înțeleagă și să pătrundă totul cu mintea-i de copil, încerca să cunoască oamenii așa cum erau și se manifestau ei în realitate. Erau parcă altfel, mai zâmbitori și veseli, cu bucuria întipărită pe chipurile lor asprite de muncă și griji, atunci când se manifestau liber, neîncorsetați de legi și percepte morale, religioase ori de altă natură. Anumite întâmplări și momente de viață au pus-o în dificultate, în sensul că expresiile ori anumite cuvinte aveau sensuri diferite
ÎN TON CU NEA MĂRIN DE LA BĂILEŞTI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444653142.html [Corola-blog/BlogPost/373094_a_374423]
-
în copilărie, vrem timpul iute ca să treacă, adolescenți nu prețuim ce avem, sărim la altă treaptă adulți fiind am încetini ritmul,dar viață nu ne iartă, bătrâni am da orice să-ntoarcem iar a vremii roată! Și curgerea nepotolită, ne-asprește chipul încă treaz, știm clar ce va urmă,inevitabil vom sări peste pârleaz. Căci nici măcar o ora nu dăm înapoi,n-avem acest răgaz să mai trăim iubirea sau tinerețea, prețuind al ei extaz! Referință Bibliografică: Poezia I / Gabriela Maria
POEZIA I de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_maria_ionescu_1469381756.html [Corola-blog/BlogPost/385193_a_386522]
-
Acasa > Orizont > Selectii > UN TRECĂTOR Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 528 din 11 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Un trecător Un trecător, un oarecare ins, venind din depărtări asprite-n vreme, din munții cei albaștri-n tâmple nins, se-opri la poarta ta ca să te cheme. Și-atunci, când tu în prag ai apărut, o floare îți întinse, doar o floare, apoi, ca un surâs a dispărut și s-
UN TRECĂTOR de LEONID IACOB în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Un_trecator_leonid_iacob_1339434492.html [Corola-blog/BlogPost/341969_a_343298]
-
mere se-mpart pentru cei dispăruți. Sărmanii să guste întâia oară, ofranda credincioșilor smeriți. Prin tradiție și mitologie, starea vremii se-nrăutățește. De vrei sau nu, renunți la pălărie. Că vânt suflând, ți-o rostogolește. Vara-i trecută, vremea se asprește, cerbu-n ape tulburi, chipu-și vede. Se sperie și fuge unde este vestit rege al codrului verde. În lan de grâne, spicele sunt coapte și poate-ncepe secerișul lor. Boabele-n pâine de-a fi transformate, spre-ndestularea mesei tuturor
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1437168336.html [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
fără sfârșit, dar cu accentuate tente de real. ce să mai spui când orice ființă se păcălește cu un cuvânt aruncat ca un colț de elefant între două tâmple de granit. uneori deșertul pătrunde în jungla cuvintelor și arde pașii asprește tălpile metaforelor. poezia își aruncă vălul de mătase, închizi ochii și scrii până la ultima lacrimă. tragi nasul sigur că ai scăpat de toate și de tot și o iei după o jumătate de oră de la capăt... cu tot, cu toate
LEAGĂN PENTRU MELCI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Anne_marie_bejliu_1403864360.html [Corola-blog/BlogPost/362248_a_363577]
-
ale falsității... tac. doar chipul îmi râde. gura desenată grosier, ascunde zâmbetul trist, al copilului nedescoperit... doar simțit... mi s-a dat un obiect de lovit. uneori lovesc. în jocul copilului nedescoperit, semințele de timp devin fire de lumină dure, asprite de cuvintele nerostite, de privirile seci, de gheața timpanelor surde, de tâmplele zvâcnind urii pulsul... și râd, Doamne, râd! cu hohotul inimii râd și ascult cu timpanele sufletului... scena trei din actul minciunilor neasumate... și scena crește, crește, și mintea
CARTEA CU PRIETENI XV- ANNE MARIE BEJLIU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xv.html [Corola-blog/BlogPost/355925_a_357254]
-
se bucure mă-ta, săraca. O să creadă că așa ai vrut tu și să vezi ce casă îți ridicăm aici, să-ți aduci aleasa...” își continua omul spusele în gând, ridicându-se în picioare cu mulțumirea așezată pe fața-i asprită de soare și vânt. Un an trece repede, băiete. Ai să te convingi și tu. Hai! Mai avem mult de lucru... Avea dreptate Vasile. Lucrul la țară nu avea niciodată un sfârșit. S-a trecut la recoltatul porumbului, s-a
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
cu anvergura culturală a Chișinăului. Parcă aud dintr-un “ungher” virtual întrebarea insinuantă: “Cu ce treburi tot trece Prutul dăscălașul acesta dedat la fapte care nu-s de traista lui?” Așa este, dragii mei, judecați-mă, dar nu fiți prea aspri cu mine! Totuși, dați-mi voie - spășit în vinovăția mea - să încerc o explicație. Se întâmplă uneori, fără puterea de a împiedica asta, să te atingă “sindromul Quasimodo”. Cocoșatul de la Notre Dame, că de el e vorba, probabil nu știa
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1441990260.html [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
din cauza scandalurilor cu care îl amenința, dar și pentru confortul domestic pe care Zinaida i-l asigura, Pasternak s-a întors la Ivinskaia. In carte, fiica acesteia povestește că, înainte de a se revedea cu scriitorul, mama sa, privindu-și miînile asprite de munca în lagăr, îi spusese, cu o voce străina: „Știi, am trecut prin atîtea! Nu vreau să-l mai văd!“. Dar a clacat la prima întâlnire. Pasternak și-a trăit ultimii ani din viață în schema trioului amoros clasic
Boris Pasternak: Dr. Jivago. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/boris-pasternak-dr-jivago-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339306_a_340635]
-
frământă pâinea serii afară plouă mărunt cad petalele florilor plămânului mușcata înflorește înflorește înflorește ca într-o cascadă simt liniștea cum se așterne cum vreau să se aștearnă sunt suprafețe încă aspre dalta fină le cioplește neîncetat ele se tot aspresc în care fragment de lumină să-mi răcoresc trupul timpanele tâmplele pentru a fi miezul din fiecare sămânță al gemenelor una tace cealaltă frământă firul de azimă și plouă plouă neîncetat mărunt ca dintr-o palmă cu degetele apropiate să
MĂRUNT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1407400132.html [Corola-blog/BlogPost/353891_a_355220]
-
ci pentru eternitate, pentru că cei din lumea prezentă lui este o adunătură amorfă, citită la feștanii și la pierdere de timp. Timpul pentru poet este sacru, el îi acordă, atât cât există teluric, o importanță deosebită: Că timpul trece și asprește / Cel must ce curge-n ceas șerpește / Și-urcușul întru vânătoare / Se face pe-un covor de floare / Vremelnic ceas, de neuitare / Iubire tu, cu blânde fiare ... El nu iubește ca un pământean iar femeia în el este un simbol
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Metanoia_formelor_literaturii_si_a_omu_stefan_lucian_muresanu_1337332602.html [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]
-
bara de antrenare. Bulonul este încărcat la 360 newtoni. Discurile de porțelan sunt din porțelan tehnic alb și au dimensiunile următoare: lungime: 25 milimetri x lățime: 25 milimetri x grosime: 5 milimetri. Cele două fețe de frecare ale discurilor se aspresc (adâncime brută: 9 la 32 μm) înainte de încălzire prin frecarea cu un burete. Bulonul cilindric este, de asemenea, din porțelan alb tehnic: lungime: 15 milimetri, diametru: 10 milimetri, fețe cu extremități sferice, rugoase (rază de curbură 10 mm). 1.6
jrc904as1984 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86043_a_86830]
-
Andronic al II-lea Paleologul (1282-1328) și Ioan al V-lea Paleologul (1341-1391). Ruinată din cauza condițiilor istorice, mănăstirea a cunoscut o perioadă de înflorire în secolul al XV-lea, datorită Mușatinilor. Alexandru cel Bun dădea ajutor anual mănăstirii câte 3000 aspri de argint (1429), precum și venitul câtorva metoace, printre care și al Mănăstirii Căpriana. Perioada de vârf a fost atinsă, însă, în timpul lui Ștefan cel Mare. Acesta a refăcut mănăstirea aproape integral, între anii 1466-1502. Între 1466-1471 Ștefan cel Mare dă
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
o icoană cu Sfântul Gheorghe și steagul de luptă al Moldovei, cusut cu aur și argint, care are pe o parte icoana Sfântului Gheorghe, iar pe partea cealaltă stema țării. În anul 1500 Radu cel Mare dădea Mănăstirii Zografu 3000 aspri ajutor anual. La fel făceau Neagoe Basarab (1515-1517), Vlad Vintilă (1534) și alți domni pământeni. Bogdan al III-lea repară pirgul mănăstirii; Petru Rareș face reparații și înnoiește pictura în anul 1546; fiica lui, Ruxanda, soția lui Alexandru Lăpușneanu, achită
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
-lea repară pirgul mănăstirii; Petru Rareș face reparații și înnoiește pictura în anul 1546; fiica lui, Ruxanda, soția lui Alexandru Lăpușneanu, achită impozitul anual de 100 galbeni pe care mănăstirea trebuia să-l plătească turcilor, și mai donează încă 52000 aspri de argint. Ultimele ajutoare le dau domnii fanarioți, care fac lucrări de întreținere în secolul al XVIII-lea. Zografu este chinovie bulgărească cu viață de obște, care număra în anii ’80 doar 15 călugări. Ei vorbesc bulgara și greaca, dar
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
realizată de Marcus Beneventanus și Bernard Wapowski. La acea vreme, orașul era al patrulea ca mărime din Țara Românească, și partener comercial al Brașovului. Între 1503 și 1515, negustorii din Buzău au comercializat marfă în valoare de 2.245.835 aspri (o monedă otomană). Un document datat 1536 arată că orașul era administrat de un "județ" (primar) și 12 "pârgari" aleși. Complexul episcopiei este legat de centrul orașului și de parcul Crâng (la vremea aceea, o pădure mare aflată lângă oraș
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
a fost fondată prima rezervație naturală dedicată vidrelor de mare în SUA (insulele Aleutine). URSS a interzis vânarea vidrelor de mare în 1926, iar Japonia în 1946. În anul 1972 a fost adoptată Legea privind protecția mamiferelor marine, care a asprit pedepsele pentru vânarea lor. Astfel vânarea vidrelor de mare a fost interzisă în toate arealele ei de supraviețuire. Datorită măsurilor luate, populația vidrelor de mare a crescut anual cu 15%, atingând în 1990 o cincime din populația inițială. În perioada
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
găseau în satul Izvor, unde locuia și el, actualul sat Izvoarele. Broșteni - Radu Șerban, la 29 septembrie 1608, confirmă lui Mircea Armoș și soției sale Neacșa, stăpânire peste un țigan și fiul său, cumpărați de la Voica din Broșteni cu 1200 asprii. • Sărdănești - La întocmirea unui act din 10 februarie 1618 pentru cumpărarea unei ocine din Murgești, printre martori se află Berivoe și Radu din Sărdănești. • Olari - Radu Șerban, prin actul din 3 februarie 1609, întărește „Mănăstirii Strâmba” stăpânire peste jumătate din
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
care a încetat să fie emis către sfârșitul bizanțului (secolul XIV-1453) fie din cauza crizei financiare și economice prin care trecea Imperiul, fie definitiv după preluarea Constantinopolului de către Mehmet II și otomani. De altfel, după cucerire, otomanii au emis în continuare asprii (denumiți akcele), dar cu formă plată și nu concav-convexă. De altfel și altânii (moneda otomană de aur) aveau aceiași formă plată în perioada otomană, neavând nimic în comun cu perperul - monedă care de altfel era menționată ca monedă de cont
Aspron () [Corola-website/Science/330137_a_331466]
-
și participarea la ceremoniile de investire a noului sultan Mehmed II aveau să schimbe optica lui Iancu de Hunedoara despre domnitorul valah. Iancu declanșează o serie represalii. Astfel în octombrie 1452 voievodul Transilvaniei cerea brașovenilor să nu mai primească „nici asprii, nici moneda voievodului transalpin“, pentru ca anul următor să își pună în practică și amenințările de anexare a celor două feude din Transilvania, Amlașul și Făgărașul, încredințând la 3 februarie 1453 Amlașul sibienilor. Cu toate acestea, Vladislav al II-lea respectă
Vladislav al II-lea () [Corola-website/Science/298781_a_300110]
-
mă'nfrângă cu-a buruienilor mireazmă, ci lin încep să șuier cantul ce chiamă șerpii - lungi și suri. Să vie-alunecând subt frunze, cu'ncete mlădieri de ape, cu zvârcoliri de ascunse flăcări verzui, ce-ar tremura sub jar, să'ntindă asprii către mine vicleanul cap triunghiular, în care turburi ochi veghiază subt străveziile pleoape. Cu-o fluierare prelungită încep necunoscutul cânt, ce-o să-i adune de departe s'amăgitor o să-i desmierde. Și ei se vor țări spre mine pe mușchiul
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
(Pulmonaria officinalis) este o plantă erbacee, perenă din familia Boraginaceae, cunoscută sub mai multe denumiri populare: "mierea ursului, țâța oii, albăstrea, cuscrișor, sudoare, tutun de pădure". Specie ierboasă perenă, înaltă de 15-25 cm, erectă, cu peri asprii, cu rizom orizontal și flori roșii, violete și arareori albe. Este răspândită în mod frecvent prin pădurile de foioase din zona de câmpie și până în cea montană inferioară, în stejărișuri și făgete. În scopuri medicinale se recoltează în perioada înfloririi
Plămânărică () [Corola-website/Science/323482_a_324811]