677 matches
-
1944: "Camil Petrescu îmi citește două articole de adeziune la "stînga". Un atac violent împotriva nemților și un altul împotriva lui Gide. Pe dracu! Pînă la 23 august n-a avut timp să le scrie? L-am sfătuit să se astîmpere. De cinci ani Camil se tot disculpă și aderă." Un "dicționar" al faunei umane care populează Jurnalul, spuneam, își așteaptă autorul. Aici mi-au "scăpat", vai, printre alții, altele: Cioran, Eugen Ionescu, Leni Caler, prințul Antoine Bibescu și soția sa
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
cu inima curată și înăuntrul propriei limbi/ își detestă poeții// după cum îi înțeleg i-am înțeles/ pe poeții care văzând pe net mutilarea statuilor lui Siddharta/ și femeile molestate de preoții ortodocși/ au alergat, mai întâi, la frigider să-și astâmpere setea// au umplut paharul cu Cola, farfurioara cu alune sărate/ lăsând scrierea poemului pe altădată// (...) îi înțeleg pe poeții care verifică aciditatea paharului de Cola/ și amână, amână, amână scrierea poemului/ până abdomenele umflate ale politicienilor/ se dizolvă pe micul
Dinspre margine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8552_a_9877]
-
undiță mai repede decît eram noi în stare să-i scoatem din apă. Nu erau mari, dar înspăimîntător de mulți. Eu îi prindeam iar băiatul meu îi punea în juvelnic.După vreo trei ore, soția mea mă sfătuiește să mă astîmpăr. Se umpluseră amîndouă juvelnicele. Bănulescu, în singurătatea lui, își umpluse și el juvelnicul. Pescuise cu o singură undiță, pe care o ținea în mînă și cînd simțea peștele în cîrlig îl scotea din apă. El fusese de fapt campionul acelei
La pescuit cu Ștefan Bănulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8435_a_9760]
-
o "întrevorbire" între exilat și ministru: - "Domnule, domnia-ta vrei să răzvrătești țara! - Eu, domnule ministru? Zău nu vă înțeleg! - Domnia-ta ai scris o bucată, care atacă orânduiala publică și întocmirea țării. Va să zică domnia-voastră, domnilor, nu voiți să vă astâmpărați și să trăiți fără de a tulbura orânduiala! - Mă iartă, domnule ministru; noi toți dorim să fie dreptate și bună orânduială. Dar nu pre cunosc pricina pentru care m-ați chemat aici; oare este spre a da ceva lămuriri despre bucata
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
și să o trezească din somn. Copiii dovedesc nu doar o voință de nezdruncinat (izbutind să-și învingă somnul și oboseala), ci și o ingeniozitate nemaipomenită, căci - în ciuda opreliștilor - ei își continuă netulburați urcușul ,,lunecos" printre ramurile năpădite de rouă, astâmpărându-și setea cu frunze umede de salcâm. În final, adevăratul câștig al aventurii lor nu este cel anticipat (,,ajunsesem târziu, spre dimineață, pe crengile de sus, nu puteam vedea bine cealaltă parte a pământului de atâta soare și de atâta
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
urmele mele? Intră cu Ghiță Todireanu într-un local ferit, știut numai de mecanic, și-i izbi nările, gata să-l dea jos de pe picioare, un miros puternic de costiță afumată, cu varză. Câte-o holercă și ceva să-și astâmpere foamea flăcăul ista, spuse mecanicul femeii trupeșe, bălană și-ncă frumoasă, care ieși în întâmpinarea lor. Se așezară la o măsuță în fund, mai retrasă, cu toate că nu era nimeni înăuntru la ora aceea. Băură, mecanicul îl lăsă să înfulece, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de veacuri pădurea Carpilor și când plouă mai mult râul se umflă puternic și e mai greu de trecut, contribuind la paza codrului de răufăcători. Iarna, apa este liniștită și înghețată, dar vara este vizitată de toate viețuitoarele. Căprioarele își astâmpără setea cu apa cea rece și bună. Păsările se întrec în cuibăritul lor, iar cântecul de privighetoare se aude cât e ziulica de lungă. Ca să nu mai vorbim de cântecul cucului! Porcii nu lipsesc nici ei, până și cerbul carpatin
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cu de-ale gurii să ducă în câmp, la prășitori ori la secerători și cum fetele stăteau pe drum și plângeau de foame, se mai îndura câte o femeie și le mai dădea câte ceva de pomană pentru a-și mai astâmpăra gurile de foame. Colbul era gros pe drum, fetele mai scăpau mâncarea în colb și așa cu colbul gros o mâncau de foame. Dar nu au apucat fetele să vadă albul zăpezii, că au văzut toate trei întunericul pământului. Rarița
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
în stare popîndăii ăștia? Parcă o dată le-am spus să-și vadă de învățătură și să nu mai scurme în ruine? De asta am îngrădit zidurile și așteptam să vină specialiștii, să înceapă lucrarea. Dar ei tot nu s-au astîmpărat și uite ce erau să facă, dacă nu-i prindeam la timp! Deși toții copiii țineau ochii în pămînt și nici măcar nu mai clipeau de rușine, nu se mai temura totuși de asprimea vocii domnului Nicanor. Încet-încet își ridicară privirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
crescuseră tinere frunze zglobii care se legănau, visătoare sau neastîmpărate, în adierile prietenoase ale vîntului. Și pămîntul se umpluse de viață. Dar acum? Căldura și seceta uscaseră tot. Rîuri învolburate altădată, transformate acum în pîrîiașe fără vlagă, reușeau anevoie să astîmpere setea animalelor. Soare arzător și uscăciune, iar și iar, fără oprire. Și totuși era aproape sigur că-i încă primăvară. Cum aveau s-o scoată la capăt dacă și vara avea să fie la fel? Căldura îi înnebunise pe toți
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
din zile, lupul înțelept se opri, ridicînd brusc nările în aer. Se opri și Lupino, intuind motivul. Erau la o aruncătură de băț de hotar. Ajunseseră acasă. Lupino fu primul care se apropie. Pentru el nu însemna decît că-și astîmpăra curiozitatea. Așadar, aici se născuse? Aici trăise primele luni din viață, alături de părinții săi? Din păcate, nu-și amintea absolut nimic, dar asta nu-l împiedica să se bucure. Lupul înțelept, însă, rămăsese pironit. Atîtea amintiri îl legau de locul
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
etnie la nivelul județului Iași. Atuurile domnului Pavel Iacob au fost faptul că, pe de o parte face parte din această etnie, iar pe de altă parte că este un profesor bun, cu metodă. Curiozitatea nesățioasă a acestuia a fost astâmpărată doar de răspunsurile găsite la întrebările care-l frământau, întrebări nu neapărat existențiale dar pline de substanță. Să cunoști istoria unei etnii cum este cea a rușilor-lipoveni te înnobilează și-ți oferă o rectitudine morală cu un ascendent puternic. Faptul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ai înțeles nimic. CHARLES: Aici nu este teatru. E altfel. EMMA: Atunci de ce te mai duci? Ehei, domnule! Jignește-mă tu mult cu încrederea ta! Ia un flacon) Știi ce-i aici. CHARLES: Vezi, că e periculos! Astîmpără-te! EMMA: Mă astîmpăr eu... deocamdată. Dar va veni o clipă cînd n-o să mai dau un ban pe viața ta. CHARLES: Ehe! Cred că ai văzut prea multe piese! EMMA: Exact cîte ai văzut și tu. Numai că mie mi-au folosit. CHARLES
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
la nițică gimnastică mintală. Urmarea? Am încercat să mi-l închipui pe Dan Alexe scriind. Iar imaginea care mi s-a format instantaneu în minte a fost a unui bucătar care gătește stârnit de propria-i foame, dar și ca să astâmpere foamea celorlalți. Ba mai mult, ca să le provoace setea. Așa stând lucrurile, am citit cartea aceasta în deplina ațâțare a simțurilor, cu o sete pe măsura foamei cu care a fost scrisă. Prospețime, necomplezență și fugă din canon - aceasta ar
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
obicei, dicționarele noastre nu înregistrează separat participiul pasiv (regulat, previzibil), ci doar pe cel activ. De exemplu, băut1 (din pahar băut) e presupus de definiția verbului a bea, în schimb băut2 (om băut) are definiție separată: (1) " Care și-a astâmpărat setea cu apă"; (2) "Beat" (DEX). Necuprins în dicționare, dar destul de des folosit în stilul colocvial actual este participiul adjectival nevorbit, cu sens activ: "Ești nevorbit, bre? Cine, io? Nu. Îs nebăut" (fanclub.ro, dialog cu punctuația refăcută). Cuvîntul e
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
întrebărilor adeseori prostești ale reporterilor răzbăteau din cînd în cînd vechi acuzații la adresa Patriarhului, formulate voalat sau perifrastic. Apărătorii de profesie ai BOR în general și ai Patriarhului în special săreau în sus: "Nerușinare! Blasfemiere!! Inamicii stabilității Bisericii nu se astîmpără nici acum, încearcă din nou să-i tulbure pe credincioși și să semene îndoială printre slujitorii săi. Se repetă scenariul din 1990!" Miza, din păcate, nu era nici adevărul, nici pietatea, în afara cîtorva excepții de bun simț, printre care Teodor
Morți paralele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9390_a_10715]
-
alcoolic. Și pentru a convinge autoritățile că țarul nu l-a scăpat degeaba din fața plutonului de execuție, romancierul își tăvălește conștiincios în ridicol convingerile de stînga pentru care era să fie împușcat. Totuși viitorul jucător vicios la ruletă nu se astîmpără în întregime. Face din fata bețivului Marmeladov o sfîntă care se prostituează pentru a-și salva familia. Așa că, în aparență, sărăcia, dacă nu e un viciu, duce cu certitudine la vicii. Pensionarii noștri săraci sînt, cel mai adesea, considerați niște neisprăviți
Eliberarea pensionarilor din lagărele de concentrare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9509_a_10834]
-
de ani, un excelent specialist ghirurg dar avea și reputația de mare amator de prospături stilate. De altfel, printre tinerele asistente circula o vorbă Împrumutată de la stewardese: „La Obreja dacă nu cazi, zbori!” De un an se pare că se astâmpăraseră, avea o relație excelentă și discretă cu cea mai frumoasă asistentă medicală din spital și chiar intenționa s-o facă viitoarea doamnă Obreja! Văzu profesoral dar și pasional tulburarea iubitei sale, o Întrebă dacă este bolnavă, iar fata Îi spuse
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
a latul. Na, na! Ai grijă să nu-ți scape! DĂNILĂ (apare cu Onofrei, trăgând de proțap un car): Las' pe mine, că de-acu' eu i-s popa! E-he, da' așa merge treaba? (se opresc) Buuun, l-am astâmpărat. Aici-i oleacă de drum drept. Ia, ia stai colea, măi creștine, ia așază-te o minută și mai răsuflă. (Se așază amândoi pe buturugă) Da' cine ești și de unde vii? ONOFREI: Cine să fiu? Ia un gospodar de peste celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
acest popor mare și plin de virtuți, nu a avut parte de-a lungul istoriei de mentori înțelepți, ci numai de conducători „pe care lumea nu putea să-i mai încapă”, cum spune Eminescu. Așa se face că nu se astâmpără, ci vânzolesc lumea fără ostoire. Nu avem altceva de făcut decât să așteptăm evoluția evenimentelor . Suntem prea mici, deși avem suflete mari. Deciziile le iau cei din fruntea țării. Noi trebuie doar să ne supunem - a conchis învățătorul. Cântatul cocoșilor
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
altcineva? Nemții, Costăchele, sunt un popor mare și nu-i lipsesc calitățile: talentat, inteligent și muncitor. Dar are parte de conducători nebuni. În loc să-și vadă de neamul și de țara lor, pornesc nebunește împotriva altor nații... Dacă nu se vor astâmpăra, tare mă bate gândul că au s-o sfârșească taman ca în primul război mondial... Vinovați nu sunt doar ei, nașule, ci în primul rând marile puteri, care-i lăsă în voia lor . Dacă puneau piciorul în prag din prima
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Știam de la cei care au încercat să evadeze că au fost prinși cu câinii. Greșeala lor a fost că au trecut apa drept spre malul celălalt. Cât a ținut pădurea, am mers zi și noapte. Aproape continuu... Cu ce vă astâmpărați foamea? - a întrebat Măriuca, cu tristețea întipărită pe chip. La început am avut câteva coji de pâine uscată, pe care am tot pus-o de-o parte când eram în lagăr. Mai căpătam de la mecanicii ruși câte o așchie de
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
că sunt gravidă! Dacă vor fi curioși, le voi spune și în ce stadiu mă aflu... N-am de ce să mă rușinez, e viața mea, fac ce vreau cu ea, nu? Ai avea acest curaj? De ce nu! Cum altfel să astâmpăr atâtea vorbe, în doi peri, care nu mai încap nici în culise? Și în pauza mare, chiar a doua zi, înainte ca soneria să anunțe intrarea la clasă, Simona solicită tuturor o clipă de atenție: Domnilor colegi, doamnelor, dragilor, circulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
o pâine, un iaurt și un pui, fulgerător mi-a apărut În fața ochilor el... parcă era aievea, stătea lângă mine, așteptând să-i dau sacoșa cu cele câteva cumpărături. Atunci s-a declanșat plânsul, fără țărmuri care să-i mai astâmpere durerea. Am plâns luni În șir, indiferent dacă mă aflam În casă sau pe stradă. Viața mea nu mai avea niciun sens. Acum mă zbăteam eu Între viață și moarte. Un gând ucigaș pusese stăpânire pe mine, să opresc cursul
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
cumpănă. „Gata. Plecăm! Vă rog mult să țineți pasul cu mine. Trebuie să ajungem la ora 12.oo În fața Casei de Cultură.” Am repetat acest lucru de câteva ori, Încercând să dau vigoare și sonoritate vocii, mai mult să-mi astâmpăr emoția și să prind curaj ( și, lucru important, să le alung neliniștea și neîncrederea care se citeau pe fețele lor). Îndată ce am ieșit din curtea liceului, m-am instalat În fruntea plutonului și am Început să recit: „ De greul negrei
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]