128 matches
-
Dumnezeu dintr-un plan de creare într-altul, căci fiecare încîntămînt va fi o lume d-încîntăminte - Puterea [lui] a tunat într-un" Fie", a noastră se va topi în" Te iubesc". ACT V, SC[ENA] tu nu știi că bătăile astei inimi sunt orologiul după care se-ndreaptă o lume, lumei necunoscută, a cărei Dumnezeu sunt eu - bătăile astei inimi sunt destinul unei lumi - la tremurul ei tremură lumea - la zâmbetul ei se-nsenină pustiurile {EminescuOpVIII 244} sale - și când orariul stă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a tunat într-un" Fie", a noastră se va topi în" Te iubesc". ACT V, SC[ENA] tu nu știi că bătăile astei inimi sunt orologiul după care se-ndreaptă o lume, lumei necunoscută, a cărei Dumnezeu sunt eu - bătăile astei inimi sunt destinul unei lumi - la tremurul ei tremură lumea - la zâmbetul ei se-nsenină pustiurile {EminescuOpVIII 244} sale - și când orariul stă - timpul stă - - timpul neci nu mai esistă căci se topește-n 14r vecinicie și lumile inimei mele s-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și mai sfînte Le-am încrezut [odată]... și-n ea am depus eu O jumătate-ntreagă a sufletului meu. Și nu e cu putință?... Nu-i propria-mi gândire, Nu-i propriul meu suflet ce îmi răspunde mie Din lemnul astei arfe? Da, da! Dar acea parte Fugi pe-o noapte albă... ea a fugit departe, Părăsi lemnul ăsta i coardele bogate, La cer s-a dus, la stele cu cânturi adăpate. Când noaptea însă-i caldă, molatecă și brună Atunci
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
veți muri. Și-n această mângâiere De pe-o zi pe alta voi Trăgănați o fericire Dureroasă amândoi. Fiind siguri unul de-altul Să promiteți fu ușor Cumcă nu o să mai faceți Alianțe din amor. Dară azi pui capăt tragic Astei stranie povești. [ANA] Doamne, Doamne, mătușică, Nu ți-i greu să mai vorbești? [MĂTUȘA] Nu mi-i greu, căci ești în stare Să sfărâmi ca... un copil Jucăria-ncîntătoare A frumosului idil. Când vă văd mergând alături Vă zâmbiți și vă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
O, desigur! (aparte) Câtă scârbă mie-mi fac a lui batjocuri! ARIOBARSANES În curând, iubiți prieteni, părăsesc aceste locuri. (leapădă lanțul de la gât și brățarele sale; cătră LAIS) Drept aducere aminte ia podoabele aceste Și în schimb tu dă iertare astei inime oneste Pentru multa supărare ce-n opt zile ți-am făcut-o Și pe care câteodată a ascunde n-ai putut-o. LAIS Te căiești, deci ai iertare. Și, ca semn de adevăr, Tu ia capsula aceasta c-o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cea trecută și la mâni nu mă gândeam Până când - o, zi fatală! - te văzui. Nu mai știam Pe ce lume sunt. Urmată de-o fanatică mulțime Ce se grămădea în cale-ți, bucuria să-ți esprime, Să te-admire... înlăuntrul astei inimi încă sterpe Toate poftele-și iviră a lor capete de șerpe. Strălucire răsărită de prin lumi necunoscute Îmbăta a mea vedere și, cu mințile pierdute, Îmi părea cumcă o mare de lumină, de miroase Și de dulce încîntare varsă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe LAIS) Admirabilă făptură!... Nu mai știu ce să-i opun. Umerele ei sunt albe, orbitoare de vederi, Și mă tem că voi fi prada unei singure căderi în mizerie. LAIS Îți place dezlegarea ce-o ofer? BOMILKAR (aparte) Umerele aste albe... (tare) Să ședem. (s-așază amândoi pe patul de repaos) Da, însă cer Ca să-mi spui: ții tu, frumoaso, serios atât de mult La sălbatecul acesta îndărătnic și incult? LAIS Totuși țin la el atâta ca să-l văd scăpat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și nu știi că numai când L-oi vărsa se-nobilează? LAIS (lui BOMILKAR) Aștept, spune. BOMILKAR (dictează) ... "Eu declar... " CHALKIDIAS Și nici încuviințarea mea n-o cereți voi măcar... Astfel vrei cu dinadinsul să mă faci ție dator Împrotiva înclinării astei inimă să dai zor? BOMILKAR Prin înscrisul cel de față, dat de mine, eu declar Că m-oblig de bună voie a plăti lui Bomilkar... CHALKIDIAS Și cu toată-mprotivirea mea, tu te lipsești de toate? LAIS (lui BOMILKAR) Mai departe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aparte într-o tablă complectă a momentelor cugetării (deși firește că nu-ntr-o logică mărginită numai la întrebuințarea județelor întreolaltă). 2. Asemenea trebuie să se distingă într-o logică transcendentală județele infinite de cele afirmative, deși în logica generală aste din urmă sânt anumărate celor dentăi și nu constituiesc un membru deosebit al împărțeniei. Căci logica generală abstrage de la tot cuprinsul predicatului (deși e negativ) și caută numai dacă el e de atribuit subiectului sau de (contrapus) opus. Cea transcendentală
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tuturor fenomenelor și prin asta [... ] face abia cu putință experiența întru cât privește forma ei. În deducerea transcendentală a categoriilor însă nici n-avem a demonstra mai mult și altceva decât acest raport între inteligență și sensibilitate și, prin mijlocul astei din urmă, raportul între inteligență și toate obiectele experienței, n-aveam decât a face accesibile priceperei valabilitatea obiectivă a noțiunilor intelectuale apriorice și pure și a stabili prin aceasta originea și adevărul lor. REPREZENTAREA SUMARĂ PRIN CARE SE ARATĂ CĂ
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Balta Brăilei. Un moment colateral, derulat într-o cârciumă din Brăila, e adus în prezent de Ramițki, scriitorul. Momentele nodale ale scenariului sunt tot atâtea ceremonialuri bahice, culminând cu o petrecere orgiastică desfășurată în noaptea de Crăciun în casa tatălui Astei Dragomirescu, un ins bizar care o dată pe an organizează la domiciliu „spectacole fără egal în București”. Episodul generează o atmosferă asemănătoare aceleia din casa Arnotenilor. Trei, asemenea „crailor” lui Mateiu I. Caragiale, personajele centrale (Radu Zăvoianu, Ramițki și Eduard Valdara
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
și geniul morții! {EminescuOpI 137} SCRISOAREA II De ce pana mea rămâne în cerneală, mă-întrebi? De ce ritmul nu m-abate cu ispita-i de la trebi? De ce dorm, îngrămădite între galbenele file, Iambii suitori, troheii, săltărețele dactile? Dacă tu știai problema astei vieți cu care lupt, Ai vedea că am cuvinte pana chiar să o fi rupt, Căci întreb, la ce-am începe să-ncercăm în luptă dreaptă A turna în formă nouă limba veche și-nțeleaptă? Acea tainică simțire, care doarme
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
margini de caiete scriam versuri dulci, de pildă Către vre-o trandafirie și sălbatecă Clotildă. Îmi plutea pe dinainte cu al timpului amestic Ba un soare, ba un rege, ba alt animal domestic. {EminescuOpI 141} Scârțiirea de condeie dădea farmec astei liniști, Vedeam valuri verzi de grâne, undoiarea unei iriști, Capul greu cădea pe bancă, păreau toate-n infinit; Când suna, știam că Ramses trebuia să fi murit. Atunci lumea cea gândită pentru noi avea ființă, Și, din contra, cea aievea
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
stârpitură, Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură, Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmbă sunt stăpânii astei nații! {EminescuOpI 151} Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oamenii Și această ciumă-n lume și aceste creaturi Nici rușine n-au să iee în smintitele lor guri Gloria
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
din capătul camerei. Da, nu ești bună de nimic, a urlat un tânăr care nu arăta mai în vârstă de paisprezece ani. Cum de putea fi alcoolic? După ce ne-a asigurat că „Nici unul din voi, deștepților, n-o să primiți ceai astă seară“, Sadie a plecat, iar eu am fost surprinsă să-mi dau seama că-mi venea să plâng. Insultele alea amabile, cu toate că, pentru prima dată, nu-mi fuseseră adresate, mă aduseseră în pragul lacrimilor. —Vorbește cu Billings după masă, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în cazul că s-ar putea ivi probleme neprevăzute. În poarta liceului apare directoarea. Face un semn. Șefa delegației parentale vine într-un suflet: - Sunt slabi, doamnă, foarte slabi. Examinatoarea de matematică e nemulțumită de hotelul unde ați dus-o astă noapte. - Nu-i place la Dunărea? - Nu. Vrea la Lido. - Am înțeles, acum îl trimit pe tatăl lui Sălcioiu să rezolve. Dintr-o sală iese o gogonea - e profesoara de tehnologie a comisiei. Vrea suc de roșii natural. Președintele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
să dețină un portofoliu la Ministerul Familiei și al Ocrotirii Copilului, însă gândul de a petrece zece ore zilnic legat de monitor îl oripila pur și simplu, deși Iolescu îl avertizase că nivelul de acces obținut în diversele activități virtuale aste strict contabilizat de un ordinator central. Cei mai implicați urmau să aibă parte de cel mai sofisticat nivel de trai, de cele mai rafinate plăceri, de cei mai implicați parteneri pentru relațiile amoroase virtuale. Fără să fie un tip sportiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ceea ce, de la un timp, să recunoaștem că așa se și întâmplă... Profesorul își plimbă privirea șovăitoare peste fețele celorlalți ; mai puțin sensibilă la logică și educație, așa cum tinerii sunt totdeauna, Margot se repede să ceară a se face o excepție astă seară. Și în acest mod obține Profesorul îngăduința (dată à contre-cœur, ceea ce se citește pe chipul distant al Sophiei) de a o păstra și pe micuța Yvonne în salon. Ca urmare, se instalează cu prețioasa povară pe genunchi și îi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
e singura distracție În această provincie, acum, Înainte de Crăciun. Caragiale, Gogol, Cehov sau Molière umplu timpul liber al tovarășilor cetățeni, care fără acești prieteni prețioși ar arăta ca o moarte clinică. Dar spectacolul din seara asta, o piesă rusească grea (astă seară ar fi ajuns la a zecea reprezentare, cu toate biletele vîndute), s-a amînat. Actorii au fost anunțați pe la prînz că spectacolul nu se joacă, pentru că au primit un telefon de la prefectură. Directorul le-a cerut să vină totuși
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Lima fusese pur și simplu fantastică. Susan avu grijă să nu cumva sa atingă subiectul cămășii făcute ferfeniță, chiar dacă nu era greu de presupus că faimosul inel avea desigur legătură cu toată povestea asta. Santiago le spuse că o să iasă astă seară ca să-și ia rămas-bun de la cîțiva prieteni și să mai bea Împreună un pahar. Toți au căzut de acord că era o idee foarte bună. Acum rămînea de văzut dacă Juan Lucas accepta propunerea lui Bobby. Ce propunere? Foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
iar cunoașterea lui se înfăptuiește cu ajutorul unor detalii semnificative. Literatura permite intuirea concretului și al nerepetabilului vieții. Modalitatea narativă se remarcă prin prezența mărcilor formale ale naratorului, de unde reiese apropierea acestuia de evenimente, până la substituirea lui de către personaj. Perspectiva temporală aste discontinuă, bazată pe alternanța temporală a evenimentelor. Perspectiva spațială reflectă un spațiu real, casa Emiliei, redacția ziarului, dar, mai ales, un spațiu imaginar închis, al frământărilor, chinurilor și zbuciumului din conștiința personajelor. Ca modalitate estetică, se manifestă memoria afectivă, cea
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
și reverie, privind „de departe” reliefurile materiale. Acest „de departe” pune o distanță Între eu și obiectul liric. O distanță care permite „mărirea”, „Înălțarea”, migăloasa scenografie a grandorii. Meditația, reveria se desfășoară la „ceasul nălucirii”, Într-un regim temporal favorabil „astei scene colosale de mărire”. Este regimul nopții, regimul prielnic fantomelor, tăcerilor pline de groază și al așteptării. Scenariul din puternicul poem Umbra lui Mircea. La Cozia este caracteristic pentru modul lui Grigore Alexandrescu de a figura o idee lirică, de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
muntelui sfînt pusnic ce sîrmanii Îl iubesc. Erau dulci acele ceasuri de extaz și de gîndire, Șoptele, adînci murmure ce iau viața În pustii, A mormintelor tăcere ce domnea În mănăstire, Loc de zgomot altădată, de politici vijălii. Noaptea, totul astei scene colosală de mărire, Două nobile instincte cu putere deștepta; Unu-, a cerului credință, altu-a patriei iubire, Ce odată-n aste locuri pe strămoși Îi insufla. Munții noștri-au fost adesea scump azil de libertate, Și din vîrful lor românii
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Înălțare (să devină, altfel zis, obiecte lirice) trebuie să se lase peste ele privirile globului rubinos. Luna Îndepărtează umbra deasă și pune pe lucruri alt fel de umbră, mai profundă: „nopței dînd mișcare și viață (...) lumină adînci prăpăstii (...) noaptea, totul astei scene colorată de mărire” etc. Gr. Alexandrescu este, cu precădere, un poet al nocturnului, și melancolia, starea lui fundamentală, capătă un corespondent material (și o expresie) În peisajul scăldat de lumina rece a lunii. Un peisaj, un spațiu de refugiu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
multe poezii în ton mai vesel și cu un refren care se repetă la capătul fiecărei strofe, cam în felul lui Beranger. Una din ele, intitulată Azi nebun, mâne cuminte, sună astfel: Dimineața fac proiecte Și nerozii ziua toată Ș' aste vezi, sunt tot efecte {EminescuOpIX 102} Ispitelor ce-mi vin gloată. Și la orice mișelie Ast refren îmi pun nainte: Încă azi o nebunie, Ș-apoi mâni om fi cuminte. Ieri juram încai o lună Să fiu și eu om
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]