419 matches
-
meu? Celebrul meu fes cu morcov?... Ai vrea să-mi sfărâmi cătușele, știu. Greșești, Z. Sunt singurul sfânt din istoria creștinătății care poartă cătușe. Lady a fost inspirată, atunci când m-a pictat. Unii au cunună de spini, alții au ștreanguri atârnate de gât, ceilalți poartă cruci în spinare. Eu am cătușe. Dar ce cătușe! Te-ai uitat atent? Am cătușe cu cifru; cătușe de cătușe. Sunt un sfânt postmodernist. Te lăudai mereu spunând că tatăl tău era specialist în sfinți. Tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Asociația ArtLink, la actuala ediție. Și același lucru se poate spune și despre spectacolul, de foarte bună calitate al lui Marcel Leemann. Piața de carne a fost prezentă în declarații și în proiecțiile de pe fundal - cu corpurile nude ale dansatorilor atârnate ca la abator. Pe scenă, ne-am bucurat, în schimb, de expresia artistică încântătoare a trei dansatoare și doi dansatori, Azusa Nishimura, Suszana Gomez, Eugene W. Rhodes III, Emma Ribbing și Mariusz Jedrzejewski - o trupă internațională, ca majoritatea companiilor de
Sub pecetea efemerului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7897_a_9222]
-
cu sensul de bază "carusel, călușei", desemnând așadar o instalație rotitoare caracteristică pentru bâlci sau parcul de distracții; în MDA, în plus, există și sensul "jucărie în formă de minge, confecționata din hârtie colorată, umpluta cu rumeguș și care este atârnata de un elastic". Etimologia indicată în dicționare este cea stabilită de Al. Graur (în Etimologii românești, 1963, p. 155), care a legat sensul "călușei, carusel" de numele unui cântec popular italienesc, dar și de al unei versiuni românești, cu melodie
Tiribomba by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7132_a_8457]
-
Asasinul lui Ahmed Wali Karzai - fratele vitreg al președintelui afgan Hamid Karzai - a fost omorât și atârnat, săptămâna aceasta, într-o piață publică din Kandahar, informează DailyMail. Bărbatul a fost judecat, apoi condamnat la moarte și executat. După execuție, corpul său a fost atârnat de o clădire aflată într-o piață din publică din Kandahar, unde a
Bărbatul care l-a ucis pe fratele preşedintelui afgan, judecat şi spânzurat în piaţă () [Corola-journal/Journalistic/60096_a_61421]
-
răsplată a tuturor păcatelor voastre, conform legii cauză-efect. Vor ieși viermi din pământ, iar cerul se va întuneca datorită păsărilor negre ce vor veni dinspre sud. Tancuri vor trece peste case și bordeie. Oamenii de pe străzi vor sta cu mușchii atârnați bucăți, sau vor fi întinși pe jos, arși, înegriți. Surprinzător vor dispărea de pe fața pământului orașe și sate. Vor dispărea multe țări din vest, și se vor forma altele. Anglia va fi nimicită, doar Scoția va rămâne. Marseille se va
Iisus, prin Padre Pio, mesaj de avertizare pentru omenire by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/51955_a_53280]
-
niște zemuri. E mai rău decît să te repeți, pentru că și dacă te autopastișezi, nu o faci ad litteram, ci în trena a ceea ce ai scris.” Dar nici atunci nu-i bine, de aceea vine o vreme cînd armele trebuie atîrnate în cui, cu gîndul împăcat. Altfel, cea mai mare nenorocire e să vrei să scrii și chiar să o poți face, dar repetînd întruna același refren. „PEN International astăzi“ În 22 (nr. 41, din 4-10 octombrie), sub semnătura Magdei Cârneci
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5208_a_6533]
-
doar ele îți insuflă credința că viața se leagă într-o coerență rațională. De partea cealaltă, a visătorilor de speță cronică, coerența e irațională și vine de sus, de unde și certitudinea că toată istoria a fost văzută dinainte de un ochi atîrnat în ceruri, și tot de aici tihna de a ști că, la oricîte zigzaguri te-ar împinge hazardul, direcția biografiei ți-a fost imprimată ab initio. Improvizatorul nu crede decît în scopurile propriei imaginații, pe cînd adeptul providenței crede că
În așteptarea pragului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4966_a_6291]
-
începe să se umple și-o ține tot așa până ce apa ajunge să-mi treacă de creștetul capului. Nu că m-aș îneca: mă agăț și eu, ca atâția alții înainte de mine, de drugii din tavan și uite-așa stau atârnat vreme de câteva ceasuri, hulpav după cei treizeci de centimetri de aer rămași. Uneori îmi dau drumul și mă scufund precum o cârpă în micul meu regat, sperând că aș putea muri așa. Alteori fac inventarul binecuvântărilor mele, număr în vreme ce
RICHARD FLANAGAN - Cartea cu pești a lui Gould () [Corola-journal/Journalistic/5659_a_6984]
-
serie de proiecții cu imagini în mișcare, și, de asemenea pe două costume spectaculoase, devenite ele însele adevărate personaje, și nu mai puțin pe efecte de lumină care reliefau într-un anume fel musculatura unor personaje închise în cuști sau atârnate ca liliecii cu capul în jos de o bară. Piesa a fost integral realizată de cei doi artiști portughezi, Cláudia Martins și Rafael Carriço semnând atât regia cât și coregrafia, prima fiind și creatoarea costumelor, iar cel de al doilea
Dansul în Festivalul „George Enescu“ Artiști portughezi by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3167_a_4492]
-
nu aveam mult timp ca să mă răsfăț cu asemenea gânduri, căci oamenii se pregăteau să înalțe bonetele, vântul devenind tot mai blând; și aceste bonete sunt niș- te pânze ușoare care se întind în astfel de momente la capetele vergilor, atârnate desupra apei întinse, precum aripile unei păsări uriașe.” A recitit acest pasaj, dând aprobator din cap și mormăind de satisfacție. E bine, și-a zis. Excelent, chiar! Poveștile celor mai bătrâni îl fascinau: ei vorbeau despre porturi din Gibraltar, Bombay
Jay Parini Rătăcirile lui Herman Melville by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/3102_a_4427]
-
fetiță ducând grâu la sfințit, o gazdă primitoare. „Scara trosni, se zgudui casa, se deschiseră ușile, și în cămașa ei de noapte, înaltă, foarte grasă, ținând felinarul, se opri în prag Kyra Koliena, iar în spatele ei se luminară butoaiele, peștii atârnați și funiile de ceapă împletite”. 1 Iată și o variantă românească din Tarafa în Cele șapte mu‘allaqat, traducere, cuvânt înainte și note de Grete Tartler, Univers, București, 1978: „Urme de hamuri pe coaste îi sunt/ precum albii adânci de
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
Baremi pînă îmbârlig Vreun catren mai dezghețat. (Capodopere comit Doar când vara-i luna-n toi, Izmenindu-se-n zenit, Ca un turkestan balșoi.) în căldură? mai nu spun Că am încetat să sper. Pas de-ar fi niscai zăbun Atârnat colea-n cuier! Clopu-i bortilit nițel, în schimb, șalul iaște ioc! ...Pitula-s-ar neica-n el Ca-ntr-un guler de cojoc! Și de-atâta bocnă-n sat, Câinii-s, hămăind, puțini. Ca în iernile de-al' dat': Crapă
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
atingea sufletul. ÎMI LĂSĂM TÂMPLA Îmi lăsăm tâmpla pe umărul ploii ce sughița mut, în melancolia înclinată a zilei, fugarița pe străzi de copacii cu trotuarele în gură... Și cădea sânge din coasta sărutului cu care ți-am îndrăgostit umbră atârnata într-un plisc de pasăre prelinsa spre cer. Se udaseră sentimentele, că le picurau trupurile subțiri că un gând. Și ploua răsturnat, despletit, fără margini, și te ștergeam cu prosopul inimii, bucată cu bucată. Urmărind periplul editorial al scriitorului Virgil
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
vișinii, bărbații o poreclesc crud: Roasa, după ea întorc capul doar cei străverzii. A șasea-i Delicata ce mereu plânge, i s-a agățat ca unui câine un lemn la piept, e foarte palidă de parcă n-are sânge, și stă atârnată ca o haină veche, s-o dărăcească vântul inept. VAL LEMNOS Capete optsprezece la număr cu fețe pictate ca la carnaval, s-au așezat pe al meu umar, lovindu-mă ca un lemnos val. Arată grotesc și plăcut totodată, se
POEME (2) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382483_a_383812]
-
al bărcii mele. Speram să nu se întâmple așa și cu Iașul. Să fiu întâmpinat cu aceeași răceală și umezeală. Acum eram printre dealurile Vasluiului și ceața stătea agățată de ramurile plopilor de pe marginea căii ferate, spălând ghemotoacele de vâsc atârnate ca niște cuiburi de ciori de crengile golașe. Erau atât de multe, încât mi-aș fi dorit să le fotografiez, dacă era posibil. O dimineață umedă, cețoasă, cum numai Bacovia ar fi fost capabil s-o descrie în poeziile sale
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
bucurau nespus la venirea lui, i se lăsau pe creștet, pe umeri și îi uguiau la ureche, iar el râdea, cu siguranță știind ce voiau să-i spună, și le răspundea țistuind din buzele țuguiate. Apoi se plimba cu ele, atârnate ciorchine pe brațele întinse, cu zbateri și fâlfâiri de aripi, neținând seama de crăpăturile din ce în ce mai largi ale pământului, ca și cum, în caz de pericol, urma să fie fără întârziere ridicat în văzduh. Dar într-o dimineață, abătându-se pe acolo, ca
ULTIMII ROLLERI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383136_a_384465]
-
fiecare zi câte un pumn de bănuți ca să ne lase În pace. Crede-mă, messer Alighieri, noi, tâlharii, suntem Într-o bună tovărășie În cetatea florinului. Dante lăsă să Îi scape un semn involuntar de Încuviințare. Într-adevăr, Între oamenii atârnați În spânzurători și gloata care aplauda nu exista o mare deosebire. Poate că mișelul acela i-ar fi putut fi de folos. — Ai văzut pe careva fugind, nu demult? Întrebă poetul. — Am zărit pe cineva coborând din biserică. — Cine era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
o mică mutație Într-o zonă necunoscută a creierului determinîndu-ne idealurile și viciile. Ce Întîlniri și ce eșecuri, o Îngenunchere, o pedeapsă, poate chiar o victorie, surîsul unei femei, gafa unui prieten, un cîine tăiat de un tramvai, un tablou atîrnat ani de zile deasupra patului, pînă și culoarea unui tapet pot să ne programeze pentru vitalitate sau morbiditate, pentru a fi Învingători sau Învinși. Și apoi ereditățile. Bolile bunicilor și ale străbunicilor, apetiturile lor uitate sau rămase necunoscute urmașilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
s-a întors la ce făcea înainte, a mai sunat la un ziar. O sonerie a răsunat scurt, indicând că cineva a intrat în galerie. Cu colțul ochiului am văzut un bărbat plimbându-se încet printre tablourile care erau deja atârnate. Majoritatea erau de Susan Durrit; suprafețe imense, incrustate cu straturi groase de vopsea în mănunchiuri și dungi, care păreau că se scurg ușor de pe pânză. Trebuiau privite de la distanță; dacă stăteai prea aproape de ele, ochii nu mai focalizau cum trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
masă lustruită; pe ea se vedea un aranjament floral elaborat, într-o vază de porțelan, încadrat de două sfeșnice aurii, în care erau două lumânări perfect albe, neîncepute. Probabil erau schimbate și dacă erau aprinse măcar o dată. Deasupra mesei stătea atârnată o oglindă uriașă, sculptată și lustruită cu migală. Din centrul holului începea o scară cu o balustradă minuțios lucrată, cu treptele îmbrăcate în bucăți mari de mochetă neagră. Marginile treptelor erau vopsite în alb. Holul avea trei uși. Două erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
interne susținea o conferință de presă. Era îmbrăcat cu cămașă albă și cravată neagră și avea pe chip o expresie mâhnită, de profundă durere. Masa era acoperită de microfoane și avea ca unic ornament un pahar cu apă. În spate, atârnat ca întotdeauna, drapelul patriei meditativ. Doamnelor și domnilor, bună seara, spuse ministrul, v-am convocat ca să vă comunic nefasta veste a morții comisarului care fusese însărcinat de mine cu investigarea rețelei conspirative al cărei cap conducător, așa cum știți, a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
câteodată eu însumi unor tineri care știam că nu vor mai fi mult timp vii sau liberi. Fumarăm fără să ne mai spunem nimic. Și, în timp ce sufla fumul, privindu-mă în ochi, șopti: — Ea a pierdut mult sânge... Propoziția rămase atârnată în aer precum fumul țigărilor noastre. Nu ajunse la capăt, nici nu se opri. Iar sângele de care era mânjit ca și cum fusese stropit cu găleata deveni pentru mine sângele lui Clămence. Și pe bietul tip cu cearcăne la ochi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
d) Cuvinte de îmbărbătare e) Aur netemporal f) Chemarea mosorului a) Cheagul alb, lăsat din seară. Dintre limpezimi crescut, Cu aripa ca un scut Abia dus la subțioară, Cel cu plisc întors de ceară roșie Încovrigat, Peste inimi Către seară Atîrnat: Chipul, coabe, S-a-îmbuibat în seara grasă Ca într-o baniță cu boabe Și-a sburat. S-a-îmbuibat Ceasul rău, Și s-a dus Ceasul tău, Domniță Hus! b) Este Domnișoara Hus, (Carnaksì! Mașalà!) Cu picioare ca pe fus, Largi șalvari Undeva
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
tac mâlc Crește iar harababura Pentru orișicare fleac Și lumea temperatura Începutului de veac Rânduri, rânduri ghinioane Unul altuia-și fac loc: Programăm revelioane Care nu vor avea loc S-a-ngustat mereu arena Măscăricii ies în față Cine curăță carena Șade atârnat de-o ață Unghiuri drepte, unghiuri strâmbe Ascuțite, de cocori Clovnii vin să se scălâmbe Singuri, de mai multe ori După cum vede oricine Aerul miroase-a viciu Lumea cere și obține, Victime de sacrificiu Referință Bibliografică: Crește iar harababura / Ion
CREŞTE IAR HARABABURA de ION UNTARU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364574_a_365903]
-
Strigăte lucide Doamnei, Elena Gugiuman (sora mea) Mi-e dor de rădăcinile copacilor din grădină, ce se-ntind până sub casa mea; mi-e dor de mama plecată seva din lacrima ta în chip de lumină, scuturând cuvintele uitate fructe atârnate sus la grindă. Acest dor stiu, mă poate ucide între azur si orizontu-mi uitat începutu-mi de furtună, cât să trezesc întregul sat, în strigătele-mi lucide din viața-mi atât de grea și lumea asta atât de străină, din
DOR DE SĂRBĂTORI de MARIA COZMA în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361225_a_362554]