249 matches
-
este însăși patima. 1580. Patima absurdului este înțelesul. 1581. Patima dorului este lacrima cerului izvorâtă din norii ce pot uni depărtările într-o singură inimă. 1582. Patima amintirii este teama de a nu uita.De aceea trăim într-o teamă atavică a păcatului originar, fiindcă fiecare dintre noi suntem o mare amintire a Dumnezeului din noi. 1583. Patima vieții este moartea. 1584. Patima libertății este infinitul neînțeles din noi. 1585. Patima lumii este deșertăciunea. 1586. Patima deșertăciunii este progresul. 1587. Patima
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
în creațiile sale sunt science fiction-ul, ficțiunea speculativă și thrillerul religios. În 2013 a fost finalist al concursului de scenarii de film organizat de HBO în colaborare cu TIFF. În 2015 a câștigat premiul pentru cel mai bun roman cu "Atavic", iar în 2016 premiul pentru cel mai bun roman cu "ERAL" și premiul pentru cel mai bun volum de povestiri cu "Rămășițele viselor". s-a născut în 1969, la Roșiorii de Vede. În 1983 scrie prima versiune a ceea ce va
Liviu Surugiu () [Corola-website/Science/332539_a_333868]
-
premiul pentru cel mai bun roman cu "ERAL" și premiul pentru cel mai bun volum de povestiri cu "Rămășițele viselor". s-a născut în 1969, la Roșiorii de Vede. În 1983 scrie prima versiune a ceea ce va deveni ulterior romanul "Atavic", sub forma unei povestiri. În 1995 debutează în "Jurnalul SF" cu povestirea "Visându-l pe Mart Senson", care-i adusese în anul precedent premiul JSF-Atlantykron. Urmează alte povestiri publicate în "Jurnalul SF", colecția "CPSF Anticipația" și "SuperNova", printre care se
Liviu Surugiu () [Corola-website/Science/332539_a_333868]
-
fi "Gazeta SF" sau "Nautilus". În 2013 a ajuns în finala organizată de HBO în colaborare cu TIFF cu scenariul "Înghețul". După ce a revizuit și extins volumul "Imman", Liviu Surugiu l-a publicat în 2014 la editura Tritonic sub titlul "Atavic", care avea să îi aducă la Romcon-ul din anul următor premiul pentru cel mai bun roman. Tot în 2014 a extins povestirea "Întâlnirea", premiată la Festivalul Vladimir Colin din 1995 și a publicat-o sub titlul "Iubire și moarte pentru
Liviu Surugiu () [Corola-website/Science/332539_a_333868]
-
altfel, maestrul și inspiratorul scribului erotoman. Panorama obscenă a viciilor, filmul abject al perversiunilor sexuale, al năravurilor solitare, al spurcăciunilor "oedipiene" se desfășoară fără omisiuni, mai cu seamă în romanul Incognito, o adevărată spovedanie psihanalitică a slăbiciunilor secrete, a metehnelor atavice ale autorului. De prisos să mai spun că întâmplarea de mai sus, pe plaja de nisip, e pur și simplu "șparlită" din Maurice Druon, la care Dumitriu a contribuit numai cu incestul și cu descripția accesoriilor anatomice. Cum se scrie
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
Atavic (2014) este un thriller religios science fiction al scriitorului român Liviu Surugiu. Prima versiune a romanul a fost scris[ ]n 1983, sub forma unei povestiri. După numeroase revizuiri, textul a ajuns la dimensiunile unei nuvele, publicate prin forțe proprii în
Atavic (roman) () [Corola-website/Science/332571_a_333900]
-
acolo mituri și legende și răzbate în zilele noastre, aducând cu sine ecourile profetice care se cer împlinite, tălmăcite, răstălmăcite sau demolate.” Tudor Călin Zarojanu afirmă că „Acum, în fine, avem și noi un Simon Toyne. Dacă va fi tradus, “Atavic”-ul lui Liviu Surugiu va fi un best-seller internațional. N-am nicio îndoială.” Legat de comparația cu romanul "Codul lui Da Vinci" a lui Dan Brown, Cătălin Badea-Gheracostea observă: „"Atavic" nu este încă un "Cod" și nici o altă variantă a
Atavic (roman) () [Corola-website/Science/332571_a_333900]
-
avem și noi un Simon Toyne. Dacă va fi tradus, “Atavic”-ul lui Liviu Surugiu va fi un best-seller internațional. N-am nicio îndoială.” Legat de comparația cu romanul "Codul lui Da Vinci" a lui Dan Brown, Cătălin Badea-Gheracostea observă: „"Atavic" nu este încă un "Cod" și nici o altă variantă a poveștilor antihristologice, după cum nu este un roman de mistere și nici un roman apocaliptic, cu toate elementele narative, decorative, de discurs și actanțiale ale acestora. Păstrând echilibrul într-un ritm foarte
Atavic (roman) () [Corola-website/Science/332571_a_333900]
-
și nici o altă variantă a poveștilor antihristologice, după cum nu este un roman de mistere și nici un roman apocaliptic, cu toate elementele narative, decorative, de discurs și actanțiale ale acestora. Păstrând echilibrul într-un ritm foarte dinamic, Liviu Surugiu inventează în Atavic o lume paralelă cu cea în care suntem obișnuiți să dezvoltăm romanele de mistere și cele apocaliptice - lumea „noastră“, prezentată realist - și acolo își duce personajele să (se) joace (de-a) sfârșitul/începutul lumii.”
Atavic (roman) () [Corola-website/Science/332571_a_333900]
-
sine/ gata cu abisurile infra și sub conștiente/ mările lor de nămol le sublimez în hiperproduse noetice/ Am depășit cultura larvelor de fluturi lăudători/ în urma mea, o paragină plină de specii expirate/ blocate în carapacea de chitină conceptuală/ Am depășit atavica maree instinctiv lacrimală/ sunt pe celălalt mal e curat e răcoare/ Am ajuns în fine la mine/ un turn înalt peste natură/ Sunt în sfânta sfintelor, miezul creierului,/ în programul central,/ mă bălăcesc ca o navetă spațială beată/ în propriul
O, generația mea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3984_a_5309]
-
din care au plecat nu se va ridica niciodată. Altfel spus, față de elevația de spirit a germanilor, un intelectual român nu are la îndemînă decît sporirea conștiinței ultragiate. E vorba de ultragiul resimțit de cel care intuiește că la superioritatea atavică a nemților nu poți răspunde decît printr-o înșurubare dureroasă în propriul tipar cultural. Stai printre ei, dar nu ești cu ei, lipsindu-ți afinitatea menită a te apropria de etosul lor. Și chiar dacă ești un maestru al socializării spoite
Conștiința ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4226_a_5551]
-
obosită a Diavolului Îi plutește prin fața ochilor și știe, cu o certitudine născută Într-o clipă, că are În comun cu Majestatea Sa Satanică o anumită Înclinare spre singurătate. La ieșirea din bar, Wakefield se simte deja mai liber; mugurii atavici ai aripilor Îl gîdilă pe sub pielea de pe omoplați. Pentru a-l Învinge pe Diavol nu are nevoie decît de niscai imaginație. Desigur, imaginația poate fi o problemă pentru cei Între două vîrste. CÎnd era puști, robinetul Rimbaud curgea din plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
și doi de ani. Un clan întreg. S-au urcat în autobuz în ultimul moment, dând năvală, de teamă de a nu fi refuzați de șoferi. De-a lungul întregii călătorii nu au respectat absolut nici o regulă, mai puțin cea atavică a grupului pe care îl formau. Au murdărit autocarul îngrozitor, căci au mâncat, băut și vomat tot timpul, reclamând zgomotos manele. Don' șofer, dă-ne manele, că doar nu suntem pocăiți. Toți vor să meargă în Elveția, pentru a cere
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ca și cum ar protesta împotriva prezenței umane. Dimineața am ascultat la radio emisiuni despre cum să te protejezi de frig. Trebuie aplicate creme grase pe față, mâini și urechi, evitate dușul și băile înainte de a pleca de acasă. Măcar odată, frica atavică a românilor de curent se dovedește întemeiată. Când scriu aceste rânduri, visez cu ochii deschiși grădini în plină vară, pline de flori, doamne cu rochii lungi și albe, copii neastâmpărați și domni fumând trabuc în grădină, bând coniac de culoarea
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
mârâie Bursucul dezechilibrat, scurmînd în lut cu ghearele, pentru a nu se răsturna pe spate. Auzi, Sammi, păi de ce nu pui tu singur laba pe Potir, iată-l, aici, la doi pași, continuă el, știind prea bine că Sephirahul spaimelor atavice nu putea cu nici un chip să ia Obiectul, oricât de mult îl jinduia, dacă acesta nu i-ar fi fost mai întâi oferit tribut, și încă din toată inima. Da, da, păi, sigur, ia-l! Ia-l, odată, ce stai
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
orice consum la limita subzistenței - să cheltuiască bani Într-un centru comercial sau Într-un multiplex, să creadă În nebuloasa unui viitor mai bun, recurse la repertoriul său de glume și povestiri, pentru care fusese deja foarte apreciat, ironizând temele atavice și slăbiciunile ființei umane. Povesti Întâmplarea cu vaca Înfuriată pe tăun, metafora cetățeanului sâcâit de tot soiul de taxe și povestea cu rusul cel bețiv care se trezește Într-o dimineață din beția lui convins că visase cei șaptezeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
el. Sheba începuse să protesteze, dar apoi s-a oprit. Ea se referise exact la „lucruri murdare“. Nu avea nici un rost să încerce să-l ademenească înspre acel tip de conversație. El nu avea vocabularul pentru asta. Insultase vreun cod atavic de loialitate familială specific clasei muncitoare. Au tăcut amândoi o vreme, iar apoi Sheba a început să-l întrebe despre experiența lui sexuală de dinainte. Credea că acest subiect lubric îl va mai însenina. Connolly încercase să evite subiectul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
de succese i-a Împietrit pe chip o expresie acră, chinuită, dar care În acest context pare milă. „De ce mă Întrebi prostii? O să vezi tu de ce“, pare să spună el. Amenințarea fără chip a Aparatului obscur funcționează Într-un cîmp atavic. E ceva abstract, toată lumea cunoaște aceste lucruri, dar nimeni nu poate să facă referire la un caz concret, nimeni nu poate să arate cu degetul spre ceva anume. Sau poate că oamenii se feresc să povestească ce știu și ce
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și păcate mărunte, dar deopotrivă și cel al dorințelor grandioase dar inocente de Înălțare, de izbăvire prin politică, prin afaceri (adică prin bani, cît mai mulți bani), prin credință. E vorba În fond de o lume mică: cu puseurile ei atavice, cu zvîrcolirile ei caraghioase și nevinovate Într-o vreme În care toți par căzuți direct din lună, o lume a libertății și a democrației incipiente, a mimării regulilor și normelor ei civilizatorii ca inițiere neîndemînatică În practicarea ei efectivă. E
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
măcar o mică parte din noianul de gânduri și fapte pe care le cuprinde. Mulți cititori se vor întreba, probabil, de ce am intitulat acest volum Lumina educației? Pentru că numai ea, educația, îl scoate pe om din întunericul necunoașterii și din atavica animalitate, îl socializează și îl umanizează. Heraclit considera educația drept al doilea soare pentru cei care o au. AUTORUL ȘCOALA ȘI EDUCAȚIA ȘCOLARĂ ȘCOALA ȘI FORMAREA ATITUDINII POZITIVE FAȚĂ DE ÎNVĂȚĂTURĂ LA ELEVI Asemenea șlefuitorului de diamante, educatorul modelează cu migală
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Nichita Stănescu, personaj profund scrutător, coabitează râsu' plânsu'; nu însă la un regim de egalitate: "Ah, Râsu' plânsu' / ah, râsu' plânsu' / în ochiul lucrurilor reci". Râsul său, niciodată enorm, e mai degrabă ironie subțire, grimasă, sarcasm, defulare; momente de Melancolie atavică (titlu de confesiune) acoperă fardul. În fapt, melancolia sistematizată din Elegii e de găsit în mai toate poemele, inclusiv în cele erotice, poetul nefiind un amoroso în sens plat, ci un fel de "analist", un comentator fluctuant, agresat de singurătate
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
din Chișinău, concomitent funcționând ca director al revistei „Contrafort”. Romanul Martorul (1988), cu care debutează, se arată vădit influențat de formula realismului magic latino-american, fiind populat de țărani aprigi, cu reflexe „nesupuse controlului”, măcinați de o ură și o frică atavice și trăind ca „la marginea unei prăpăstii adânci”. O demonie pune stăpânire pe aceste personaje bântuite la limită de sentimentul înstrăinării. Satul descris de G. este împărțit în centru, margini și casele de pe dealuri, de unde țăranii înverșunați își trimit blestemul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287169_a_288498]
-
Matei Triteanu, ginerele lui Colfescu, pe care vrea să îl îndoctrineze cu ideile lui Saint-Simon și să îl transforme într-un „adevărat element de cultură pentru satul nostru atât de înapoiat”. Tânărul judecător îi îndeamnă pe țărani la răzmeriță, simțind atavic „părul de lup”. Când răsculații se pornesc, Traian este împușcat de tatăl său. Cu toată calitatea artistică modestă, cele două piese au fost jucate pe scena Teatrului Național din București, sub directoratul lui Pompiliu Eliade. Ultima mare realizare a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
să-Ți torn o revuluție, da’ o revuluție... să mă pomenești!...”. Revuluția a devenit reper și parte a biografiei ei, oricând posibil de reiterat. Mița e fiică din popor (și, de aceea, e violentă!), e republicană (și, de aceea, poartă atavic povara martirilor / luptătorilor pentru instaurarea efemerei republici), e ploieșteancă (și, deci, revoluționară), dar mai ales ea este concubină, ibovnică, iubită și ar putea deveni soție: Crăcănel e hotărât să se Însoare la o nouă trădare („Crăcănel: Mița? Mița?... (hotărât) Nu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
fiindcă urletul câinilor este stârnit de cu totul alte pricini, și nu din aceea rezultată dintr-o credință falsă, cum se Încearcă să se susțină În popor. Urletul câinilor pleacă de la momentul În care În ființa câinelui se redeșteaptă instinctele atavice. Astfel, În condițiile vieții primitive, ca și lupii, câinii urlau pentru a-și semnala prezența; fie În scopul de a-și intimida dușmanii, fie pentru a și anunța congenerii de sex feminin pentru Împerechere. Reiterăm deci că urletul câinelui este
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]