160 matches
-
și pacientul începe să aibă un tip particular de respirație întretăiată. Aceste semne implică o creștere a cantității de mucus în căile respiratorii și anunță iminența sufocării. Poate fi necesară asistarea mecanică a ventilației. Uneori, în accesele astmatice pot apărea atelectazii, prin uscarea și îngroșarea secrețiilor din căile respiratorii. Alte complicații, precum pneumotoraxul spontan și/ sau pneumomediastinul, sunt rare. Mai puțin caracteristic, un pacient astmatic poate acuza episoade intermitente de tuse seacă, neproductivă sau de dispnee la efort. Când sunt examinați
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
cu atât probabilitatea ca să fie simptomatică este prezentă. Cele mai frecvente simptome sunt tusea cronică, durerea toracică și dispneea. Durerea toracică apare mai frecvent la cei la care tumora rezultă din pleura parietală. Ocazional, tumorile mari determină compresia bronșiilor, determinând atelectazie sau rareori, hemoptizii. Sindroamele paraneoplazice apar mai frecvent la pacienții cu tumori mari. Osteoartropatia hipertrofică pulmonară este cel mai frecvent sindrom paraneoplazic, apărând la 22% dintre pacienți, în special la cei cu tumori cu diametrul peste 7 cm. Acești pacienți
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
La examenul radioscopic, deplasarea opacității odată cu respirația sau cu schimbarea poziției corpului este sugestivă pentru tumorile fibroase pleurale localizate pediculate. Opacitatea radiologică poate mima o tumoră cu origine parenchimatoasă sau mediastinală, iar leziunile mari pot simula un hemidiafragm ridicat [11]. Atelectazia pulmonară asociată este prezentă în 20% dintre cazuri. Majoritatea leziunilor ocupă sau se extind în hemitoracele inferior [8]. Tomografia computerizată Tomografia computerizată este examinarea cheie, care arată mai clar dimensiunea și localizarea tumorii, și ajută la planificarea chirurgicală [15].Tipic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
special când aceasta este mare. Cel mai frecvent, unghiul dintre tumoră și pleură este ascuțit, dar poate fi și obtuz (în special, în cazul tumorilor mici) (fig. 5.42, 5.43). Leziunea poate deplasa mediastinul și parenhimul pulmonar adiacent, producând atelectazie [11]. O pleurezie mică este prezentă la 6-37% dintre cazuri. Calcificarea apare în 26% dintre cazuri [15]. Pe tomografia computerizată cu substanță de contrast, leziunea captează mai mult decât țesutul moale datorită vascularizației sale bogate. Zonele de atenuare joasă sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
caracteristicile citologice și imuno-histochimice cu constatările radiologice specifice [5, 16]. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial preoperator se face, în esență, cu oricare leziune intratoracică, mergând de la carcinomul pulmonar până la sarcoamele intrapleurale. Localizarea paraspinală posterioară poate sugera o tumoră neurogenă sau o atelectazie rotundă. Localizarea anterioară sau mediană poate ridica suspiciunea unui timom, a unei tumori cu celule germinale sau a unui teratom [15]. Clinic, mezoteliomul pleural difuz și carcinomul pulmonar sunt cele mai importante diagnostice diferențiale. Din punct de vedere histopatologic, trebuie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
opacitate hilară poate sugera afectarea ganglionilor limfatici sau extensia directă a tumorii în mediastin (mai frecvent). Din aceleași cauze poate apare lărgirea mediastinului. Metastazele pulmonare se evidențiază radiologic ca multipli noduli pulmonari dificil de diferențiat de masele pleurale sau de atelectazia rotundă. Implicarea pulmonară difuză este foarte rară, fiind raportat un singur caz de mezoteliom manifestat ca boală miliară bilaterală difuză. Rareori sunt prezente calcificări hepatice masive datorate calcificării distrofice ale focarelor de metastaze hepatice de mezoteliom [30]. Tomografia computerizată Este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
cordului, prin rotirea transductorului se obține o secțiune cu două cavități-axa lungă (VS și AȘ). 3. secțiune parasternalăaxa lungă și axa scurtă. 4. secțiune pleurala vizualizează parenchimul pulmonar aerat și pleura. Poate indica prezenta lichidului pleural în cantitate crescută, a atelectaziei pulmonare și edemului pulmonar acut. Determinarea ecografica a acestei patologii indică puncția sau drenajul pleural precum și terapia de urgență a edemului pulmonar acut în concordanță cu ceilalți parametri clinici și paraclinici ai pacientului. Plasarea transductorului în FÂȚE. Etapele protocolului FÂȚE
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Diana Cimpoeşu () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1115]
-
protocol de examinare permite urmărirea aspectelor anatomice normale/patologice și funcționale la diferite nivele, urmărind protocolul de evaluare primară: A: UȘ cervicala cale aeriană liberă, leziuni sau deviere de trahee, hematoame compresive; B: UȘ pulmonară ventilație, emfizem, pneumotorace, colecții pleurale, atelectazie și leziuni diafragmatice; C: UȘ cardiacă contractilitate, dilatație acută, pericardita, tamponadă, anevrisme ventriculare, leziuni vase mari; UȘ vasculara - ĂĂ, VCI, TVP, ȚEP; UȘ abdominală - FAST, leziuni parenchimatoase, spațiu retroperitoneal și retroplacentar; UȘ părți moi - hematoame de perete toracic, abdominal, perineu
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Diana Cimpoeşu () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1115]
-
produșilor de peroxidare în special după declamparea aortei (90). Activarea neutrofilelor produce edem perivascular și crește permeabilitatea capilară, precum și edem interstițial. Circulația extracorporeală modifică compoziția surfactantului alveolar (91) și reduce capacitatea sa de a menține stabilitatea alveolară. Ca urmare apar atelectazii care continuă să reprezinte o problemă în primele 48 de ore postoperator. Volumul rezidual pulmonar și complianța pulmonară scad (92). Crește travaliul respirator. Cresc șuntul fiziologic și gradientul alveolo-arterial. Poate apărea extravazatul sanguinolent în alveole cu apariția sindromului de detresă
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
frecvent în prima săptămână, dar poate apărea și după trei luni de la intervenția chirurgicală. Poate fi prezentă o ușoară leucocitoză, iar ECG poate evidenția modificări nespecifice de fază terminală. Diagnosticul diferențial se va face cu alte sindroame febrile postoperatorii, incluzând atelectazia, pneumonia, endocardita, infecții ale plăgilor sau ale tractului urinar. Boala este autolimitantă cu o durată medie a perioadei simptomatice de circa o lună. Pacienților li se va recomanda limitarea activităților fizice, analgezice și antiinflamatorii nesteroidiene. La cei cu simptome severe
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
repercusiuni asupra aparatului respirator. Insuficiența cardiacă cu valori crescute ale PTDVS crește presiunea venoasă pulmonară, ceea ce are drept urmare acumularea de lichid în interstițiul pulmonar și afectarea raportului ventilație/perfuzie. Pentru un plămân deja compromis este suficient un mic grad de atelectazie, hipoventilație sau infecție postoperator pentru ca pacientul să intre în insuficiență respiratorie acută. În mod similar, bolnavul cu afectare preoperatorie a funcției pulmonare prin boală pulmonară cronică obstructivă este predispus la amplificarea disfuncției respiratorii post-by-pass cardiopulmonar prin scăderea clearance-ului secrețiilor pulmonare
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
în timpul circulației extracorporeale pot induce disfuncția pulmonară postoperatorie. Traumatizarea plămânilor sau a căilor aeriene, în special pe durata cât pacientul este heparinizat, poate duce la sângerări în căile aeriene. Această aspirare a sângelui interferează cu surfactantul ducând la colaps alveolar, atelectazii, tulburări ale raportului V/Q, hipoxemie. În al doilea rând, creșterea marcată a presiunii venoase pulmonare în timpul circulației extracorporeale poate duce de asemenea la afectarea plămânilor. O cantitate importantă de sânge se întoarce spre ventriculul stâng în timpul by-pass-ului cardiopulmonar și
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
condițiile în care ventriculul stâng nu este ventat eficient. Nefuncționarea ventului, manevrarea inadecvată a cordului sau disfuncția de ventricul stâng, imediat după oprirea circulației extracorporeale, duc la creșterea bruscă a presiunii în venele pulmonare ceea ce are drept consecință apariția de atelectazii hemoragice cu sângerări în spațiile peribronșic și perivascular. Rezultanta acestor modificări este instalarea edemului pulmonar masiv. Cauzele posibile ale afectării pulmonare induse de circulația extracorporeală sunt următoarele: traumatismul pulmonar; distensia venelor pulmonare; distrugerea surfactantului; hipoxia țesutului pulmonar; substanțe toxice eliberate
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
necesită îndepărtarea acestuia fie pe cale toracoscopică în primele 2-3 săptămâni (190), fie prin decorticare pulmonară în cazul hemotoraxului mai vechi de 3-4 săptămâni. Afectarea nervului frenic Diagnosticul este sugerat de radiografia toracică în incidența postero-anterioară care evidențiază ascensionarea hemidiafragmului sau atelectazia lobului pulmonar inferior. Disfuncția unilaterală a nervului frenic, deși este complicație ușoară poate crește incidența atelectaziilor, pneumoniilor, ventilației mecanice prelungite în special la bolnavii cu factori de risc prezenți pentru complicațiile pulmonare postoperatorii. Incidența acestei complicații este peste 2% în
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
cazul hemotoraxului mai vechi de 3-4 săptămâni. Afectarea nervului frenic Diagnosticul este sugerat de radiografia toracică în incidența postero-anterioară care evidențiază ascensionarea hemidiafragmului sau atelectazia lobului pulmonar inferior. Disfuncția unilaterală a nervului frenic, deși este complicație ușoară poate crește incidența atelectaziilor, pneumoniilor, ventilației mecanice prelungite în special la bolnavii cu factori de risc prezenți pentru complicațiile pulmonare postoperatorii. Incidența acestei complicații este peste 2% în rândul bolnavilor operați pe cord deschis (191, 192, 193). În apariția ei au fost incriminate traumatismul
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
litri. Toracele este retractat (toracoplastie fiziologică), plămânul cu volumul diminuat, iar scizurile sunt blocate. Leziunile bronșice sunt polimorfe mergând de la stenoze până la supurații, bronșiectazii și fistule (fig. 6.48). Adenopatiile sunt mari, cazeificate, fibroase sau calcificate, generatoare de stenoze bronșice, atelectazii, bronșiectazii și fistule. Zonele de distrucție sunt în unele cazuri colonizate de fungi (cel mai des de Aspergillus fumigatus). Aspergiloza poate fi sursa unor hemoragii dramatice (fig. 6.49). Clinica PDT poate fi uneori săracă, dar de cele mai multe ori este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
PDT este descoperit chiar la prima internare. Trebuie excluse în primul rând celelalte cauze care pot genera distrugerea unui plămân: supurațiile pleuro-bronho-pulmonare și hidatidoza complicată, fibrotoraxuri posttraumatice și pleureziile grave. Mai pot fi luate în discuție tot în cadrul diagnosticului diferențial: atelectaziile totale produse prin stenozele de bronhie primitivă, de diverse origini, ca și tumorile pleurale difuze și mult mai rar tumorile mediastinale. Tratamentul PDT este chirurgical în perioadele de stabilizare ale procesului tuberculos. Intervenția de elecție este pleuro-pneumonectomia și este grevată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
succesive va fi investigat în amănunțime prin CT cu rezoluție înaltă. Această explorare de finețe poate descrie semne sugestive pentru benignitate (calcificări, densități de țesut adipos) permițând scoaterea cazului de sub urmărire, poate preciza diagnosticul unor afecțiuni benigne nechirurgicale (malformații arterio-venoase, atelectazia rotundă, infiltratul Loeffler etc.) sau poate încadra nodulul în categoria acelora cu diagnostic incert. Și aceste leziuni incerte au fost categorisite în funcție de probabilitatea de a fi un cancer în: grad mare de suspiciune clinico-radiologică, grad mediu și grad redus. Mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
mici pot fi greu de diferențiat de herniile diafragmatice [23]. Eventrația completă a diafragmului este greu de diferențiat radiologic de paralizia difragmatică: pe radiografia toracică față se descrie ascensionarea unui hemidiafragm sau a unei porțiuni a acestuia, însoțită eventual de atelectazii bazale, cu fornixul gastric și imagini colice ascensionate și deplasarea mediastinului contra-lateral. Radiografia toracică de profil este utilă pentru determinarea tipului de eventrație [20]. Radioscopic se constată hemidiafragm afuncțional - imobil sau cu mișcări respiratorii diminuate în eventrație și cu mișcări
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
Există o serie de condiții fiziopatologice fără leziuni de nerv frenic care trebuie diferențiate de paralizia de diafragm și care duc, de asemenea, la ascensionarea dobândită a diafragmului:ascensionarea unilaterală poate fi produsă de cauze supradiafragmatice: pierdere de volum pulmonar (atelectazie, rezecție pulmonară, fibroză postradică, hipoplazie pulmonară congenitală), afecțiuni pleurale (pleurezie, mezoteliom pleural); cauze diafragmatice (ascensionare idiopatică, post-traumatică, frenoplastie); blocarea diafragmului (fractură costală, pneumonie, infarctare, abces, peritonită); cauze abdominale (hepatomegalie, splenomegalie, abces subfrenic, tumori abdominale, distensie gastrică sau colonică);ascensionarea bilaterală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
la un bronșitic cronic ridică suspiciunea unui cancer pulmonar ce produce invadarea mediastinului și a nervului laringeu recurent stâng. Dispneea de efort ce se accentuează progresiv, infecțiile pulmonare repetate în același teritoriu pulmonar, pot constitui semne de obstrucție endobronșică cu atelectazie pulmonară secundară. Durerea toracică marchează stadiul de invazie parietală. Durerea în umăr, iradiată pe partea internă a membrului superior, însoțită de elementele ce compun sindromul Claude-Bernard-Horner (mioză, enoftalmie, ptoză palpebrală) ridică suspiciunea unei tumori de apex pulmonar ce produce invazia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
în lobii inferiori) 25% din cazuri. Diagnostic clinic La adult se constată dureri retrosternale (inflamația pleurei mediastinale), dispnee, disfagie, tuse, febră, hemoptizie [48]. La copil se constată semne de obstrucție traheo-bronșică: stridor, detresă respiratorie, cianoză, dispnee, hiperinflație pulmonară, infecție pulmonară, atelectazie [69]. Chistele parenchimatoase sunt simptomatice în 90% din cazuri. Simptomele se explică prin faptul că există o comunicare mai mare cu arborele bronșic. Diagnostic paraclinic Radiografia clasică relevă o opacitate mediastinală rotundă, relativ bine delimitată, de intensitate subcostală (lichidiană) cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
superioară sau sindroame neurologice de compresiune (nerv recurent, Sindromul Claude Bernard Horner) sau sindrom de compresiune traheală. Simptomatologia legată de limfom se caracterizează prin febră, transpiratii nocturne, pierdere ponderală, prurit. Nu este exclusă în evoluție deformarea peretelui toracic sterno-costal (copii), atelectazia pulmonară, exsudatul pleural și/sau pericardic, plexopatia brahială. Aspecte paraclinice imagistice Nu există un aspect unic pe baza căruia să se pună diagnosticul de limfom malign Limfoamele se pot prezenta din punct de vedere radiologic, CT și IRM sub mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
perichistul este în contiguitate cu țesutul pulmonar normal, conține vase de neoformație și poate fi intim aderent de elementele vasculare esențiale; în parenchimul pulmonar adiacent perichistului se produce emfizemul prin stenoză bronșică cu supapă expiratorie la nivelul bronhiilor mici, respectiv atelectazia (mai rar întâlnită, prin ocluzia bronșică); modificările bronșice constau în: dislocare (chistul crește și dislocă bifurcația bronșică) ulterior survine compresiunea laterală cu ovalarea bronșiei, apoi peretele bronșic comprimat prezintă alterări difuze în circulația limfatică și apar procese degenerative cartilaginoase cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
pulmonar (Ionescu, 1985). La pubertate, dar și la copiii de vîrste mai mici, tuberculoza poate avea și o prezentare strict endobronșică. Clinic se constată wheezing, semne și simptome de pneumonie, în paralel cu modificări pulmonare radiologice polimorfe de tip infiltrate, atelectazii și hiperinflație (Goția, Mihăescu și Ivan, 1999). Fig. 7 Rad. toracică standard Infiltrat lob superior stîng (tuberculoză bronșică) II.6.5.3. La femei Dintre toate bolile infecțioase, tuberculoza este cel mai mare "ucigaș" al femeilor tinere, "performanța" realizată de
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]