164 matches
-
confundată cu un pneumotorax sau cu eventrația diafragmatică [80]. Hernia diafragmatică strangulată cu perforarea stomacului sau colonului angajat în cavitatea toracică, cu fistulă gastro-pleurală sau fistulă colo-pleurală, poate determina apariția pneumotoraxului. Aspectul radiologic al acestui pneumotorax înregistrează următoarele trăsături distinctive: atelectazia completă a plămânului cu deplasarea controlaterală a mediastinului, dar fără coborârea hemidiafragmului ipsilateral. Diagnosticul poate fi confirmat imediat prin recurgerea la explorarea radiologică cu substanță de contrast (bariu) a colonului și/sau stomacului [80]. Dilatația gastrică cu ridicarea diafragmului poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
pacienții operați pentru hernie Morgagni-Larrey. Complicațiile postoperatorii pot fi: generale, pleuro-pulmonare și digestive. Complicațiile generale Sunt comune cu ale intervențiilor chirurgicale de amploare pe abdomen sau torace: cardiace (infarct miocardic, insuficiența cardiacă, tulburări de ritm cardiac etc.), bronho-pulmonare sau pleurale (atelectazia pulmonară, bronhopneumonie, pleurezia etc.), accidente trombo-embolice (embolia pulmonară, flebite ale membrelor inferioare, tromboza venei cave inferioare), renale (insuficiența renală acută). Complicațiile digestive Acestea sunt [28]: ocluzia intestinală prin bridă; ocluzia intestinală prin hernie diafragmatică strangulată, prin recidiva postoperatorie precoce a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
o laparotomie exploratorie, cu infirmarea diagnosticului de hernie diafragmatică congenitală și combinarea acesteia cu toracotomia [4, 5]. Diagnostic imagistic Explorările radiologice sunt esențiale în diagnosticul paraclinic al herniei Bochdaleck. Radioscopia televizată și radiografia toracică Acestea arată: imagini hidroaerice în torace, atelectazie pulmonară, deplasarea cordului și a mediastinului către partea opusă. Pe filmul toracic din profil, prezența unei singure denivelări focale netede, localizată la aproximativ 4-5 cm anterior de inserția posterioară a diafragmului este caracteristică pentru hernia diafragmatică. În contrast cu aceasta, relaxarea sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
mortalității) și cele realizate la copii mai mari (Jeaubert de Beaujeu semnalând 1 deces la 8 cazuri operate) [53]. În statistica proprie mortalitatea a fost de 14,6% (intraoperator - 1,12%; postoperator - 13,5%). Cauzele de deces intraoperator au fost: atelectazia pulmonară dreaptă și agenezia pulmonului stâng (cu insuficiență respiratorie acută). Cauzele de deces postoperator au fost următoarele: bronhopneumonia, pneumotoraxul controlateral cu deplasarea mediastinului și insuficiență respiratorie acută, atelectazia pulmonară ipsilaterală, atelectazia pulmonară bilaterală, pleurezia masivă controlaterală, necroza hemoragică, anemie hemolitică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
intraoperator - 1,12%; postoperator - 13,5%). Cauzele de deces intraoperator au fost: atelectazia pulmonară dreaptă și agenezia pulmonului stâng (cu insuficiență respiratorie acută). Cauzele de deces postoperator au fost următoarele: bronhopneumonia, pneumotoraxul controlateral cu deplasarea mediastinului și insuficiență respiratorie acută, atelectazia pulmonară ipsilaterală, atelectazia pulmonară bilaterală, pleurezia masivă controlaterală, necroza hemoragică, anemie hemolitică posttranfuzională, hemoragia masivă postoperatorie cu insuficiență renală acută, edem pulmonar acut. Dintre pacienții decedați în postoperator numai 14,28% au fost operați pentru hernii antero-laterale. Nici un caz cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
postoperator - 13,5%). Cauzele de deces intraoperator au fost: atelectazia pulmonară dreaptă și agenezia pulmonului stâng (cu insuficiență respiratorie acută). Cauzele de deces postoperator au fost următoarele: bronhopneumonia, pneumotoraxul controlateral cu deplasarea mediastinului și insuficiență respiratorie acută, atelectazia pulmonară ipsilaterală, atelectazia pulmonară bilaterală, pleurezia masivă controlaterală, necroza hemoragică, anemie hemolitică posttranfuzională, hemoragia masivă postoperatorie cu insuficiență renală acută, edem pulmonar acut. Dintre pacienții decedați în postoperator numai 14,28% au fost operați pentru hernii antero-laterale. Nici un caz cu hernie antero-laterală nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
sugari și copii. Un număr de 5 cazuri au decedat în secția de ATI fără să ajungă la intervenția chirurgicală prin: hipoplazie pulmonară dreaptă asociată celei stângi, cu insuficiență respiratorie acută; hipoplazie pulmonară stângă (pe partea herniei diafragmatice) asociată cu atelectazie pulmonară dreaptă. Dacă ar fi să calculăm rata mortalității luând în calcul și aceste cazuri, aceasta ar fi de 20,5%. Faptul că, uneori, clinicile de chirurgie pediatrică nu se află în aceleași spitale cu clinicile de obstetrică-ginecologie (astfel încât nou-născutul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
stabilită la examenul percutoric [10] (fig. 5.20). În pleureziile mari (peste 1500 ml), absența radiologică a deplasării controlaterale a mediastinului pledează pentru diagnosticul de cancer (fig. 5.21). Astfel, ne putem afla în fața unui cancer pulmonar care a produs atelectazie prin obstrucția unei bronșii principale sau care a „fixat” mediastinul prin metastazare limfoganglionară („mediastin înghețat”). Opacifierea hemitoracelui respectiv poate fi dată însă și de tumorile pleurale din mezoteliom (revărsat pleural redus) sau de infiltrația tumorală extensivă pulmonară ce mimează aspectul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
greu de diferențiat de tumorile benigne. CARACTERISTICILE LICHIDULUI PLEURAL Pleureziile neoplazice pot fi seroase, sero-sangvinolente sau franc hemoragice. Aspectul hemoragic al lichidului pleural sugerează existența invaziei neoplazice pleurale, în timp ce caracterul seros poate fi dat de blocajul limfatic tumoral sau de atelectazia secundară obstrucției endobronșice. În unele cazuri presiunea limfatică retrogradă, generată de obstrucția limfatică neoplazică, poate produce ruperea unor canale limfatice accesorii sau chiar a ductului toracic, cu apariția chilotoraxului. Light și colaboratorii săi [18] afirmă că în prezența unui număr
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
tumora fibroasă localizată) sau maligne (mezoteliom malign difuz); - tumori mediastinale benigne (tumora neurogenă, timom) sau maligne (teratom malign); - tumori diafragmatice benigne (fibrom, lipom) sau maligne; - tumori parietale benigne (osteocondrom, condrom, displazia fibroasă) sau maligne (condrosarcom, mielom); - sechestrația pulmonară, infarctul pulmonar, atelectazia rotundă. Diagnosticul diferențial al nodulilor pulmonari multipli include: boala granulomatoasă, sarcoidoza, tuberculoza miliară, abcesele sau infarctele pulmonare multiple. Limfangita carcinomatoasă trebuie diferențiată de edemul pulmonar, fibroza pulmonară [7]. TRATAMENT După punerea diagnosticului de metastaze pulmonare, trebuie stabilit împreună cu oncologul și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]
-
perichistul este în contiguitate cu țesutul pulmonar normal, conține vase de neoformație și poate fi intim aderent de elementele vasculare esențiale; în parenchimul pulmonar adiacent perichistului se produce emfizemul prin stenoză bronșică cu supapă expiratorie la nivelul bronhiilor mici, respectiv atelectazia (mai rar întâlnită, prin ocluzia bronșică); modificările bronșice constau în: dislocare (chistul crește și dislocă bifurcația bronșică) ulterior survine compresiunea laterală cu ovalarea bronșiei, apoi peretele bronșic comprimat prezintă alterări difuze în circulația limfatică și apar procese degenerative cartilaginoase cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
specificitate mult mai mari decât CT în ceea ce privește caracterul invaziv vascular al tumorilor carcinoide, evidențiind clar structurile vasculare adiacente fără administrarea substanței de contrast intravenoase. Un alt avantaj constă în faptul că diferențiază cu mai multă precizie o leziune tumorală de atelectazie (fig. 6.74). Metode scintigrafice Scintigrafia cu Thaliu 201 este o metodă de evaluare a gradului de perfuzie pulmonară, fiind utilă în evaluarea funcției ventilatorii a pacientului aflat la limita indicației de rezecție. A mai fost utilizată în diagnosticul tumorilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Adrian Ciuche () [Corola-publishinghouse/Science/92108_a_92603]
-
diminuat. 2. Pulmonare: - calcificările peretelui toracic micșorează complianța toracică. - complianța pulmonară este crescută ținând cont de diminuarea elasticității pulmonare. Capacitatea reziduală funcțională crește. VEMSul, capacitatea pulmonară totală și capacitatea vitală sunt reduse. - creșterea spațiului mort alveolar și anatomic conduce la atelectazii și perturbări ale raportului ventilație/perfuzie cu creșterea gradientului alveolo-capilar. - răspunsul ventilator atât la hipercapnie cât și la hipoxie este atenuat. 3. SNC: - debitul sanguin cerebral și metabolismul cerebral diminuă cu vârsta, dar relația lor rămâne constantă. Autoreglarea este și
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
recurge la tratamentul modern extracorporeal sau endourologic. La o evaluare făcută În 1989, LIONG și colab, au pus În balanță eficacitatea, complicațiile dar și costurile pentru litiaza ureterală: Pentru intervențiile În sfera renală posibile complicații ar putea fi: - Complicații pulmonare: atelectazia, pneumotorax (incidența <5%), embolia pulmonară (În aceeași proporție ca la orice intervenție mare); - Complicații hemoragice:intraoperator - lezarea arterei, venei renale sau a ramurilor lor; - postoperatorhemoragia (ziua 7-14 postoperator) datorată desfacerii unei suturi din nefrorafie; - Complicații renale: - deteriorarea funcției renale (la
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
poziției șocului apexian pot fi întâlnite în următoarele situații: persoanele longiline prezintă șocul apexian în spațiul V i.c., medial de linia medioclaviculară. Aceeași poziție indică un șoc apexian patologic la pacienții cu pleurezie masivă pe partea stângă, fibrotorax drept, atelectazie pulmonară dreaptă; pacienții cu fibrotorax stâng și pleurezie dreaptă prezintă șoc apexian în spațiul V i.c., lateral de linia medioclaviculară;. persoanele obeze prezintă șocul apexian în spațiul IV i.c., lateral de linia medioclaviculară; pacienții cu tumori abdominale mari
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de aproximativ 5 cm. Diminuarea matității cardiace apare în modificări la nivelul peretelui toracic precum: obezitate; edeme; emfizem pulmonar; pneumopericard, etc. Mărirea matității cardiace poate fi secundară unor cauze: cardiace precum dilatarea cordului drept, stâng sau în pericardite; extracardiace precum atelectazia, fibroza pulmonară, tumori pulmonare, pleurezii. Percuția este o tehnică care, datorită posibilităților explorărilor paraclinice apărute în ultimul timp (ecocardiografie, tomografie, RMN) nu mai este foarte utilizată. Totuși ea poate fi aplicată în cazul în care șocul apexian este slab perceput
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
abdominale. Se poate constata discordanță între nivelul febrei și puls. Formele severe evoluează cu dispnee, cianoză, icter și semne neurologice. Aspectele radiologice întâlnite sunt atipice, reprezentate de: conglomeratele de umbre fine radiind de la hil spre bază, uneori asociate cu zonite, atelectazii în bandă sau revărsat pleural. Datele nespecifice de laborator orientative sunt anemia, leucocitoza sau leucopenia, creșterea transaminazelor hepatice. Diagnosticul etiologic se bazează pe: Metode serologice uzuale: RFC, ELISA Izolarea Chlamydophila psittaci din spută, sânge sau materiale necrotice, pe culturi de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
produșilor de peroxidare în special după declamparea aortei (90). Activarea neutrofilelor produce edem perivascular și crește permeabilitatea capilară, precum și edem interstițial. Circulația extracorporeală modifică compoziția surfactantului alveolar (91) și reduce capacitatea sa de a menține stabilitatea alveolară. Ca urmare apar atelectazii care continuă să reprezinte o problemă în primele 48 de ore postoperator. Volumul rezidual pulmonar și complianța pulmonară scad (92). Crește travaliul respirator. Cresc șuntul fiziologic și gradientul alveolo-arterial. Poate apărea extravazatul sanguinolent în alveole cu apariția sindromului de detresă
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
frecvent în prima săptămână, dar poate apărea și după trei luni de la intervenția chirurgicală. Poate fi prezentă o ușoară leucocitoză, iar ECG poate evidenția modificări nespecifice de fază terminală. Diagnosticul diferențial se va face cu alte sindroame febrile postoperatorii, incluzând atelectazia, pneumonia, endocardita, infecții ale plăgilor sau ale tractului urinar. Boala este autolimitantă cu o durată medie a perioadei simptomatice de circa o lună. Pacienților li se va recomanda limitarea activităților fizice, analgezice și antiinflamatorii nesteroidiene. La cei cu simptome severe
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
repercusiuni asupra aparatului respirator. Insuficiența cardiacă cu valori crescute ale PTDVS crește presiunea venoasă pulmonară, ceea ce are drept urmare acumularea de lichid în interstițiul pulmonar și afectarea raportului ventilație/perfuzie. Pentru un plămân deja compromis este suficient un mic grad de atelectazie, hipoventilație sau infecție postoperator pentru ca pacientul să intre în insuficiență respiratorie acută. În mod similar, bolnavul cu afectare preoperatorie a funcției pulmonare prin boală pulmonară cronică obstructivă este predispus la amplificarea disfuncției respiratorii post-by-pass cardiopulmonar prin scăderea clearance-ului secrețiilor pulmonare
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
în timpul circulației extracorporeale pot induce disfuncția pulmonară postoperatorie. Traumatizarea plămânilor sau a căilor aeriene, în special pe durata cât pacientul este heparinizat, poate duce la sângerări în căile aeriene. Această aspirare a sângelui interferează cu surfactantul ducând la colaps alveolar, atelectazii, tulburări ale raportului V/Q, hipoxemie. În al doilea rând, creșterea marcată a presiunii venoase pulmonare în timpul circulației extracorporeale poate duce de asemenea la afectarea plămânilor. O cantitate importantă de sânge se întoarce spre ventriculul stâng în timpul by-pass-ului cardiopulmonar și
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
condițiile în care ventriculul stâng nu este ventat eficient. Nefuncționarea ventului, manevrarea inadecvată a cordului sau disfuncția de ventricul stâng, imediat după oprirea circulației extracorporeale, duc la creșterea bruscă a presiunii în venele pulmonare ceea ce are drept consecință apariția de atelectazii hemoragice cu sângerări în spațiile peribronșic și perivascular. Rezultanta acestor modificări este instalarea edemului pulmonar masiv. Cauzele posibile ale afectării pulmonare induse de circulația extracorporeală sunt următoarele: traumatismul pulmonar; distensia venelor pulmonare; distrugerea surfactantului; hipoxia țesutului pulmonar; substanțe toxice eliberate
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
necesită îndepărtarea acestuia fie pe cale toracoscopică în primele 2-3 săptămâni (190), fie prin decorticare pulmonară în cazul hemotoraxului mai vechi de 3-4 săptămâni. Afectarea nervului frenic Diagnosticul este sugerat de radiografia toracică în incidența postero-anterioară care evidențiază ascensionarea hemidiafragmului sau atelectazia lobului pulmonar inferior. Disfuncția unilaterală a nervului frenic, deși este complicație ușoară poate crește incidența atelectaziilor, pneumoniilor, ventilației mecanice prelungite în special la bolnavii cu factori de risc prezenți pentru complicațiile pulmonare postoperatorii. Incidența acestei complicații este peste 2% în
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
cazul hemotoraxului mai vechi de 3-4 săptămâni. Afectarea nervului frenic Diagnosticul este sugerat de radiografia toracică în incidența postero-anterioară care evidențiază ascensionarea hemidiafragmului sau atelectazia lobului pulmonar inferior. Disfuncția unilaterală a nervului frenic, deși este complicație ușoară poate crește incidența atelectaziilor, pneumoniilor, ventilației mecanice prelungite în special la bolnavii cu factori de risc prezenți pentru complicațiile pulmonare postoperatorii. Incidența acestei complicații este peste 2% în rândul bolnavilor operați pe cord deschis (191, 192, 193). În apariția ei au fost incriminate traumatismul
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
doar la pacienții cu factori de risc cum ar fi episoade convulsive anterioare rupturii, prezența unui hematom, infarct sau pentru anevrismele de arteră cerebrală medie [9]. Complicațiile sistemice în ordinea frecvenței sunt: respiratorii (edemul pulmonar, pneumonia, bronhopneumonia, bronhopatia de stază, atelectazia, aspirația, pneumotoraxul, astmul, emboliile pulmonare, tulburările de ritm respirator până la stop respirator, hipoxemia, alcaloza respiratorie, acidoza respiratorie), cardiovasculare (hipotensiunea, hipertensiunea, aritmiile, tromboflebita, infarctul miocardic, insuficiența cardiacă), tulburări hidroelectrolitice (hiponatremia, hipernatremia, diabetul insipid, hipocalcemia, hipomagnezemia), infecție urinară, insuficiența renală, alte infecții
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]