176 matches
-
parte din familia artiștilor cultivați care ne conving că știu să facă pictură”. ( Alexandru Pleșca) „Nefiind tentat de realitatea aparentă și nici de schițarea interpretativă a acesteia, Corneliu Dumitriu o tălmăcește, descifrându-i cele mai semnificative stări sugestive, restituind senzația atemporalității peisajului (ca stare de spirit), printr-o invadare a culorii ce curge aidoma unei mase de lavă topind în calea sa orice formă până la înaltul grad al expresiei artistice.” (Victor Hreniuc) Impresionante lucrări realizate de artiștii plastici ce vor face
CORNELIU DUMITRIU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346241_a_347570]
-
Când poetul este el însuși, adică în metaforă, se realizează o apartenență intimă, de profunzime la Idee,într-un univers al conștienței și inconștienței. Metafora este de sorginte filozofică. Un tot filozofic și liric, inseparabil, se realizează. O impresie de atemporalitate se realizează prin metaforă când realitatea imediată este aparent respinsă de aceasta. Gândirea poetizantă este dată de metafora întâmplătoare, când nu se constituie într-un sistem metaforic. În poezie metafora este o necesitate, dar și semnul conștiinței creatoare. Un ritm
METAFORA CA RITM AL GÂNTIRII POETICE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370920_a_372249]
-
2011 Toate Articolele Autorului UTOPII, UTOPII Omenirea a fost bântuită de vise imposibile, de utopii dulci și ucronii sterile, ajunse până la floare, dar niciodată la fruct, la sămânță: Civitas Dei, cvadratura cercului, perpetuum mobile,piatra filosofală, bagheta magică, absolutul, metafizica, atemporalitatea, învierea, nemurirea. Dintre acestea, numai dorința de nemurire mai bâzâie pe la nasul instinctului de conservare. Mentalul adolescentin și obez al omenirii timpurii și-a pus ștampila pe impulsul de transcendere de la rezistența, volumul și greutatea materiei la o lejeritate imaterială
UTOPII,UTOPII de JANET NICĂ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357231_a_358560]
-
din 26 septembrie 2011. UTOPII, UTOPII Omenirea a fost bântuită de vise imposibile, de utopii dulci și ucronii sterile, ajunse până la floare, dar niciodată la fruct, la sămânță: Civitas Dei, cvadratura cercului, perpetuum mobile,piatra filosofală, bagheta magică, absolutul, metafizica, atemporalitatea, învierea, nemurirea. Dintre acestea, numai dorința de nemurire mai bâzâie pe la nasul instinctului de conservare. Mentalul adolescentin și obez al omenirii timpurii și-a pus ștampila pe impulsul de transcendere de la rezistența, volumul și greutatea materiei la o lejeritate imaterială
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
și fac zgomot. Citește mai mult UTOPII, UTOPIIOmenirea a fost bântuită de vise imposibile,de utopii dulci și ucronii sterile, ajunse până la floare, dar niciodatăla fruct, la sămânță: Civitas Dei, cvadratura cercului,perpetuum mobile,piatra filosofală, bagheta magică,absolutul, metafizica, atemporalitatea, învierea, nemurirea.Dintre acestea, numai dorința de nemurire mai bâzâiepe la nasul instinctului de conservare. Mentalul adolescentinși obez al omenirii timpurii și-a pus ștampila pe impulsulde transcendere de la rezistența, volumul și greutatea materieila o lejeritate imaterială, aburoasă, eterică și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
acum și a învățat să câștige și să piardă, să aștepte și să solicite, să accepte și să interzică, să rateze și să uite, să iubească și să-și asume partea ei de plată în iubire. E o intersectare a atemporalității cu imediatețea în înfățișarea Andreei Răducan. Este aceeași Andreea Răducan pe care o admiram cu ani în urmă, și o admir în continuare, într-o imagine corporală schimbată nu prea mult, de trecerea anilor! Toată lumea a fost de partea Andreei
ANDREEA RĂDUCAN. SPIRITUL NU TRECE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357443_a_358772]
-
sublimare: de la dorința frustă, la contemplare, de la nevoia de posesie, la fantasmatica inepuizabilă a reprezentării dorințelor. Arta nu alterează condiția de obiect a corpului și nici nu poate stăvili manifestarea dorinței, oricât ar cere-o educația represivă, ci introduce doar atemporalitatea ca pe o trăsătură esențială. Dar oare fotografia unei simple trecătoare sau a unei prostituate nu este și ea obiectualitate atemporală? La un asemenea reproș, arta va încerca să capteze frumosul (adică percepția ei estetică) într-un interval care exclude
SPECTACOLUL STRĂZII de DAN CARAGEA în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340533_a_341862]
-
Imagine și Ultim Scop al Poeziei sale. Arborele Vieții este, de fapt, Crucea, pe care se răstignesc, adică se dăruiesc spre creația de lume, chinurile inițierii. Prin acest gest teurgic, Eminescu este cel mai profund creștin ortodox al nostru, în atemporalitatea actului hristic*. prof. dr. Adrian Botez Notă Trimiterile la versul eminescian s-au făcut către ediția Petru Creția (M. Eminescu - Poezie și proză, vol. I-II, Cartea Românească, Buc., 1978) ca fiind nu cea mai erudită și completă, ci cea
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
tulburi ce dau un sentiment de neliniște, de neprevăzut al adâncului. „Tulburi apele când apari...” „Le scot din amorțire, din platitudinea, care pare comodă, dar nu e”. „Dai impresia că ești din altă lume. Excentric. Atemporal”. „Caut pe cineva din atemporalitatea mea: pe tine”. (Autodialog I). „Dar ce fel de oameni sunt aceia care preferă monotonia mării? Cred că sunt oameni care au observat prea îndelung și prea adânc cât de complicate sunt procesele lăuntrice pentru a nu cere înainte de toate
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
Ion Lupu îți va deschide un univers ficțional, care te va vrăji. Naratorul omniscient, extradiegetic, istorisește în stil sadovenian, despre o lume al cărei mod de viață (cutume, îndeletniciri, mijloace de transport) a apus de mult, dar care fascinează prin atemporalitatea sentimentelor umane zugrăvite. După un incipit ab ovo, naratorul fixează coordonatele spațio-temporale ale diegezei, istorisind că în jurul anului 1661, la Iași, domniile nu durau mult, iar domnitorii erau trecători și schimbați de către boieri după bunul lor plac, din cauză că doreau ranguri
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
pe care - probabil - l-a considerat potrivit pentru a zugrăvi relațiile interumane din acele vremuri. Ca modalități de expunere, pe lângă dialogul care dinamizează narațiunea, autorul utilizează descrierea. Peisajele Moldovei ilustrate în roman sunt surprinse în toate anotimpurile și încântă prin atemporalitatea unui tărâm al străbunilor, dar și al nostru. În schimb, descrierea meseriilor și a vestimentației personajelor fixează un timp ce se pierde în negura istoriei. Observ că epoca medievală încă fascinează, dovadă stând multele festivaluri medievale de la Sighișoara, Brașov, Sibiu
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
valorile dominante ale societății operează în simultaneitatea și non-contingența spațială, de-a lungul fluxurilor de informație care scapă oricărei experiențe concrete localizate. Pe de alta parte, aceste valori și interese dominante sunt elaborate fără referință la trecut sau viitor, în atemporalitatea rețelelor de calculatoare sau a mediilor electronice unde toate expresiile fie sunt instantanee, fie sunt fără secvența previzibilă. Toate expresiile tuturor timpurilor și tuturor spațiilor se amestecă într-un același hipertext, în mod constant reamenajat, și ele sunt comunicate pretutindeni
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
o să mai trec pe la tine mă duc cu El direct în cer... “ Expresia poetica, simpla, firească în țesătura unui limbaj familial, cald, tandru, lasă să se strecoare tristețea estompata a înțelepciunii irevocabilului. Imaginile poetice de o simplitate tulburătoare dând sentimental atemporalității, conturează tabloul copilăriei în tonuri calme, nostalgice cu puritatea și candoarea trăirilor imediate. În versurile Titinei Nica Țene apare dorința dureroasă de a reface universul copilăriei, al lumii în care se simțea în siguranță, în vecinătate cu cerul, printre obiectele
NOSTALGIA ÎNTOARCERII , POEZII DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379325_a_380654]
-
Totuși - E Cel din Signatura Rerum - E Mare! Acestui moment decisiv, acestei ieșiri din chinuitoarea dilemă a situării, concomitente, dar separate, în două planuri, în două așa-zicând ontologii divergente, acestei revelații, așadar, îi urmează, eliberarea, accesul spre aspațialitate și atemporalitate, viețuirea - atât cât e cu putință, și pentru câtă clipă e cu putință - în beatitudine și nemărginire. Textul ce pecetluiește noua identitate a eului (artistic sau empiric) e memorabil : peste cea mai cotidiană orizontalitate - explozia extazului uranic : Ca desert - Cu
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
văzut mi-apari în cerul plin de stele... ...și în luna plină, ce ai agatat-o felinar nopții. Mă găsesc, acolo... cu toate timpurile trăite, la maxim... însă mă roade întregul din care-au fost fragmentate și... ...și mă înghite atemporalitatea . Rămâne după mine strigatul meu de disperare, în psalmul ridicat Ție... ...și zâmbetul, lipit timbru pe gândul venit dintr-un înainte spre-un înapoi. ... în interval... doar eu... ...înconjurată de lumină Ta, cautandu-Te glăsuind într-un prezent atemporal... Psalmul
PSALMUL VIETII de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374716_a_376045]
-
de smulgere din lumea fenomenică străbate toată lumea spirituală indiană, în decursul întregii sale evoluții istorice, unificînd epocile, care par a nu fi existat. De aici, pentru cercetătorul istoriei Indiei și culturii sale, acea impresie de încremenire cronologică, de staticism, de atemporalitate, care nu rar a fost pusă în contrast izbitor cu dinamismul și frămîntările ce caracterizează, pulverizînd, epocile Occidentului, cu tendința apuseană de a surprinde în concretul ei fiecare clipă, de a da, oarecum, pecete materială fiecărei perioade, oricît de scurte
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fi, pentru indian, nota distinctivă a diferitelor clipe, cînd toate participă deopotrivă la una și aceeași integrală, indivizibilă eternitate, esențial identică în orice punct al ei? Omul se străduiește, așadar, coerent, să trăiască acest prezent etern, să se integreze acestei atemporalități, smulgîndu-se din preocupările care l-ar putea fixa în efemer. Aici, firește, intervin diferențe de amănunt (în comparație cu amintita fundamentală notă comună) între feluritele sisteme metafizico-religioase, și anume fie în calea urmată, pentru a atinge țelul fixat, același dintru început: unele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a istoriei și a naturii, realitățile sociale sînt negate, iar țăranul, erijat în figură simbolică a poporului, este scos în afara mediului său socio-economic. În cîteva rînduri, Brătianu evocă nașterea unei națiuni apărute, inocent, la început de creație, creație survenită în atemporalitate: "într-o dimineață de vară, aș vrea să va treziți la poalele Carpaților. Veți vedea aici frumuseți pe care nici Bernardin de Saint-Pierre, nici Chateaubriand nu și le-au imaginat vreodată. Vi se va părea că v-ați trezit pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fixat drept scop al SUA câștigarea poziției de lider mondial în competiția privind spațiul cosmic, iar ca obiectiv, trimiterea unui om pe Lună înainte de terminarea deceniului. Chiar dacă atingerea unui scop se produce la un moment bine determinat, se apreciază că atemporalitatea scopului se păstrează. Este dificil de sesizat diferența dintre scop și obiectiv și datorită faptului că exprimarea obiectivelor, dintr-un motiv premeditat sau dintr-unul involuntar, se face într-o manieră aproximativă. Această diferență trebuie raportată și la „receptorul” căruia
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
căruia se rotesc conflictele. Magicianul, vrăjitorul, dar mai ales vrăjitoarea (feminismul în toate ipostazele lui, de la inocență la adânca inițiere, este întotdeauna legat de fascinanta, seducătoarea magie) sunt personaje în decoruri proiectate în viitor și în posibil, ceea ce le asigură atemporalitatea. SCRIERI: 27 poeme, București, 1947; Flăcări între cer și apă, București, 1950; Pânzele vremii, București, 1951; Cormoranul pleacă pe mare, București, 1951; În spatele frontului, București, 1951; Soarele răsare în Deltă, București, 1951; Basme, București, 1953; ed. 5, București, 1979; Nemaipomenita
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
la anul Întâi de literatură comparată cu o interpretare - propusă ca subiect de lucru - pe Noaptea de Sânziene. Cineva a susținut o lucrare - bună, de altfel -, apoi toată lumea s-a angrenat În discuții pe marginea romanului, căutând sensuri foarte grave (atemporalitate, mit, rit, fuga de timpul real În spațiul izbăvitor al timpului „sacru”, al originilor, adică tocmai stereotipiile pe care le găsim oriunde În Eliade), până la un moment dat când cineva a spus că toate lucrurile de până acum sunt frumoase
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sacru”, al originilor, adică tocmai stereotipiile pe care le găsim oriunde În Eliade), până la un moment dat când cineva a spus că toate lucrurile de până acum sunt frumoase, numai că În roman apare istoria peste tot, distruge tot (mitul, atemporalitatea, ritul, voința personajelor de a trăi o viață alternativă) și dacă nu cumva ar fi vorba aici de o altă transcendență, calitativ diferită de mitizare și de atemporalizare. Sugestia a prins, s-a mers apoi În seminar pe această interpretare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a considerat În cele din urmă - a fost premeditat „acoperită” de Eliade cu o cupolă mistificatoare, camuflată simbolistic și epic, consecința fiind că dacă vrem să Înțelegem totul așa cum se cuvine, trebuie să inversăm clepsidra, privind nu dinspre timp spre atemporalitate - cum a procedat, de regulă, critica -, ci invers: dinspre mit spre istorie, de la atemporal la temporalitate. Consecința Întregii discuții a tras-o În final una dintre fete, care s-a uitat foarte lung la mine În momentul În care s-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
momentul În care s-a terminat discuția și a zis: „Păi, suntem foarte decepționați!”. Sugestia era aproape weberiană: le-am distrus magia, le-am „des-vrăjit” iluziile, fiindcă era mult mai frumos dacă discutam despre subiecte „tari”, cum sunt mitul, simbolurile, atemporalitatea, decât să ne cramponăm de un subiect atât de minor, cum este istoria. Nu se poate - spunea ea - ca Eliade, redutabil autor de tomuri sacre, să se gândească la istorie atunci când scrie un roman. E derizoriu... Da, numai că romanul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Liviu Leonte, Două cărți de proză, CRC, 1973, 39; George Pruteanu, „Iubiri rele”, CL, 1973, 16; Dana Dumitriu, „Iubiri rele”, ARG, 1973, 9; Iorgulescu, Rondul, 226-229; Mircea Muthu, Singurătatea condotierului, TR, 1974, 28; Cristea, Domeniul, 273-278; Voicu Bugariu, Realism și atemporalitate, LCF, 1975, 9; Cornel Ungureanu, Romane de dragoste, O, 1975, 13; Liviu Leonte, Tradițional și modern în proză, CRC, 1975, 14; Valeriu Cristea, Romanul unui destin, RL, 1975, 16; Ion Vlad, Proza lucidă, TR, 1975, 16; Val Condurache, Banalitate și
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]