675 matches
-
a fost influiențată de mentalitățile vremii, privind condamnarea unor idei? Se cunoaște faptul,mai ales din “Apologia”lui Platon, că în anul 399 î.d.Ch., Socrate a fost judecat sub acuzația de lipsă de pietate și de corupere a tineretului atenian.În fața celor 500 de jurați Socrate a ținut o cuvântare amplă care nu i-au convins pe jurați de nevinovăția sa,așa cum nici, mai târziu, Iisus nu a convins pe romani și israeliți de adevărul spuselor sale. Condamnarea lui Socrate
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Condamnarea_lui_socrate_o_eroare_a_istoriei_sau_a_juratilor_.html [Corola-blog/BlogPost/340823_a_342152]
-
s-a bazat verdictul.El recunoaște:”Nu m-am așteptat la o majoritate atât de mică,”spunea el”ci la una mare”.Socrate era surprins pentru faptul că învățăturile lui fuseseră considerate,de-alungul întregii sale vieți,drept ostile față de democrația ateniană.În aceste condiții, dacă așa- numiții demos,care era poporul atenian de rând, ar fi fost atât de ignoranți și încărcați de prejudecăți pe cât credea Socrate,el nu ar fi avut într-adevăr nici o șansă.Dar după cum a fost votat
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Condamnarea_lui_socrate_o_eroare_a_istoriei_sau_a_juratilor_.html [Corola-blog/BlogPost/340823_a_342152]
-
o majoritate atât de mică,”spunea el”ci la una mare”.Socrate era surprins pentru faptul că învățăturile lui fuseseră considerate,de-alungul întregii sale vieți,drept ostile față de democrația ateniană.În aceste condiții, dacă așa- numiții demos,care era poporul atenian de rând, ar fi fost atât de ignoranți și încărcați de prejudecăți pe cât credea Socrate,el nu ar fi avut într-adevăr nici o șansă.Dar după cum a fost votat verdictul de către jurați a dovedit că el avea șanse considerabile-că acestora
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Condamnarea_lui_socrate_o_eroare_a_istoriei_sau_a_juratilor_.html [Corola-blog/BlogPost/340823_a_342152]
-
artistică a Atenei.Despre această realitate o spune cu mândrie Pericle în”Istoria Războiului Peloponeziac”scrisă de Tucidide-este vorba de „școala Ellasului”. Datorită acestui fapt filozofi din zona bazinului mediteranean poposeau la Atena atrași de marele interes cu care publicul atenian le asculta cuvântările.Socrate declarase că nu luase niciodată parte la vreuna dintre conspirațiile împotriva guvernului atenian și că nu comisese nici un act vădit împotriva acestui guver,însă acuzarea nu a oferit nici o dovadă care să conteste aceste afirmații.El
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Condamnarea_lui_socrate_o_eroare_a_istoriei_sau_a_juratilor_.html [Corola-blog/BlogPost/340823_a_342152]
-
Tucidide-este vorba de „școala Ellasului”. Datorită acestui fapt filozofi din zona bazinului mediteranean poposeau la Atena atrași de marele interes cu care publicul atenian le asculta cuvântările.Socrate declarase că nu luase niciodată parte la vreuna dintre conspirațiile împotriva guvernului atenian și că nu comisese nici un act vădit împotriva acestui guver,însă acuzarea nu a oferit nici o dovadă care să conteste aceste afirmații.El se considera că își făcuse datoria de soldat-cetățean.În acest context,pot afirma că a fost condamnat
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Condamnarea_lui_socrate_o_eroare_a_istoriei_sau_a_juratilor_.html [Corola-blog/BlogPost/340823_a_342152]
-
simplu,o condamnare a unor idei,și în concluzie, a fost o decizie care contravenea fundamentalelor tradiții ale orașului -stat Atena. Din păcate Socrate nu a invocat în apărarea sa libertatea cuvântului,dacă ar fi invocat principiile fundamentale ale democrației ateniene, în mod cert,ar fi reușit să obțină o majoritate de voturi în favoarea achitării.Se pune întrebarea de ce nu a făcuto?Socrate nu credea în valoarea libertății cuvântului și dorea să fie condamnat.Cercetătorii afirmă că există dovezi că el
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Condamnarea_lui_socrate_o_eroare_a_istoriei_sau_a_juratilor_.html [Corola-blog/BlogPost/340823_a_342152]
-
libertății cuvântului și dorea să fie condamnat.Cercetătorii afirmă că există dovezi că el dorea să moară și că a decis să-i provoace deschis și sincer pe jurați.În tot acest context există o divergență fundamentală dintre premizele democrației ateniene și învățăturile lui Socrate.O seamă de probleme fundamentale existau în privința cărora între Socrate și marea majoritate a compatrioților săi existau deosebiri ireconciliabile și chiar antagonice.Gândirea lui Socrate era antidemocratică și antipolitică în sensul grec al cuvântului.El dezaproba
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Condamnarea_lui_socrate_o_eroare_a_istoriei_sau_a_juratilor_.html [Corola-blog/BlogPost/340823_a_342152]
-
Socrate nu apare ca fiind în raporturi bune cu Critias și Cei Treizeci. Aceștia au folosit proprietățile lui Leon pentru a acoperii cheltuielile suferite cu întreținerea garnizoanei spartane care ocupase Atena. Și care îi ținea pe dictatori la cârma statului atenian.După părerea este că dacă Socrate nu ar fi fost condamnat, dacă l-ar fi avertizat pe Leon, dacă ar fi făcut o declarație publică de protext,dacă ar fi denunțat acele acte imorale și ilegale și dacă ar fi
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Condamnarea_lui_socrate_o_eroare_a_istoriei_sau_a_juratilor_.html [Corola-blog/BlogPost/340823_a_342152]
-
cu 49 de ani înainte de Hristos. Atât de temeinică era așteptarea unui Mântuitor în lumea veche păgână încât grecii chiar îi păstrau loc între zeii lor. Sfântul Apostol Pavel le-a spus atenienilor în cuvântarea sa ținută în Areopag: „Bărbați atenieni, voi sunteți în ochii mei, după toate câte văd, deosebit de cucernici. Căci străbătând orașul vostru și privind la ce vă închinați voi, am aflat și un altar pe care scrie: Necunoscutului Dumnezeu. Deci eu vă vestesc vouă pe cine voi
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
forței tatălui și înțelepciunea mamei. Atena poate fi recunoscută prin coiful specific unui războinic: iar bufnița este simbolul înțelepciunii - la greci. La alte popoare bufnița este simbolul morții. Se spune că statuia Atenei - luptătoarea - era atât de mare încât marinarii atenieni aflați departe pe mare puteau vedea coiful și lancea zeiței strălucind în lumina soarelui. Oricum, relația dintre om și divinitate vădește umanismul sui-generis al culturii elene. Ne mirăm și nu este pentru prima oară, cum un popor atât de mic
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_metropolitan.html [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
cu 49 de ani înainte de Hristos. Atât de temeinică era așteptarea unui Mântuitor în lumea veche păgână încât grecii chiar îi păstrau loc între zeii lor. Sfântul Apostol Pavel le-a spus atenienilor în cuvântarea sa ținută în Areopag: „Bărbați atenieni, voi sunteți în ochii mei, după toate câte văd, deosebit de cucernici. Căci străbătând orașul vostru și privind la ce vă închinați voi, am aflat și un altar pe care scrie: Necunoscutului Dumnezeu. Deci eu vă vestesc vouă pe cine voi
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_praznicul_nasterii_dom_stelian_gombos_1387289142.html [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
româno-elene. Literatura greacă de la medieval la modern. Influențele Occidentale asupra literaturii grecești a secolului XIX. Nașterea poeziei grecești moderne în Insulele Ionice (Solomos, Kalvos). Revoluția greacă. Memoriile luptătorilor de la 1821. Impunerea unei limbi purificate de elementele străine (katharevousa). Vechea școală ateniană. Romantismul grecesc. Adoptarea limbii demotice în poezie. Noua Școală Ateniană. Generația 1880. Palamas - corifeu al liricii neogrecești. Poezia greacă la 1900. Proza neoelenă în limba pură. Nuvela de moravuri și romanul. Literatura greacă a secolului XX. Societatea grecească în primele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
literaturii grecești a secolului XIX. Nașterea poeziei grecești moderne în Insulele Ionice (Solomos, Kalvos). Revoluția greacă. Memoriile luptătorilor de la 1821. Impunerea unei limbi purificate de elementele străine (katharevousa). Vechea școală ateniană. Romantismul grecesc. Adoptarea limbii demotice în poezie. Noua Școală Ateniană. Generația 1880. Palamas - corifeu al liricii neogrecești. Poezia greacă la 1900. Proza neoelenă în limba pură. Nuvela de moravuri și romanul. Literatura greacă a secolului XX. Societatea grecească în primele două decenii ale secolului XX (Războaiele Balcanice, Primul Război Mondial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
fost făcute în orice caz și să admită cererea acordând o sumă forfetară, ceea ce se întâmplă frecvent. Pe scurt, reclamanții n-au obținut decât o satisfacție platonică sau o victorie α la Pyrrhus (după cum preferăm o imagine desprinsă din filosofia ateniană sau din regatul lui Epir). Aceasta mi se pare, indiferent de comportamentul lor, oarecum excesiv: încă o dată, un reclamant care pierde toate procesele în fața instanțelor interne obține, practic în toate cazurile, sume deloc neglijabile în temeiul art. 41, chiar dacă a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
româno-elene. Literatura greacă de la medieval la modern. Influențele Occidentale asupra literaturii grecești a secolului XIX. Nașterea poeziei grecești moderne în Insulele Ionice (Solomos, Kalvos). Revoluția greacă. Memoriile luptătorilor de la 1821. Impunerea unei limbi purificate de elementele străine (katharevousa). Vechea școală ateniană. Romantismul grecesc. Adoptarea limbii demotice în poezie. Noua Școală Ateniană. Generația 1880. Palamas - corifeu al liricii neogrecești. Poezia greacă la 1900. Proza neoelenă în limba pură. Nuvela de moravuri și romanul. Literatura greacă a secolului XX. Societatea grecească în primele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
literaturii grecești a secolului XIX. Nașterea poeziei grecești moderne în Insulele Ionice (Solomos, Kalvos). Revoluția greacă. Memoriile luptătorilor de la 1821. Impunerea unei limbi purificate de elementele străine (katharevousa). Vechea școală ateniană. Romantismul grecesc. Adoptarea limbii demotice în poezie. Noua Școală Ateniană. Generația 1880. Palamas - corifeu al liricii neogrecești. Poezia greacă la 1900. Proza neoelenă în limba pură. Nuvela de moravuri și romanul. Literatura greacă a secolului XX. Societatea grecească în primele două decenii ale secolului XX (Războaiele Balcanice, Primul Război Mondial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
văzută ca liniște sufletească, netulburare, a reprezentat scopul și inspirația scepticilor greci. Urma să fie atinsă prin suspendarea calmă și cumpănită a judecății ("epoche") privitoare la chestiuni controversabile. Pentru Epicur (341-270 î.e.n.), care a întemeiat în 306 î.e.n. celebra școală ateniană în aer liber, numită "Grădina lui Epicur", unde trăia în comunitate cu prietenii și discipolii lui, plăcerea era binele suprem, dar prin aceasta nu înțelegea voluptăți și orgii, ci solicita folosirea lor rațională: pe unele trebuie să le favorizăm (cele
Ataraxie () [Corola-website/Science/327736_a_329065]
-
a inițiat studiul istoriei, deși au existat înregistrări istorice și cronici anterioare. Opera marchează ascensiunea Imperiului Persan, precum și războaiele medice dintre Imperiul Ahemenid și orașele-stat grecești din secolul al V-lea î.Hr. Herodot descrie conflictul dintre despotism (persani) și libertate (atenieni și confederația orașelor-stat grecești care s-au unit împotriva invadatorilor). "Istoriile" lui Herodot au fost de-a lungul secolelor sursa principală pentru numeroși istorici. Opera este împărțită în nouă cărți (în edițiile moderne) denumite convențional după numele muzelor. „"Herodot din
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
lui Cresus (cel de-al cincelea rege lidian, blestemat pentru comiterea crimei de către Gyges și uzurparea tronului lui Candaules) debutând cu întalnirea dintre Solon și bogatul rege discutând despre „oamenii cu adevărat fericiți”. Solon îi răspunde lui Cresus că soldatul atenian Tellos a fost persoana cea mai fericită din lume, răspuns care îl mânie pe rege. Sunt relatate cuceririle sale legendare și este descrisă bogăția faimoasă a lui Cresus care provenea din bogățiile naturale din Asia Mică, printre care se numără
Istorii (Herodot) () [Corola-website/Science/330255_a_331584]
-
doar a îmbogățit-o. (Biblioteca număra, la un moment dat, 500 000, după alții 700 000, de manuscrise) în vremea lui Ptolemeu I, mai exact în 307 î.e.n., s-a refugiat la Alexandria Demetrios din Phaleron, om politic și filosof atenian, tiran al Atenei între 317 - 307 î.e.n.; acosta 1-a convins pe Ptolemeu I să organizeze o bibliotecă și a fost și primul ei custode. El a murit în 282 î.e.n., la Busiris, unde fusese exilat de Ptolemeu al 11
Ptolemeu I Soter () [Corola-website/Science/330372_a_331701]
-
plus, apariția perșilor în Lacedemonia putea da aripi unei răscoale a hiloților, supușii atât de sălbatic exploatați și de ostili stăpânilor spartani. Invazia inamică și răscoala supușilor ar fi spulberat întregul sistem politic spartan, învechit și sălbatic. Numai puternica flotă ateniană era în stare să apere Sparta dinspre mare, lăsând-o să manevreze liber pe uscat. Deși ajutorul Atenei era indispensabil, Sparta dorea să nu mai piardă din mână onoarea de a conduce ostilitățile cu invadatorii, așa cum o făcuse, cu zece
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
în care trebuia să se afirme prestigiul războinic al spartanilor. Guvernul spartan și-a văzut visul împlinit, a primit comanda dorită, dar, pe parcursul războiului, din cauza unor evenimente neprevăzute, născute din evoluțiile de pe câmpurile de luptă, sau determinate de abilitatea strategilor atenieni, marea confruntare cu perșii nu a urmat previziunile inițiale. Dispunând de superioritate în dotarea cu tehnică de luptă navală, atenienii au condus bătăliile navale de la capul Artemision (Insula Eubeea) și de la Salamina, afirmându-se ca putere de prim rang chiar
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
în fața coaliției polisurilor grecești conduse de spartanul Pausanias la Plateea, în cursul anului următor (479 î.Hr.), au provocat deruta finală a invadatorilor și eliberarea cetăților grecești din Asia Mică, grupate apoi de Atena în Liga de la Delos (478 î.Hr.). Liga ateniană a continuat lupta cu perșii obținând după un deceniu, victoria navală de la Eurymedon, în 468 î.Hr.. Prin tratatul din anul 449 î.Hr., Xerxes I a trebuit să recunoască independența de fapt a cetăților grecești din Ionia, mulțumindu-se cu o
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
Atena, Grecia, unde ea va reuși să continue studiile muzicale la Conservatorul Național. Va apărea alături de alte nume importante ale muzicii grecești precum George Dalaras, Haris Alexiou sau Vasilis Papakonstantinou în reprezentații din celebre cluburi de noapte din cartierul istoric atenian Plaka, timp în care Anna va studia și dreptul la Universitatea din Atena. Prima sa colaborare importantă, pe lângă cea cu George Dalaras, a fost cea cu compozitorul Stavros Koujioumtzis. Koujioumtzis a compus două cântece pentru Vissi, "S' Agapo" („Te iubesc
Anna Vissi () [Corola-website/Science/303326_a_304655]
-
de studio "Fotia" (Foc) fiind primul album care avea influențe muzicale vestice. Melodia centrală „Pseftika” („Fals”) a devenit rapid un hit iar Vissi a concertat în același an la „Palatul Diogenis", cel mai mare club de noapte/sală de concerte ateniană la acel moment. La începutul anilor '90, Anna a continuat să interpreteze în Grecia cu Nikos Karvelas, susținând concerte la „Palatul Diogenis Palace” și apoi la „Rex". În noiembrie 1991, Vissi și Karvelas au demarat un proiect pentru o primă
Anna Vissi () [Corola-website/Science/303326_a_304655]