40,921 matches
-
Dănilă este că nu trebuie căutat un etimon identic cu Emin-, ci presupusă o evoluție fonetică a unui alt cuvînt pînă la forma Emin- (cu varianta Imin-). Acest alt etimon (dată fiind seria fonetică Iamenovici - Ieminovici - Eminovici etc. existentă în atestări) ar putea fi Iaman/ Ieman/ Iman, trei supranume (doar al treilea, atestat) care indică locul de origine. Acesta ar putea fi Iama, satul înglobat azi în comuna bucovineană Cacica din județul Suceava, la doi pași de Călineștii lui Cuparencu. Bagdadul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
anglicismelor. Cuvîntul (care circula de mai multă vreme în română) a fost cuprins în noul DOOM (2005), cu indicație de pronunțare și cu două intrări, ca adjectiv și adverb și ca substantiv neutru (ipostază mai rară, dar nu lipsită de atestări recente: "Până la urmă, cardul va învinge cash-ul și pe piața românească", Ziarul financiar, 25.03.2003). Sinonimul mai vechi al anglicismului cash, termenul de origine turcă peșin, atestat din secolul al XVIII-lea, devenit cu timpul popular și familiar
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]
-
în soldați. În caz de conflict, superiorul are totdeauna dreptate, iar soldatul e pedepsit în moduri rafinate, între care mai original este "patru ceasuri cu cățeaua". Evident, este vorba de alergarea purtînd mitraliera de companie în spinare. Aceasta cîntărea după atestări vreo 15 kg pe puțin. Iată cum arma de foc ajunge armă albă. Culmi ale violenței sînt atinse în romanul Răscoala de Liviu Rebreanu. Aici blîndețea tradițională românească se manifestă atît la răsculați, cît și la organele de represiune, încît
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
am unele dureri de genunchi, mai ales la piciorul drept, destul de puternice. Oare încep să mă rablagesc?" (forum.top-solutions.ro); "mai este liftul ăla super rablagit care te coboară în adâncuri?" (copilulmeu.ro). Derivatul rablagiu - cuprins în dicționare pe baza atestărilor și a comentariilor din anii 30-40 - nu pare însă a mai fi folosit; cu atît mai puțin verbul a răblări și participiul adjectival răblărit (,uzat, prăpădit"), care fusese înregistrat la Vlahuță (,hainele cele mai răblărite"). În DEX avem surpriza de
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
numeroase formele cu -esc, dar nu lipsesc nici cele fără -esc. Dacă urmărim cîteva împrumuturi sau creații recente, observăm dominația clară a formelor cu sufix, dar și excepțiile: a chatui apare, la o căutare cu motorul Google, cu 74 de atestări pentru forma chatuiește ("stă și chatuiește la 2 noaptea", romanian-portal.com), și cu 128 pentru să chatuiască ("prietenului meu îi cam place să chatuiască", eva.ro), dar și cu 14 atestări ale formei (să) chatuie ("ești unu din ăia care
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
la o căutare cu motorul Google, cu 74 de atestări pentru forma chatuiește ("stă și chatuiește la 2 noaptea", romanian-portal.com), și cu 128 pentru să chatuiască ("prietenului meu îi cam place să chatuiască", eva.ro), dar și cu 14 atestări ale formei (să) chatuie ("ești unu din ăia care chatuie, frate", linkmania.ro; "nu mai știe nimeni să chatuie elegant", firmaro.com). Derivatul familiar-argotic a țepui apare de 347 de ori la indicativ prezent, ca țepuieste ("Western Union îi țepuiește
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
ghicitorie”, Cotidianul 161, 1991, 1) a putut fi stimulat de vrăjitorie, alături de care apare de mai multe ori („remedii secrete - vrăjitorie, ghicitorie”, dnttm.ro.). Fiecare apariție are suficiente justificări funcționale: șomerie - care e cuprins în dicționarul academic (DLR) cu o atestare din Glosarul regional al lui Udrescu (din Muntenia), ca termen glumeț cu sensul „starea de șomer” - poate fi considerat un substitut al lui șomaj, dar nu este în nici un caz un cuvînt inutil. Termenul nou e purtător al unei diferențe
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
universitar. Spălăm de păcate un individ care, prin dubla sa calitate, cea de profesor și cea de medic, ar trebui să reprezinte una dintre vertrebrele moralității din România. Apoi, pentru că rezoluția acestei comisii de medicină (parte a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare - precizare Cronicar) iese din orice tipare, întrece orice imaginație, neagă realitatea și construiește precedentul periculos al minciunii colective. Acesta este dr Beuran și aceasta este viața universitară românească. Există oare vreo notă care să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
simplă marcă a vagului, a aproximării, a suspendării, îndeplinind un rol pragmatic pe care îl joacă și alte expresii, de tipul: și așa mai departe, tot felu de chestii, mă rog, una-alta, aia... Fenomenul nu e recent; putem găsi atestări ale acestei utilizări în culegeri mai vechi de texte dialectale, de povestiri populare (în citatele care vor urma am simplificat și „normalizat” transcrierea fonetică și punctuația, pentru a le face mai ușor de urmărit). Găsim mai multe exemple în Antologia
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
locuțiunile sînt preferate verbului simplu, iar baza lor predilectă este a da (urmat, la mică distanță, de a face). Comparînd construcții similare, se observă că ponderea exemplelor este clar în favoarea lui a da: căutarea pe Internet oferă 4.160 de atestări pentru dați click și doar 2.610 pentru faceți click. De altfel, în toate registrele limbii există numeroase construcții-tip cu verbul a da: cu substantiv singular nearticulat (a da clasă, a da curs, a da divorț, a da foc
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
un) clic, a da clicuri - „dă clic pentru a vedea imaginea mărită” (jocuricopii.as.ro); „apoi fă clic pe «Caută in sit»” (toolbar.google.com); „pot mișca un mouse și pot da clicuri” (ebony.ro). În Internet se pot găsi atestări romanice similare, de transpunere a verbului englezesc printr-o locuțiune (chiar cu corespondentele verbului a da); puține în franceză și în italiană (donner click, dare click), atestările sînt surprinzător de multe în spaniolă: secvența dar click apare de 6.630
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
un mouse și pot da clicuri” (ebony.ro). În Internet se pot găsi atestări romanice similare, de transpunere a verbului englezesc printr-o locuțiune (chiar cu corespondentele verbului a da); puține în franceză și în italiană (donner click, dare click), atestările sînt surprinzător de multe în spaniolă: secvența dar click apare de 6.630 de ori! Sînt și alte exemple de locuțiuni noi formate cu verbul a da: a da close („Scoateți-i bifa și dați-i close”, kool-yo.home.ro
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
însă adesea ambigue. Aspirația vocalelor inițiale - haripă, hasta - este, de exemplu, în română, un fenomen reprezentat contradictoriu: înregistrat în descrierile lingvistice ca o trăsătură fonetică regională (în special muntenească), dar utilizat în literatură mai ales ca marcă a vorbirii țiganilor. Atestările literare ale fenomenului sînt destul de vechi. Ambiguitatea mărcii se manifestă mai întâi în Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu: unde în vorbirea personajelor țigani apar formele hălui, hăl, ahele, ahasta, ahăla, ahaia; „ha clipită”, „ha mai grea”, „hastă-arătare” etc. Particularitatea de pronunție
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
II-a, 1948): „examene și paraexamene, legi și paralegi, ordine și paraordine, rapoarte și pararapoarte, regulamente și pararegulamente, statistici și parastatistici, taxe și parataxe, vizite și paravizite etc.”. Structura expresivă familiară este încă în uz și îi putem găsi ușor atestări jurnalistice recente: “Nu s-au lăsat nici morți. Procese și paraprocese la care alții ar fi renunțat” (EZ 2308, 2000, 1); “Au început procese și paraprocese, care de care mai șocante și soluționate mai halucinant” (EZ 27.04.2002); „după
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
cafenea și crâșmă, gol și vid. E pusă în evidență istoria concisă a unor teme ca pustiul și solitudinea, relevând originea lor biblică și transformarea lor radicală în simbolism. Havuzul dintr-un vers îl trimite pe critic până la prima lui atestare literară (unde? La Dinicu Golescu! - p. 278). Atomul din "Muzica sonoriza orice atom" vine din Istoria ieroglifică (p. 284). Fără a fi monden, Bacovia era, în mod ciudat, "un amator de baluri". Ce erau balurile de altădată aflăm dintr-un
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
bip), fie cu forma de origine (beep); deocamdată sînt mai numeroase cazurile de conservare a scrierii din engleză, dar și forma adaptată înregistrează o frecvență destul de mare. Anglicismul beep a intrat și în alte limbi romanice: în Internet găsim multe atestări ale sale în spaniolă sau franceză, dar numai italiana pare să-i fi admis intrarea în dicționare (bip, substantiv invariabil, în Zingarelli 1995). Interesante sînt evoluțiile și specializările semantice ale cuvîntului, care țin de specificul fiecărei limbi; în româna actuală
Bip by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12211_a_13536]
-
Familiar, într-un forum, apare însă secvența cu ambele substantive feminine: "aș avea și eu câteva cuvinte pentru doamna ministră și pentru celelalte persoane din ministerul învățământului în legătură cu bacalaureatul din 2003" (portal.edu.ro). Ceva mai rară (circa 50 de atestări) și mai clar depreciativă e forma ministresa: "Ministresa e o femeie neputincioasă în fața unui sistem în care se regăsesc toate slăbiciunile societății" (EZ 3353, 2003, 1); "Ministresa Andronescu își împinge sora către șefia CJAS Mehedinți" (gds.ro); "Ministresa Daniela Bartoș
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
O enciclopedie cînd sobră, cînd carnavalescă, eficientă dar și mîncătoare de timp, care oferă bune și rele, dar care măcar în parte ierarhizează informațiile provenind din cele mai diverse surse. Această rubrică e de cîțiva ani datoare Google-ului pentru multe atestări ale unor cuvinte și forme românești, a căror circulație am verificat-o cu ajutorul său. Avînd de la început o sonoritate voit comică, conținînd o combinație fonică onomatopeică, expresivă, numele însuși al motorului de căutare Google evocă limbajul copiilor. Termenul e supus
"A gugăli" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12662_a_13987]
-
conotație peiorativă. În ultima vreme, circulă tot mai mult un derivat care pare de dată relativ recentă: furăciune nu a fost înregistrat de Dicționarul Academic (DA), nici, ulterior, de DEX sau de MDA - și aparține registrului colocvial-argotic. Chiar dacă am găsi atestări ale cuvîntului în texte vechi, e cert că forma actuală constituie o refacere modernă. Termenul este construit probabil prin analogie, din verbul a fura și sufixul -ciune (modelul cel mai aproape semantic din seria citată e înșelăciune), demonstrînd astfel că
„Furăciune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12758_a_14083]
-
Autoarea insistă permanent asupra unor chestiuni metodologice: obligația de a include în comparația romanică și datele dialectale, care pot aduce adesea ilustrări neașteptate ale unor fenomene și tendințe; interesul pentru textele latine tîrzii și medievale, în care se pot găsi atestări ale unor forme reconstruite; în genere, necesitatea de a reexamina critic orice afirmație anterioară și de a contextualiza faptele lingvistice, judecîndu-le atent ponderea în text și în uz, printr-o comparație cît mai largă cu opera autorului și cu cea
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
a unor fenomene gramaticale specifice: neutrul românesc, extinderea construcțiilor reflexive, nehotărîtele compuse cu -va (ceva, cineva, cumva etc.). Autoarea scoate în evidență păstrarea neutrului în latina populară tîrzie, pentru un timp mai lung decît se credea la un moment dat; atestările în faze mai vechi ale altor limbi romanice - și mai ales modelul din italiană (uovo-uova "ou-ouă", braccio-braccia "braț-brațe"), similar cu româna pînă și în ceea ce privește acordul adjectivului determinant, masculin la singular, feminin la plural. În plus, sînt aduse exemple din dialectele
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
nu este obligatorie explicația slavă pentru reflexive (foarte numeroase în italiana vorbită, de exemplu), sau pentru compusele nehotărîte cu "a vrea". Teresa Ferro arată că fenomene pentru care s-a invocat cel mai adesea influența slavă sau comunitatea balcanică au atestări și echivalențe în latina tîrzie și urme chiar în limbile și dialectele romanice actuale. În alt studiu, autoarea discută și modelul onomastic tradițional românesc - Ion al lui Gheorghe - în aceeași perspectivă a romanisticii: tiparul, diferit de cel al limbilor slave
Romanic și balcanic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12284_a_13609]
-
a se sistematiza, luînd cunoștință de sine. Fire pozitivă prin chiar profesiunea sa - este medic de front în Întîiul război mondial, medic de plasă și, în sfîrșit, medic de circumscripție în București - V. Voiculescu pare a simți permanent nevoia de atestări, de confirmări răspicate ale harului său scriitoricesc. Poate că în această ordine de idei trebuie gîndit modul în care "s-a încercat" ca prozator, cînd a trimis ca orice simplu debutant povestirea Capul de zimbru revistei Provincia din Turnu-Severin. Participă
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
în judecățile de valoare: deștept (,Chestii dejtebte din cartz", fanclub.ro) sau mișto : ,Cel mai mijto videoclip" (fanclub.ro); ,cică tre să fie ceva mijto pe aici .. nu?" (expertzel.go.ro). Pentru mijto Google indică - incredibil - aproape trei mii de atestări în pagini românești din Internet! Ironia transformă și numele proprii; de mai multe ori București devine Bucurejti: ,Bah țăranu ie țăran shi la Bucurejti shi la Las Vegas. Ceea ce ie totuji trist pâna la urmă" (medicinaonline.ro; ca de obicei
Ș/J by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12356_a_13681]
-
a Internetului ne furnizează și în acest caz destule exemple de clișee și inovații, de variații pe tema dată a prostiei omenești. Limbajul familiar recurge cu ușurință la superlative ale insultei sau pur și simplu ale caracterizărilor depreciative. Sînt numeroase atestările formulelor prost (sau mai prost) ca noaptea: "ești prost ca noaptea și nu știi în ce te bagi" (agonia.ro); "Ești mai prost ca noaptea și mai retardat ca cel mai handicapat om de pe pamânt!!!" (counter-strike.ro). Obiectele sînt cele
Prostia Comparată by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12452_a_13777]