75 matches
-
când uniforme ca legile Pentateuchului, când pestriți și mestecate ca hainele rupte și lucrurile vechi din desacul unui jidov. În ferești, bucăți de steclă colorată, lipite cu hârtii sfîșiete din Gemara, pe care se coc colacii de sărbătoare. Perdele de atlaz roș înșirate pe-un fir de ață și singurul spectator, luna, privea când într-o casă, când într-alta, în toate deodată și pe rând. El văzu cărți vechi, în dulapuri vechi, sfeșnice de alamă, copii ce dormeau la pământ
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
public/ și se uită la el de la mare distanță,/ cercetând esența." 3 "Nu pot să mă spăl de pulberea cruntei istorii/ prin care am trecut/. Nu pot s-arunc de pe mine paloșul înfricoșatei istorii/ Și nici nu voiesc. Tăiat din atlazul livid al ororii,/ Și șalul meu rece, bălțat, grotesc/ în care mă-nfășur." 1 I. Negoițescu, "Engrame", pag. 56. 1 "A treia taină"" Editura Tineretului, 1969. 1 "Ai murit când/ lumea ta, lumea noastră, abia răsăreau". Citat după Dan Grigorescu, "Direcții
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
prin cunoaștere, desacralizarea miturilor și resacralizarea acestora prin intermediul poeziei. "Oul viu" semnifică imaginea eternă a increatului. În ou, poetul imaginează o adevărată cosmogonie în care există principiul vieții ("palat de nuntă") și principiul morții ("cavou"). Albușul este învelit în "trei atlazuri" protectoare, "culcușul viu fiind principiul masculin ("sărutul plin"). Gălbenușul reprezintă principiul pozitiv, al plinului, al feminității care vrea să se împlinească prin creație. În oul universal se află cele două principii (imagine a lumii necreate), dar și imaginea plodului care
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
structura zestrei nu diferă prea mult de la o fată de boier la alta, doar ici și colo apar ceva diferențe cu privire la forma broderiei sau la culoarea pietrelor prețioase. În rest se întâlnesc cam aceleași ro chii, aceleași țesături (bela coasă, atlaz, ghermeșut, cașmir), același număr de inele, aceeași duzină de prosoape, același număr de animale. Singura diferență substanțială se întrevede la moșii, și robii țigani dați pe nume, familii, meserii. De la începutul secolului și până la 1800, moda variază foarte puțin. Ici-colo
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nea lă și mai ales că notițele folosesc persoana I singu lar, adică îi sunt auto adresate, pentru buna lui știință. Mărgă ri ta rul i se pare prea mărunt, unul din cearșafuri este vechi și ponosit, salteaua este din atlaz prost, lingurița de argint cu farfuria ei nu cân tă resc decât 25 de dramuri, din batiste nu a primit decât patru, pentru argintăria mesei a trebuit să insiste și până la urmă i s-au dat 110 taleri și patru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fire de mătase, argint și in, în diferite culori. Anafora = raport în tocmit de cancelaria mitropolitului cu privire la o problemă judecătorească prin care se comunica domnului rezultatul cercetării și se propunea soluția. anteriu = haină boierească pusă peste cămașă, lungă până la gleznă. Atlaz = stofă fină, lucioasă pe o singură față (satin), țesută din fire de mătase, adesea în florată. balaș = rubin. belacoasă = stofă prețioasă italienească din fire de mătase și aur în diferite culori. besactea = lădiță frumos lucrată și ornamentată cu pietre prețioase
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mat cu su li ță și care avea misiunea de a păzi interiorul palatului domnesc. gevrea = batistă de muselină sau mătase cu broderie în fir de aur și fluturași. gherdan = șirag, colier, lanț de aur. ghermeșut = postav oriental scump de atlaz în flo rat. ghiordie = haină scurtă femeias că croi tă pe ta lie, mai largă în poa le cu mâ ne ci le strâm te, îm blă ni tă cu san geap sau sa mur. giubea = haină lungă de postav
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
când ceara-i răbdătoare din urmă vine Domnul Amărăciune (capul plecat înspre dreapta, obrazul de cretă Botta, Amărăciune, lavaliera, Milul Umilul) și părul paj al fetei de la Arhitectură suspendat la mansardă, oglindă se face, perie aspră, crâng fraged, perdea de atlaz până în halta mizeră unde igrasia își eternizează mirosul între nările unei femei încă tinere (stearpă, e înșelată acum de spasmul fals al coapselor ei strâmte) vai, ulcerul meu înflorește din spori de cenușă cărbunele alb-lăcrimos dă pe-afară primul vers
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
veghind - Nori străbătea o umbră de argint. Crinul luminei strălucea în mână Reflectând dulce mândrul ei obraz, Razele dulci loveau fața-i senină, Rotunzii umeri și-albul ei grumaz; Părul lucea ca auru-n lumină, Straiul cădea de pe-umeri de atlaz, Ochi mari albaștri-n gene lungi de aur Și fruntea-i albă-ntunecată-n laur! {EminescuOpIV 78} Odată-n viața-i muritorul vede În visul său un chip așa d-ales! Eu... fericit c-amantul blondei Lede, Nebun de-amor
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-l subție, Ca gura lor ca gura muierilor să fie. Păreau c-a lor ființe sunt cu muierea gemeni, Cântau cu glasul dulce și rugător asemeni. 45La cânturi desfrânate ei ascultau cu haz, Se îmbătau de patimi, se îmbrăcau cu-atlaz Și numai în odihnă și-n desfătări de rând, Culcați pe sub umbrare, trăiau ei putrezind În dulce lenevire și nu erau destoinici S-asculte glasul aspru al trâmbiței răsboinici; Hrănindu-și nălucirea cu gânduri moi, băieții, Să pară cântărețe - că
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
frumoasă-i de-acea albeață sură, Brumată ca lucirea unui mărgăritar; Pe brațe de zăpadă, pe sânii ei se fură A candelei lumină mai rar și tot mai rar. Iar micile-i picioare ating covorul moale Și chinue papucii de-atlaz, care stau jos. L-a patului ei margini cu fruntea-n a ei poale Sta în genunche dânsul privind întunecos... 105Sub umeri-unei fețe ca marmura de rece Sunt umbrele-ntristării, ce-adînci l-arată slab; Prin ochii mari și negri o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Nicoriță în Căcaina și s-au suitu prin târgul boilor ș-au descălecat în cîmpu, supt saivan, de la deal de tîrgul boilor. Și Duca-vodă merge cu toți boierii pre gios pe lîngă împărăție. Și s-au tinsu cîteva bucăți de atlazuri și de tăfți de îmbe părțile de uliță, pe unde merge împărăția. Iară dac-au discălecat împăratul supt saivan, Duca-vodă i-au închinat multe daruri: cîțiva cai turcești cu podoabe scumpe și leghian cu ibric de argint, și alte lucruri
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
discursiv 2257 prepuielnic 113 {EminescuOpXV 114} 2259 viorie 2276B sfărimicios 2284 luminos [VERBE] 2254 probez tem 2257 discrie * 2259 semna 2260 inibridi * 2267 a urni 2269 a se obrinti 2276B îmblă 2278 Prinde 2289 P Protestez [MIXTE] 2254 zălog, praznic, atlaz, orz, iezer 2259 adorez zugrav 2261 subțietate subțietăți cusur * subțire 2269 pupăză teafăr bucate măsoriște * Râmnic (de la Ramnus) 2291 a întruluca (tărlă-turlă) 114 {EminescuOpXV 115-136} {EminescuOpXV 137} ARTE. ARTA LITERARĂ. PROZODIE ARTE. ARTA LITERARĂ ["ARTA: UN ACT DE VOLIȚIUNE... "] 2275B
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
prin situarea într-o perspectivă nouă, autovalorizantă, prin care polemistul o și justifică, în stilul parabolic, caracteristic: Într-adevăr, domnul Iorga s-o fi așteptat, după ce a opărit trandafirii cu o mie de căldări de lături, să punem stihar de atlaz alb și să sosim cu cădelniți aprinse și cu mătăuzul scufundat în apă de lavandă". În alt caz, glosa argheziană amendează, punctual, titlul neinspirat al articolului iorghist, "Un Fra Angelico român: T. Arghezi", printr-o secvență asertivă, care explicitează vulnerabilitatea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
funcțiunii. Am onoarea să-i prezint cea mai Înaltă măsură a cinstirii pe care o poate oferi Departamentul de Poliție: Medalia pentru Curaj. Exley se apropie. Parker deschise cutia, scoase un medalion de aur legat de o panglică albastră din atlaz și i-o agăță de gît. Cei doi bărbați dădură mîna. Exley avea lacrimi În ochi. Se auziră pocnetele blițurilor. Reporterii făceau de zor Însemnări În carnețele. Nu se auziră aplauze. Parker bătu În microfon. — Medalia pentru Curaj este un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
în redingota lor de șase nasturi, cu colțul batistei puțin scos din buzunarul de la piept, cu pantaloni scurți, salutând în toate părțile, toți neștiind ce să facă cu mâinile; cucoanele înțepate, cu-n zâmbet pregătit de acasă, în rochii de atlaz, cu fel de fel de zorzoane, mirosind a paculie de la o poștă, făcând mișcări și gesturi anume pentru a-și arăta mai bine bijuteriile. Era și puțină lume mai deosebită, mai subțire, dar se pierdea în gloata de megieși, cărora
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
promisiunii, reproduc din Istoria bisericii catedrale Adormirea Maicii Domnului din orașul Folticeni (1827-1927), a institutorului Vasile Costăchescu, Tip. M. Saidman, Folticeni, 1929, p. 14, referirea la înaintașii Dv. (în cap. 4: Alți ctitori și înzestrători): „Elena Hârlescu, o poală de atlaz de matasă albastră, cusută cu mătăsuri verzi, gălbui, mărgele, fluturi și ceaprazuri galbene, o alta de atlas de mătasă alb roș cusută în flori de mătăsuri”. După cum vă anunțasem într-o scrisoare anterioară, am luat legătura cu dl. Ciocârlan, rugându
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Macedonski, Goga. Aproape nu e poet, cred, să nu aibă, în anumite momente, remușcări pentru „ușurătatea” existenței sale în raport cu a inșilor obișnuiți. Un asemenea contrast îl îndeamnă pe Arghezi să scrie: „Lumea plînge de necazuri/ Tu-ți pui gîndul pe atlazuri/ Și, de dor de vînt și mierle,/ Faci cu acul fir de perle” („Dor dur”), iar autorul Cuvintelor potrivite nu era unul care să-și umple zilele numai cu literatura: avea o gospodărie, un atelier tipografic etc. Cu atît mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
p. 34). 15 Aceleași elemente sunt reluate, nu peste mult timp, în concisul poem intitulat chiar Increat (în vol. Joc secund, 1930) și într-o viziune mai amplă în Oul dogmatic (1925), unde oul- simbol propune, prin straturile celor "trei atlazuri", revelarea plodului inaparent, vizibil doar în imaginea sa devoalată în perspectiva luminii solare. Nu am putea vorbi în acest caz de o imagine diafană propriu-zisă, întrucât ceea ce se lasă văzut nu luminează de la sine, prin însăși transparența prin care se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
o excelentă concizie incantatorie: Cum lumea veche, în cleștar, Înoată, în subțire var, Nevinovatul, noul ou, Palat de nuntă și cavou.î Atât de galeș, de închis, Ca trupul drag, surpat în vis. Dar plodul? De foarte sus Din trei atlazuri e culcușul Din polul plus În care doarme nins albușul De unde glodul Pământurilor n-a ajuns. În ciclul Uvedenrode se expun inițiatic cele trei faze de experiență erotică (venerică, intelectuală și astrală) cu încercarea de a se crea o viziune
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în giuvaericale întru a „pune capăt” cu gingașă parodie, la două sute de ani de rostire lirică: „Floare-a luminilor, otravă ce distili între petale,/Semilună care aur pui pă turle dă cristale,/ Vis al leneșii cadâne ce pe perini de atlaz/ Fundul greu strevede dulce pân șalvarii de Șiraz,/O, Levant, ostroave-n marea limpezită ca paharul,/ Sertăraș unde miroasă cimbrul și enibaharul/ Ce Dimov într-o poemă n-apucă a mai descri,/Zeci de tronuri hâde-n cari șade câte
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
doborât somnul și pletele lor atârnă din cer ca o ploaie neagră mirosind a crizanteme ofilite De ani de zile nu și-au schimbat lenjeria dantelată și nici nu și-au scos pantofii demodați dorm așa încălțate pe cearceafuri de atlaz lunecoase precum lumina înserării Pietrele scumpe de la gâtul lor nu mai strălucesc iarba înaltă ațâță greierii sufocă demonii cu trupuri de păianjeni au trecut săptămâni și veacuri de când nu le-am vorbit mătușilor mele azi le strig: v-am adus
Poezii by Irina Nechit () [Corola-website/Imaginative/10735_a_12060]
-
I, și a fost memorabilă. Vasile Alecsandri a compus anume pentru acest prilej poezia ""Odă la statuia lui Ștefan cel Mare"". Poezia a fost difuzată pe foi volante tuturor participanților. Sub un baldachin de catifea roșie și cu perdele de atlaz albastru, a fost depus tronul lui Ștefan cel Mare săpat în piatră, găsit în satul Vânători-Neamț (județul Neamț), sub poalele Cetății Neamțului. Dezvelirea a fost făcută de patru plăieși. În momentul dezvelirii, mulțimea a rostit un uriaș ""Ura"" și s-
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
marginal, pierzând teren în favoarea dinarilor ungurești ori a triplilor groși polonezi. Un exemplu, în privința circulației "asprului" în Transilvania, ni-l oferă însemnările făcute în caietul său de cheltuieli de către Mircea, fiu al lui Mihnea cel Rău, care trăia la Brașov: „Atlaz 11 coți, cîte 285 aspri, fac aspri 3135”. La 1 septembrie 2013, un pasionat de arheologie român, "Iulian Enache" a descoperit un tezaur monetar de argint, care cuprindea 47.000 de bucăți de "aspri" otomani emiși sub sultanul Murad al
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]
-
va sosi cu suflarea zăpezii. Peste nopalii negri de pe câmpuri se vor roti stelele albe și verzi asemeni celor dintr-un cer de bâlci (ianuarie 1955) Lingușeală ușoară marină Femeie ce îmi stai alături în furou de tul și de atlaz chiloți trandafirii cu subțiori deschise-n frunze de acant și picioare ce-ți put ca peștișoru-n agonie, e clipa, știi, să mi te-așezi deasupra. De-a lungul coastelor ionice se ling sardine și sardini, e-o lingușeală molatecă marină
Giuseppe Bonaviri by Geo Vasile () [Corola-website/Journalistic/13883_a_15208]