151 matches
-
descrierea unei stări de lucruri atomare“ (de exemplu, în 4.023). Argumente pentru „teoria P“ sunt: 1) considerațiile despre „existența“ sau „inexistența“ stărilor de lucruri atomare, de exemplu în 2, 2.04 și 2.06; 2) asocierea stării de lucruri atomare (Sachverhalt) cu starea de lucruri (Sachlage), subliniată de rădăcina comună Sach. Black înclină să accepte „teoria F“. El crede că „de obicei“ expresiile Sachverhalt, Sachlage și Tatsache stau în Tractatus pentru stări de lucruri simple sau complexe care există, nu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ar fi fost suficiente doar două expresii care să desemneze faptele și componentele elementare ale acestora, ai căror corespondenți sunt propoziția și propoziția elementară. De ce avem totuși Sachverhalt, Sachlage și Tatsache? Criticii „teoriei F“ afirmă că deși starea de lucruri atomară este asociată uneori cu faptul, faptul este corelat în Tractatus, de obicei, nu cu starea de lucruri, ci cu „existența“ sau „inexistența“ stării de lucruri. Starea de lucruri ca atare se raportează la ceea ce este doar posibil. Acești autori trebuie
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Tractatus, de obicei, nu cu starea de lucruri, ci cu „existența“ sau „inexistența“ stării de lucruri. Starea de lucruri ca atare se raportează la ceea ce este doar posibil. Acești autori trebuie însă să admită că distincția dintre stări de lucruri atomare și „existența“ sau „inexistența“ stărilor de lucruri atomare este umbrită ori de câte ori intervine expresia „stări de lucruri atomare posibile“. Distincția rămâne totuși esențială pentru înțelegerea Tractatus-ului.56 Tocmai însușirea de către Russell a punctului de vedere că obiectele Tractatus-ului sunt elemente constitutive
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ci cu „existența“ sau „inexistența“ stării de lucruri. Starea de lucruri ca atare se raportează la ceea ce este doar posibil. Acești autori trebuie însă să admită că distincția dintre stări de lucruri atomare și „existența“ sau „inexistența“ stărilor de lucruri atomare este umbrită ori de câte ori intervine expresia „stări de lucruri atomare posibile“. Distincția rămâne totuși esențială pentru înțelegerea Tractatus-ului.56 Tocmai însușirea de către Russell a punctului de vedere că obiectele Tractatus-ului sunt elemente constitutive ale realității și a celui că stările de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de lucruri ca atare se raportează la ceea ce este doar posibil. Acești autori trebuie însă să admită că distincția dintre stări de lucruri atomare și „existența“ sau „inexistența“ stărilor de lucruri atomare este umbrită ori de câte ori intervine expresia „stări de lucruri atomare posibile“. Distincția rămâne totuși esențială pentru înțelegerea Tractatus-ului.56 Tocmai însușirea de către Russell a punctului de vedere că obiectele Tractatus-ului sunt elemente constitutive ale realității și a celui că stările de lucruri atomare ar fi elemente constitutive ale faptelor pare
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
umbrită ori de câte ori intervine expresia „stări de lucruri atomare posibile“. Distincția rămâne totuși esențială pentru înțelegerea Tractatus-ului.56 Tocmai însușirea de către Russell a punctului de vedere că obiectele Tractatus-ului sunt elemente constitutive ale realității și a celui că stările de lucruri atomare ar fi elemente constitutive ale faptelor pare să fi reprezentat unul din temeiurile reacției negative a lui Wittgenstein față de „Introducerea“ pe care a scris-o acesta. Rezultă că, în Tractatus, expresiile „stări de lucruri atomare“ și „stări de lucruri“, pe
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
celui că stările de lucruri atomare ar fi elemente constitutive ale faptelor pare să fi reprezentat unul din temeiurile reacției negative a lui Wittgenstein față de „Introducerea“ pe care a scris-o acesta. Rezultă că, în Tractatus, expresiile „stări de lucruri atomare“ și „stări de lucruri“, pe de o parte, „existența sau inexistența stărilor de lucruri atomare“ și „fapte“, pe de altă parte, trasează linia de despărțire între ceea ce este doar posibil și ceea ce este real. La ce concluzie ne conduc aceste
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
reprezentat unul din temeiurile reacției negative a lui Wittgenstein față de „Introducerea“ pe care a scris-o acesta. Rezultă că, în Tractatus, expresiile „stări de lucruri atomare“ și „stări de lucruri“, pe de o parte, „existența sau inexistența stărilor de lucruri atomare“ și „fapte“, pe de altă parte, trasează linia de despărțire între ceea ce este doar posibil și ceea ce este real. La ce concluzie ne conduc aceste considerații despre distincția dintre stări de lucruri atomare, stări de lucruri și fapte în ceea ce privește răspunsul
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
parte, „existența sau inexistența stărilor de lucruri atomare“ și „fapte“, pe de altă parte, trasează linia de despărțire între ceea ce este doar posibil și ceea ce este real. La ce concluzie ne conduc aceste considerații despre distincția dintre stări de lucruri atomare, stări de lucruri și fapte în ceea ce privește răspunsul dat în Tractatus la întrebarea cardinală „Ce se poate spune?“. Pare incontestabil că acele expresii ale limbajului pe care autorul le caracterizează drept „imagini ale faptelor“, expresii care afirmă că anumite stări de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și ele propoziții? Toate dilemele interpretării Tractatus-ului par să se concentreze în răspunsurile ce pot fi date acestei întrebări. Pe de o parte, în 4.21 se spune: „Cea mai simplă propoziție, propoziția elementară, afirmă existența unei stări de lucruri atomare“, iar în 4.3: „Posibilitățile de adevăr ale propozițiilor elementare semnifică posibilitățile existenței sau inexistenței stărilor de lucruri atomare“. Propoziția elementară este adevărată dacă starea de lucruri atomară există și e falsă dacă starea de lucruri atomară nu există. Totodată
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Pe de o parte, în 4.21 se spune: „Cea mai simplă propoziție, propoziția elementară, afirmă existența unei stări de lucruri atomare“, iar în 4.3: „Posibilitățile de adevăr ale propozițiilor elementare semnifică posibilitățile existenței sau inexistenței stărilor de lucruri atomare“. Propoziția elementară este adevărată dacă starea de lucruri atomară există și e falsă dacă starea de lucruri atomară nu există. Totodată, în 4.41 se precizează: „Posibilitățile de adevăr ale propozițiilor elementare sunt condițiile adevărului sau falsității propozițiilor.“ S-ar
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Cea mai simplă propoziție, propoziția elementară, afirmă existența unei stări de lucruri atomare“, iar în 4.3: „Posibilitățile de adevăr ale propozițiilor elementare semnifică posibilitățile existenței sau inexistenței stărilor de lucruri atomare“. Propoziția elementară este adevărată dacă starea de lucruri atomară există și e falsă dacă starea de lucruri atomară nu există. Totodată, în 4.41 se precizează: „Posibilitățile de adevăr ale propozițiilor elementare sunt condițiile adevărului sau falsității propozițiilor.“ S-ar putea înțelege, prin urmare, că nu numai propozițiile, dar
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
stări de lucruri atomare“, iar în 4.3: „Posibilitățile de adevăr ale propozițiilor elementare semnifică posibilitățile existenței sau inexistenței stărilor de lucruri atomare“. Propoziția elementară este adevărată dacă starea de lucruri atomară există și e falsă dacă starea de lucruri atomară nu există. Totodată, în 4.41 se precizează: „Posibilitățile de adevăr ale propozițiilor elementare sunt condițiile adevărului sau falsității propozițiilor.“ S-ar putea înțelege, prin urmare, că nu numai propozițiile, dar și propozițiile elementare sunt „imagini“, că și ultimele, nu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
precedă întrebarea «cum?», nu întrebarea «de ce?».“ De „logică“ ține dacă anumite combinații de obiecte există sau nu există. Propozițiile elementare sunt cele care afirmă existența sau inexistența unor asemenea combinații. Faptul că anumite combinații de obiecte, anumite stări de lucruri atomare există sau nu există spune ceva despre „forma logică“ a lumii. Căci existența sau inexistența stărilor de lucruri atomare, pe care o exprimă propozițiile elementare, reprezintă cadrul dat a priori în care are loc descrierea faptelor. În 2.034 există
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
elementare sunt cele care afirmă existența sau inexistența unor asemenea combinații. Faptul că anumite combinații de obiecte, anumite stări de lucruri atomare există sau nu există spune ceva despre „forma logică“ a lumii. Căci existența sau inexistența stărilor de lucruri atomare, pe care o exprimă propozițiile elementare, reprezintă cadrul dat a priori în care are loc descrierea faptelor. În 2.034 există o indicație clară în această privință: „Structura faptului constă din structurile stărilor de lucruri atomare.“ Această structură „se arată
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
inexistența stărilor de lucruri atomare, pe care o exprimă propozițiile elementare, reprezintă cadrul dat a priori în care are loc descrierea faptelor. În 2.034 există o indicație clară în această privință: „Structura faptului constă din structurile stărilor de lucruri atomare.“ Această structură „se arată“ în propoziții, dar despre ea nu se poate spune nimic. Propozițiile elementare nu sunt, prin urmare, „imagini“, ele nu sunt propoziții. Dacă acceptăm această concluzie, atunci nu ne vom mai întreba de ce în Tractatus nu sunt
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
poate spune nimic. Propozițiile elementare nu sunt, prin urmare, „imagini“, ele nu sunt propoziții. Dacă acceptăm această concluzie, atunci nu ne vom mai întreba de ce în Tractatus nu sunt date exemple de obiecte și de nume, de stări de lucruri atomare și de propoziții elementare. Cum spune McGuiness, acestea „nu pot fi identificate în practică în mod independent“57. Ce înseamnă însă că anumite stări de lucruri atomare există, că alte stări de lucruri atomare nu există, că anumite propoziții elementare
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
nu sunt date exemple de obiecte și de nume, de stări de lucruri atomare și de propoziții elementare. Cum spune McGuiness, acestea „nu pot fi identificate în practică în mod independent“57. Ce înseamnă însă că anumite stări de lucruri atomare există, că alte stări de lucruri atomare nu există, că anumite propoziții elementare sunt adevărate, iar altele sunt false? Aceasta înseamnă că limbajul nostru are o anumită structură și nu alta. Cadrul în care are loc descrierea faptelor este dat
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de nume, de stări de lucruri atomare și de propoziții elementare. Cum spune McGuiness, acestea „nu pot fi identificate în practică în mod independent“57. Ce înseamnă însă că anumite stări de lucruri atomare există, că alte stări de lucruri atomare nu există, că anumite propoziții elementare sunt adevărate, iar altele sunt false? Aceasta înseamnă că limbajul nostru are o anumită structură și nu alta. Cadrul în care are loc descrierea faptelor este dat tocmai prin această structură. Este sensul în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
nostru are o anumită structură și nu alta. Cadrul în care are loc descrierea faptelor este dat tocmai prin această structură. Este sensul în care „forma logică“ a stărilor de lucruri descrise prin propoziții este dată de stările de lucruri atomare care există. Această formă este prescrisă prin propozițiile elementare adevărate, propozițiile care asertează că anumite combinații între obiecte, așadar anumite stări de lucruri atomare, există. McGuiness susține că formularea de la sfârșitul lui 4.5 - „Forma generală a unei propoziții este
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
care „forma logică“ a stărilor de lucruri descrise prin propoziții este dată de stările de lucruri atomare care există. Această formă este prescrisă prin propozițiile elementare adevărate, propozițiile care asertează că anumite combinații între obiecte, așadar anumite stări de lucruri atomare, există. McGuiness susține că formularea de la sfârșitul lui 4.5 - „Forma generală a unei propoziții este: lucrurile stau în cutare și cutare fel“ va putea fi tradusă astfel: „Sunt afirmate cutare și cutare combinații între obiecte“. Orice propoziție afirmă sau
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
generală a unei propoziții este: lucrurile stau în cutare și cutare fel“ va putea fi tradusă astfel: „Sunt afirmate cutare și cutare combinații între obiecte“. Orice propoziție afirmă sau neagă anumite combinații între obiecte, adică existența sau inexistența unor fapte atomare.58 Altfel spus, în orice propoziție este dată „esența propoziției“. 5.4711: „A da esența propoziției înseamnă a da esența oricărei descrieri, așadar esența lumii.“ În acest sens, pentru autorul Tractatus-ului a vorbi despre „logica limbajului nostru“ și despre „logica
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
6 se spune: „Limitele limbajului meu semnifică limitele lumii“, iar în 5.61: „Logica pătrunde lumea: limitele lumii sunt și limitele ei.“ Obiecțiile împotriva supoziției că propozițiile elementare au un conținut descriptiv, că ele sunt „imagini“ ale stărilor de lucruri atomare, tot așa cum propozițiile sunt „imagini“ ale stărilor de lucruri, sunt puternice. Ele sunt și argumente împotriva interpretărilor realiste ale „ontologiei Tractatus-ului“. Caracterizarea propozițiilor elementare drept „imagini“ va putea fi susținută numai dacă „obiectelor“ li se va acorda aceeași realitate ca
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
atâta ușurință ca și exemple de propoziții obișnuite. Or, pretenția că cineva a oferit un exemplu neproblematic de propoziție elementară poate fi tot atât de greu susținută ca și pretenția că ar fi dat exemple de „obiecte“ și de stări de lucruri atomare. Dificultatea cea mai mare este de a înțelege ce are în vedere autorul Tractatus ului atunci când caracterizează propozițiile drept funcții de adevăr ale propozițiilor elementare. Cum pot propozițiile să fie funcții de adevăr ale propozițiilor elementare dacă acestea din urmă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
elementare nu este lipsită de dificultăți. Există în Tractatus pasaje ce pot fi greu armonizate cu sugestia că propozițiile elementare nu sunt „imagini“. Este vorba, în primul rând, de 2: „Ceea ce se întâmplă, adică faptul, este existența stărilor de lucruri atomare“ și de 2.04: „Totalitatea stărilor de lucruri atomare care există este lumea“, coroborate cu un fragment din 4.023: „Propoziția este descrierea unei stări de lucruri atomare.“ Înțelegerea literală a acestor pasaje va conduce la punerea pe același plan
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]