111 matches
-
lui a avea 136; opus virtuții 26, 92, 131, 160, 216 Natură cunoașterea legilor ei 96, 271; și dorință 195-198; și drept 98, 215; opusă legii 90-91, 131; și plăcere 96, 131; teorie 58 fizica - abandonată de Aristip 114; și atomismul 37, 39-41, 62, 172, 266-267; și Democrit 53; epicuriană 188, 285-286; induce etica 40-41, 45, 114, 184-185, 239, 295; nucleară 39; și plăcerea 42-43 fiziologia - la Aristip 118; la Epicur 173, 235; filosofiei 171; și individualism 286-287; și reflecție 177
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
a femeilor 214 tiranie 248 și viață filosofică 221, 225-227, 244-249 Psihanaliză inventată de Antiphon 11, 88-90, 93, 161; și Aristip 113 Religie ateism - și imanență 190, 274-275; și istoriografie 210, 271-272; liniștit 64-65, 184, 190; neliniștit 190 creștinism - contra atomism 38; și bucurie 41; creat 252; doctrină de stat 12; dominant 49; și dualism 38; și întunecarea lumii 301-302; și materialism 252-253; perfidie față de Democrit 56; un platonism după Nietzsche 12; și plăcere 43; pregătit de stoicism și de platonism
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
infern - catolic 43; mitologic 185, 188, 273-275 interlumi 191, 238, 275, 300 paradis - post-mortem 187, 274; terestru 211, 301 politeism. Vezi zei teologie - a lui Democrit 54; a lui Epicur 186, 190-192; a lui Philodem 221, 238-239 zei - excluși de atomism 38, 52; ființe sexuate 238-239; a nu avea frică de ei 64, 184, 296, 298; frumusețe 238-239; ideal inaccesibil 273; inaccesibili la solicitări 191; inactivi 191; inexistenți 61, 66, 271-272; în interlumi 191, 236-237, 274-275, 300; înlăturarea lor 41, 190
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
gândește 172-173; glorios 171; imanent 274; ocazie a mântuirii 200-201; medicație 174, 182; în pace 182, 202-203; procesul sufletului 63; „marea rațiune” 18; schizofren și pitagorist 60-61; ura față de trup 13, 200, 301 dualism - la Aristip 48, 148, 209; contra atomismului 38, 61, 72, 208-210; la Eudoxos 155; evocat înainte de gândirea greacă 36; și hedonism 149-150, 155; și Lucrețiu 274; în Phaidon 187, 275, 307-308; platonician și pitagorician 72, 208-209, 307-308 hrană 133-134, 167, 174, 177-181, 193, 203, 227, 231-232, 235
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de cercetare interdisciplinaritatea; 5) spiralogia are douăsprezece legi. Concepția spiralogică a adoptat concepția liniei divizate a lui Platon, îndoiala hiperbolică a lui Descartes și principiul incertitudinii" al lui Heisenberg. Această asociere ne oferă bucuria de a înțelege cum, pornind de la atomismul primitiv al lui Democrit și matematica euclidiană, s-a ajuns la radioactivitatea lui Marie Curie, la matematica neeuclidiană și la descoperirea cuantei Higgs. Spiralogia critică teoriile lui Cassam Quassim sau Daniel Clement (Dan Dennett III) - pentru care conștiința există independent
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
profundă", respinge trasarea unei frontiere de netrecut între sine și natură, dar nu lovește ținta. Distincția dintre umanitate și natură se bazează pe dualismul tradițional al filosofiei occidentale, pe când teza indiscernabilității este una unificaționistă, adică ea nu vizează dualismul, ci atomismul gândirii occidentale. Așadar, "ecologia profundă" se încurcă în ambiguitatea produsă de cuplul conceptual dualism-atomism și supune criticii doar unul dintre concepte, cel de atomism, pe când ținta era celălalt. Pe de altă parte, ideea că putem aboli absolut toate distincțiile este
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
tradițional al filosofiei occidentale, pe când teza indiscernabilității este una unificaționistă, adică ea nu vizează dualismul, ci atomismul gândirii occidentale. Așadar, "ecologia profundă" se încurcă în ambiguitatea produsă de cuplul conceptual dualism-atomism și supune criticii doar unul dintre concepte, cel de atomism, pe când ținta era celălalt. Pe de altă parte, ideea că putem aboli absolut toate distincțiile este prea tare și duce într-o fundătură. Nu putem să renunțăm la individuale și la proprietățile lor în descrierea lumii. Dacă am accepta teza
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pentru ecologism. În al doilea rând, "ecologia profundă" oscilează între sinele holistic, conceput mistic și indiscernabil, și sinele expansiv. Această oscilare este generată din felul în care este concepută relația dintre sine și celălalt pornind de la confuzia dintre dualism și atomism. Dacă identificarea sinelui cu ceilalți înseamnă mai degrabă empatie decât identitate, atunci ea duce la expansiunea sinelui. Dar nu cumva această extindere a sinelui înseamnă o extindere egoistă, iar nu o depășire a egoismului? Tot ceea ce am realiza nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
restul vieții, în calitatea sa de binefăcător al Atenei. Dintre toate geniile Greciei Antice, Socrate mitizează relația înțelepciune/modestie. Democrit și Leucip sunt două personalități care întruchipează zenitul științelor fizicii și chimiei în secolul lui Pericle. Democrit (460-370 î.e.n.), fondatorul atomismului, este discipolul lui Leucip. Dezvoltă și sistematizează teoria atomistă, apărută în opoziție cu Școala Eleată, pentru care universul era gândit ca o unitate imuabilă, lipsită de dinamism, care nu poate fi cunoscută decât prin deducții logice, "golurile" lipsite de materie
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
eternă. Înțelesul modern al atomului Atomii au o mișcare mecanică, unindu-se (pentru a face obiectele percepute) și se descompun pentru a le face să dispară. Democrit - "Filosoful care râde" de Agostino Carracci Acum 2000 de ani, spiralogia evidențiază spira atomismul elen care dăinuie, de-a lungul istoriei, până la atomismul modern, înregistrând a doua spiră, ca longevitate, după spira picturii murale care începe în urmă cu 30.000 de ani și se menține până azi. Democrit nu consideră cele patru elemente
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
mecanică, unindu-se (pentru a face obiectele percepute) și se descompun pentru a le face să dispară. Democrit - "Filosoful care râde" de Agostino Carracci Acum 2000 de ani, spiralogia evidențiază spira atomismul elen care dăinuie, de-a lungul istoriei, până la atomismul modern, înregistrând a doua spiră, ca longevitate, după spira picturii murale care începe în urmă cu 30.000 de ani și se menține până azi. Democrit nu consideră cele patru elemente (apă, aer, pământ și foc) ca fiind substanțe primordiale
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
mare, împreună cu Carl Jacob Löwig. Îl are ca elev pe Louis Pasteur, care descoperă, în laboratorul său, cu ajutorul cristalelor de acid tartaric, dominanța dreaptă și stângă. 43 Girolamo Fracastoro (1476-1553), medic, poet, matematician, geograf, astronom și filosof italian adept al atomismului. Numit profesor universitar la vârsta de 19 ani, elaborează teoria transmiterii infecțiilor prin ceea ce numește "spori", care reprezintă particule infectate, teorie rămasă valabilă până la descoperirea germenilor. Denumirea de sifilis provine de la Fracastoro, care, în poemul lui, Syphilis sive morbus gallicus
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
atribuie cercetătorului în relații internaționale calitatea de observator exterior față de o lume reală, concretă, măsurabilă. Realul este doar ceea ce trebuie observat, lumea trebuie descrisă științific, prin date cuantificabile și în mod rațional.147 Martin Griffiths le atribuie ca elemente comune atomismul ontologic și pozitivismul epistemologic.148 Teoriile principale ale relațiilor internaționale au fost dominate de patru asumpții pozitiviste: știința este unitară, aceleași metodologii putându-se utiliza atât în cercetarea socialului, cât și în științele reale; existența unei distincții între fapte și
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
în realitate, oamenii de știință înșiși pot spune foarte puține lucruri. De aceea, Feyerabend apreciază că "una dintre cele mai teribile probleme ale discuțiilor recente din istoria și filosofia științei este realizarea faptului că evenimentele și dezvoltările cunoașterii, precum invenția atomismului în Antichitate, revoluția coperniciană, apariția atomismului modern (teoria kinetică, teoria dispersiei, stereochimia, teoria cuantică), au apărut doar întrucât unii gânditori fie că au decis să nu fie limitați de anumite reguli metodologice evidente, fie că le-au depășit"166. Or
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pot spune foarte puține lucruri. De aceea, Feyerabend apreciază că "una dintre cele mai teribile probleme ale discuțiilor recente din istoria și filosofia științei este realizarea faptului că evenimentele și dezvoltările cunoașterii, precum invenția atomismului în Antichitate, revoluția coperniciană, apariția atomismului modern (teoria kinetică, teoria dispersiei, stereochimia, teoria cuantică), au apărut doar întrucât unii gânditori fie că au decis să nu fie limitați de anumite reguli metodologice evidente, fie că le-au depășit"166. Or, aceasta înseamnă că s-a ajuns
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de natură ideologică, teoriile cunoașterii nefiind altceva decât reflecții ale unor ideologii culturale (p. 75). Popper este considerat, din această perspectivă, un gânditor iluminist, liniile metodologice de forță ale ideologiei sociale pe care-o împărtășește fiind următoarele: a) individualismul și atomismul; b) abordarea statică a gândirii; c) elevarea principiilor abstracte și d) abordarea prescriptivă și moralizatoare. Pe de altă parte, Kuhn apare ca fiind un gânditor romantic a cărui ideologie socială are următoarele coordonate metodologice: a) respingerea atomismului și individualismului; b
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a) individualismul și atomismul; b) abordarea statică a gândirii; c) elevarea principiilor abstracte și d) abordarea prescriptivă și moralizatoare. Pe de altă parte, Kuhn apare ca fiind un gânditor romantic a cărui ideologie socială are următoarele coordonate metodologice: a) respingerea atomismului și individualismului; b) prioritatea concreteții istorice în raport cu universalul; c) sublinierea importanței concretului, în detrimentul legilor generale și abstracte și d) imanența valorilor, care sunt unite cu faptele (David Bloor, Knowledge and Social Imagery, Routledge and Kegan Paul, Londra, 1976, pp. 64-65
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
radioterapiei. Cu aceaste descoperiri a început „era atomică”. Ideea de a căuta cele mai mici particule în care se poate diviza substanță nu era nouă. Încă din antichitate filosofii greci își puneau aceeași problemă. Cel mai de seamă reprezentant al atomismului antic, Democrit (cca. 460-360 î.Hr.), a susținut că lumea înconjurătoare este alcătuită din atomi și spațiu gol; atomii sunt particule indivizibile și veșnice din care se compun toate lucrurile. „Începutul Universului, spunea Democrit, atomi și spațiu gol. Există o infinitate
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
că atomii se deosebesc și ca masa, iar poetul și filosoful român Lucrețiu (99-55 î.Hr.) consideră că atomii, indivizibili și invizibili, se mișcă “asemenea firișoarelor de praf din aer, privite în lumina razelor solare”. Abia după secolul al XVI-lea, atomismul antic a revenit în atenția cercetătorilor, mai ales ale chimiștilor, care l-au dezvoltat și folosit pentru a explica unele fenomene chimice. Am putea aminti aici nume că: Robert Boyle (1627-1691), care a pus bazele chimiei analitice calitative și a
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
l-au dezvoltat și folosit pentru a explica unele fenomene chimice. Am putea aminti aici nume că: Robert Boyle (1627-1691), care a pus bazele chimiei analitice calitative și a dat prima definiție științifică elementului chimic, Mihail Lomonosov (1711-1765), precursor al atomismului modern și al teoriei cinetice a gazelor, Antoine Lavoisier (17431794), unul dintre creatorii chimiei moderne, John Dalton (17661844), fondator al primei teorii atomice bazată pe aspectele cantitative ale reacțiilor chimice, Amedeo Avogadro (1776-1856), care a introdus noțiunea de moleculă și
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
mod particular, creștinismul trebuia raportat mereu la curentele de gândire ale filozofiei antice. Faptul că Biserica nu poate „boteza” în propriile ape orice sisteme de gândire este dovedit de preferința constantă a patristicii pentru platonism și de refuzul sistematic al atomismului sau epicureismului. În modernitate, războiul existențialismului (anti-esențialist) cu tradiția metafizică a vechilor greci are mare relevanță pentru înțelegerea misterului umanității plăsmuite „după chipul și asemănarea lui Dumnezeu”. Nici materialismul „științific” al lui Marx, nici patosul prometeic al umanismului exaltat de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
antropologică a culturii intră identificarea programelor, a structurilor și a problemelor. Compararea evenimentelor în sine nu duce la nimic bun, mai ales cînd acestea nu sînt comparabile. Cum să-l compari pe Heraclit cu Lao Zi, pe Socrate cu Confucius, "atomismul" democritian cu acela indian, Vaicesika, ori cum să pui alături logica aristotelică și logica Nyaya? Cine vrea să le măsoare cu orice preț, pe unele prin altele, sau cade în difuzionismul care oculteaza termenii, ori se predă unui nihilism devastator
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ce le produce pe toate celelalte ființe, în mod aseănător cu diverși gînditori din perioada Upanisadelor: cînd doctrina lui Parmenide despre ființa permanentă și cea a lui Heraclit despre eternul "flux" aveau paralele în Vedănta și în budism; cînd atomismul asemănător cu cel al lui Democrit era predat și de jainiști și mai tîrziu de școala Văiseçikas, H. von Glasenapp crede că astfel de legături trebuie considerate ca aparținînd "formațiunilor de convergență independente" (selbstständige Konvergenzbildungen). La fel, Pitagora, Empedocle
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sunt Sinele, o Gudäkesa, care sălășluiește în inima tuturor ființelor, eu sunt începutul, mijlocul și sfârșitul tuturor ființelor.[...] 41. Orice ființă arătoasă, frumoasă sau puternică, să știi, este puterea mea cuprinsă într-o fărâmă 64. Pe filiera ideilor avansate de atomismul filosofic în conceperea relației dintre substanța materială și existența spirituală (Aurelia Rusu: 2013, 105), sufletul atomilor în mișcare produce nu numai fenomene reale, ci și ideale. Atomul determină dialectica mișcare/gândire/cuvânt/ expresivitate artistică 65. Locul privilegiat pe care îl
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
La baza tuturor formelor de mișcare se află mintea, nous-ul realizată și prin cuvânt. 1.8. Epicur (341-270 î.I.C.) Epicur și-a întemeiat școala în Atena a fost intitulată "Grădina lui Epicur". Conceptual, el face o reformulare a atomismului democritian, dar fără a fi o simplă copie a acestuia. El și-a propus să deosebească fenomenele biologice generale de cele sufletești. În acest sens, ajunge la concluzia că substanța sufletească este compusă din patru elemente și nu doar dintr-
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]