267 matches
-
că filosoful Lucrețiu e misogin, falocrat - într-un cuvânt, machist: Lucrèce. Fantasmes et limites de la pensăe măcaniste, Alpha Bleue. Ca și cartea lui Constant Martha, acest text merită să fie citit ca simptom al prejudecăților unei epoci. Teza cărții? Materialismul atomist epicurian nu l-a făcut fericit pe Lucrețiu - dar care-s textele sau mărturiile pe care se bazează această apreciere? Prin fantasma ei de atotputernicie, această ideologie ar face imposibile iubirea, politica, relația cu celălalt sau cu muzica! Plecând de la
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
înregistreze progrese relative în planul capabilităților, comparativ cu statul (Ibidem, p. 498). Câștiguri absolute versus câștiguri relative Controversa se referă la obiectivele urmărite de stat, în cazul participării la o formă oarecare de cooperare internațională. Neoliberalii accentuează, de regulă, caracterul „atomist” al statului: el se preocupă de maximizarea propriei utilități, adică de obținerea unor câștiguri absolute. Pe de altă parte, neorealiștii defensivi - principalii lor interlocutori în cadrul dezbaterii „neo-neo” - consideră că statul este „poziționalist defensiv”: posibilitatea ca, în contextul unei oportunități de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
G.Bennett, R. Bourdon (1895), H. Ebbinghaus (1911), F. Giese (1925), W. Moede (1930), R. Pauli (1927), H. Pieron (1931), G, Piorkowski (1917), H. Rupp (1923), M. Schorn (1928). Tendințele exagerate de analiză puse în scopurile raționalizării au favorizat concepțiile atomiste despre aptitudini. Dar pentru adevărul istoric, trebuie să remarcăm existența, chiar și în formă incipientă, a concepțiilor sintetizatoare, chiar și la H. Munsterberg care sublinia încă din 1911 că nu este suficientă aprecierea izolată a unor însușiri sau aptitudini. El
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
trebui s) ne determine s)-i trecem cu vederea virtuțile. În cadrul unei economii, al unui stat sau în lumea întreag), egalitatea extrem) este asociat) cu instabilitatea. Pentru a desprinde o analogie intern): acolo unde individualismul este extrem, unde societatea este atomist), și unde organizațiile secundare lipsesc, guvern)mintele tind fie s) eșueze în anarhii, fie s) devin) extrem de centralizate și despotice. În condiții de extrem) egalitate, perspectiva de a oscila între cei doi poli a fost bine descris) de c)tre
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pe aspectele cantitative ale reacțiilor chimice, Amedeo Avogadro (1776-1856), care a introdus noțiunea de moleculă și al cărui nume a fost atribuit numărului de molecule cuprinse într-un mol de substanță. Secolul al XIX-lea a fost fructuos pentru concepția atomista. Primul care a intuit existența electronului, fără a-l denumi ca atare, a fost Michael Faraday (1791-1867), fizicianul care a stabilit legile electrolizei. Experiențele îi sugerau acestuia că electricitatea este transportată sub forma unor ,,porții” mici, elementare. Faptul în sine
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Faraday (1791-1867), fizicianul care a stabilit legile electrolizei. Experiențele îi sugerau acestuia că electricitatea este transportată sub forma unor ,,porții” mici, elementare. Faptul în sine era revoluționar, deoarece chimia secolului al XIX-lea, care s-a folosit intens de concepția atomista pentru a explica legi că aceea a proporțiilor multiple, consideră atomii că părțile cele mai mici ale substanței, fără a-i cerceta ca atare, fără alte explicații. „Semnalul” pe care l-a lansat Faraday reprezenta un pas înainte și, cu toate că
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
sine”. Într-adevăr, desi realizările lui majore nu au fost trecute cu vederea și numele lui este menționat în cărțile de istorie a științei, el e rareori evidențiat. Aceasta s-ar putea explica prin faptul că nu a fost un atomist convins, iar influența lui directă se limitează la fizică clasică. Dar, cum aveau să remarce Lloyd Motz și Jefferson Weaver, spectroscopul, „în ciuda simplității lui este probabil cel mai important instrument științific în sine născocit vreodată. De la inventarea lui, el a
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
E În anul 1803, fizicianul și chimistul englez John Dalton a elaborat o teorie atomică proprie care explică Legea proporțiilor multiple, afirmând că din moment ce substanțele se combină numai în proporții integrale, atomii trebuie să existe la baza materiei. Meditațiile filozofice atomiste datează încă de pe vremea vechilor gânditori greci și indieni ai secolelor al VI-lea și al V-lea î.Hr. Filosoful grec Leucip (aprox. 500-440 î.Hr.) a fost primul care a sugerat că totul este format din particule identice, pe care
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
și al V-lea î.Hr. Filosoful grec Leucip (aprox. 500-440 î.Hr.) a fost primul care a sugerat că totul este format din particule identice, pe care el le-a numit atomi, de la cuvântul grecesc “atomos” care înseamnă “indivizibil”. Teoria să atomista a fost dezvoltată de discipolul sau Democrit (aprox. 460-370 î.Hr.) care a sugerat că mișcarea continuă a atomilor explică crearea Universului: grupurile mai grele de atomi au format Pământul, în timp ce grupurile mai ușoare au format corpurile cerești. Concepția atomista a
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
să atomista a fost dezvoltată de discipolul sau Democrit (aprox. 460-370 î.Hr.) care a sugerat că mișcarea continuă a atomilor explică crearea Universului: grupurile mai grele de atomi au format Pământul, în timp ce grupurile mai ușoare au format corpurile cerești. Concepția atomista a lui democrit avea la bază ideea că substanță are structura granulara, discretă, particulele constituente fiind invizibile, indivizibile și eterne. Cel mai mare filosof al acelor vremuri, Aristotel (384-322 i.Hr.), a refuzat să accepte aceste concepții, iar scrierile sale 40
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
de pește 1.500 de ani. Teoria atomului a lui Democrit, preluată de Epicur, a fost încorporată mai tarziu într-un poem scris de filosoful și poetul român Lucrețiu (aprox. 99-55 î.Hr.), intitulată “De Rerum Natură” („Despre natura lucrurilor”). Ideile atomiste s-au pierdut în timp, până la reaprinderea interesului științific din epoca Renașterii. Lucrarea lui Lucrețiu s-a numărat printre primele care au fost tipărite după inventarea tiparului la sfarsitul sec. al XV-lea și a afectat gândirea multora, inclusiv a
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
epoca Renașterii. Lucrarea lui Lucrețiu s-a numărat printre primele care au fost tipărite după inventarea tiparului la sfarsitul sec. al XV-lea și a afectat gândirea multora, inclusiv a filosofului francez Pierre Gassendi (1592-1655) care a dezvoltat o teorie atomista în maniera lui Democrit, adăugându-i o perspectivă armonica a elementelor care alcătuiesc lumea. La rândul său, Gassendi l-a influențat pe fizicianul și chimistul englez Robert Boyle (1627-1691). Experimentele lui Boyle asupra proprietăților gazelor au sugerat că acestea sunt
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
care nu sunt divizibili prin metode chimice. Compușii chimici se obțin prin combinarea atomilor diferitelor elemente chimice, dând naștere unor “atomi compuși”, care în realitate sunt moleculele. Legea lui Dalton a fost verificată pentru toți compușii chimici cunoscuți. Astfel ipoteza atomista conform căreia orice substanță este format din atomi, a fost adoptată de către cercetători. Ulterior ipoteza atomista a lui Dalton care nu prevedea formarea moleculelor din atomi identici (și din această cauză nu putea explica legea volumelor a lui Gay-Lussac, formulată
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
chimice, dând naștere unor “atomi compuși”, care în realitate sunt moleculele. Legea lui Dalton a fost verificată pentru toți compușii chimici cunoscuți. Astfel ipoteza atomista conform căreia orice substanță este format din atomi, a fost adoptată de către cercetători. Ulterior ipoteza atomista a lui Dalton care nu prevedea formarea moleculelor din atomi identici (și din această cauză nu putea explica legea volumelor a lui Gay-Lussac, formulată în 1805), a fost completată. În anul 1811, fizicianul italian Amedeo Avogadro (1776-1856) a formulat o
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
comun. Una din cele mai importante descoperiri, pe lângă natură atomică a materiei, a fost observarea periodicității proprietăților elementelor. Criteriul ordonării elementelor a fost dispunerea în ordinea crescătoare a maselor, ținând cont de periodicitatea proprietăților fizico-chimice. Un scop important al teoriei atomiste îl reprezintă explicarea acestui tabel periodic. Poziția elementelor în sistemul periodic este o proprietate importantă a acestora. Numărul întreg 92 care indică poziția se numește număr atomic și are o semnificație fizică profundă. Mendeleev a prezis deasemenea și existența altor
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Gadamer pot fi cântărite împreună cu intuițiile congeniale ale unor epistemologi ca Michael Polyani (cunoașterea tacită) sau Thomas Kuhn (incomensurabilitatea paradigmelor). Mai întâi de toate, Gadamer preia intepretarea oferită de Heidegger noțiunii grecești de adevăr. Amândoi sunt gata să abandoneze modelul atomist al teoriei despre adevărul-corespondență în favoarea noțiunii teologice de adevăr (a-létheia) ca revelație, survenire sau dezvăluire a unui înțeles multă vreme ascuns în neștiință sau uitare (léthe). Plecând de la această percepție dinamică asupra adevărului, Gadamer analizează întâlnirea interpretului cu opera de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
evenimentelor cu rezonanță mondială a ajuns să fie mai important, în secolul XX, decât riturile de trecere ale națiunilor. Viitorul se configurează în coordonatele mondializării conștiinței istorice a întregii umanități. Știm astăzi cu toții ceea ce secole la rând adepții unei ontologii atomiste sau cosmologii mecaniciste au vrut să nege: principiul inseparabilității în experiența holistică a lumii. Fără să ignore riscul pierderii în detaliu, nici amatorii, nici profesioniștii istoriei n-au abandonat ideea unei viziuni panoramice asupra umanității. Pentru a înțelege cum am
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
aliat, în loc de sabotor) - toate acestea sunt gafe faustice care trebuie mărturisite în scaunul de spovedanie. Mărturisirea înfrângerilor în bătăliile cu vrăjmașii fac parte din rugăciunea Bisericii, așa cum Psalmii lui David ne-o arată. Acceptând liber spovedania, vom recunoaște că izolarea atomistă sau autarhică a individului conduce spre catastrofă. Omul, atunci când se mărturisește, contestă mitul arogant al infailibilității. Astfel practicată, pocăința încetează să fie un act de mărturisire egocentrică, preocupată de grabnica dobândire prin asceză a unor virtuți subiective, însă indiferentă la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Au existat astfel tradiții științifice în cadrul cărora sunt prohibite explicațiile în termeni de entități ce nu sunt în mod direct accesibile observației. „Mare parte din opoziția față de teorii bazate pe fluide subtile în secolul al XVIII-lea și față de teorii atomiste în secolul al XIX-lea - constată un filosof al științei - a fost datorată faptului că metodologia dominantă a epocii contesta buna întemeiere epistemică și stiințifică a teoriilor care lucrează cu «entități inobservabileă”24. Bine cunoscută și mult discutată este opoziția
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
o diversitate de indicații, în primul rând de natură empirică, care ne dau posibilitate să alegem între asemenea ipoteze. Toate aceste lucruri nu erau, desigur, atât de clare în epoca lui Kant. Oricum, dacă filosoful a preferat explicația dinamistă celei atomiste, aceasta s-a datorat în primul rând faptului că cea dintâi se integra mai bine în sistemul său general al metafizicii experienței. Se poate observa, pe de altă parte, că pretenția lui Kant de a oferi în Pmsn o fundamentare
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
metafizică a științei matematice a naturii, în elaborarea pe care i-a dat-o Newton, va putea fi greu susținută. Căci Newton s-a lăsat condus în cercetările sale de ideile regulative pe care le implică o filosofie mecanică și atomistă a naturii. Ceea ce rezultă cel mai clar din acele pasaje ale Opticii în care se afirmă că materia este compusă din particule cu masă, impenetrabile și în mișcare. Cu greu s-ar putea afirma că orientările care pot fi desprinse
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
impulsuri simultane, teorii atomice ale conductivității celulare. Având În vedere că l-ați menționat pe Rousseau, se poate sau nu ca omul să se fi născut liber. Dar pot să afirm cu certitudine că nu ar exista fără lanțurile sale atomiste. Sper sincer că vă plac glumele mele. Mie Îmi place umorul dumneavoastră. Ar fi păcat să nu fie reciproc. Mă refer la acele structuri În lanț din celule. Acestea sunt chestiuni de ordine, domnule Sammler. Deși nu am schema detaliată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
filozof? Treci în toga ta crem, cu un dreptunghi azuriu pe cotor, unde îți este trecut numele și ce ai scris. Ești eseist? Locul tău e acolo, între Petros Haris și Camus, și trebuie să îmbraci straie cernite. Ești politolog, atomist, biolog cu ceva idei originale, sociolog, antropolog? La "Idei contemporane". Ai dreptul să-ți alegi culoarea, de la galben ca lămâia până la violet ca panseaua. Ești ceva nedefinit, romancier necunoscut sau prea cunoscut, pedagog? Volum separat, cu toate avantajele și dezavantajele
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
MI S-A SPUS CĂ NU SE DIFUZEAZĂ DECÎT MÎINE. DE CE NU M-AU SUNAT CA SĂ-MI SPUNĂ CĂ AU IZBUTIT SĂ-L TRANSMITĂ ASTĂZI? PĂREA FURIOS ȘI DIN NOU NU AȘTEPTĂ RĂSPUNSUL, CI REVENI CU O ÎNTREBARE: \ SÎNTEȚI INGINER ATOMIST? \ DA, SPUSE HEDROCK. ERA UȘOR DE SPUS. RAPIDITATEA CU CARE INTERLOCUTORUL TRĂSESE O CONCLUZIE FALSĂ ÎI DĂDEA ACUM POSIBILITATEA DE A MODIFICA POVESTEA PE CARE ȘI-O COMPUSESE. INTENȚIA LUI FUSESE SĂ SE DEA DREPT DAN NEELAN ȘI SĂ EXPLICE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
din meditație glasul acela aspru. Ce mai aștepți? Ușa e deschisă. DECI OMUL ERA DEJA BĂNUITOR. DAR ȘI NELINIȘTIT, JUDECÎND DUPĂ VOCE. ACEST OM, CINE O FI FOST, ERA FĂRĂ DOAR ȘI POATE NERĂBDĂTOR SĂ AIBĂ LA BORD UN INGINER ATOMIST. ASTA ÎN MOD SUBTIL ÎL FĂCEA SĂ CADĂ ÎN PALMA LUI HEDROCK. ACESTA AVU DECI POSIBILITATEA SĂ SPUNĂ SINCER: \ AM DESCOPERIT CĂ E VORBA DE O NAVĂ COSMICĂ. NU VREAU SĂ PLEC DE PE PĂMÎNT. URMĂ UN RĂSTIMP DE TĂCERE, APOI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]