424 matches
-
înveșmântată în aurori boreale prelungite la nesfârșit? sunt mirare înghețată, stilet înfipt în pieptul deschis. cine sunt eu, cuvânt roditor, zemos și dulce în cerul gurii? sunt vortex neliniștit ce te absoarbe cu foame și sete. cine sunt eu, nor atotștiutor tivind pleoapa cerului? sunt rozul ascuns în textura ta pe care-l arăți doar celor ce au ochi ca să-l vadă. cine sunt eu, pământ rotitor atârnând ca o lacrimă albastră pe obrazul mobil al galaxiei? sunt sarea lacrimei pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
apărută (Noua literatură), spicuiesc cîteva rînduri ale unei tinere cronicărese. O fac din respect pentru oamenii de teatru care nu mai sunt tineri ; și din respect pentru teatrul adevărat, care nu este dependent de mode & timp, tinzînd spre Olimp. TÎnăra atotștiutoare recomandă, mai Întîi : „...de la 60 de ani Încolo trage obloanele și ai Încredere că cei care vin vor ști să facă ceva”. Sigur că trebuie să ai Încredere În tineri - de altfel, nimeni nu i-a persecutat, În ultimele decenii
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ar fi fost plăcut ochiului, dacă știți la ce mă refer, spuneți. — Din prima clipă am știut că așa o să fie, spune Curistul, simțind cum se înviorează brusc după mărturisirea Părințelului. — S-o știți de la mine, continuă Roja cu aerul atotștiutor, dacă nu se lipește de la început, atunci nu se mai lipește niciodată, poți s-o lași baltă și să cauți altceva. Aveți dreptate, am simțit-o pe pielea mea de nu știu cîte ori pînă acum, recunoaște Părințelul, de data
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
dragoste și revoluție, nenicule, zice șoferul, asta e cea mai mare nenorocire, cînd Securitatea, sau cum s-o fi numit pe vremea aia, își băga nasul pînă și-n patul celui vizat. Mai ales acolo, spune Curistul cu un aer atotștiutor, și Bătrînul, un naiv care abia mult mai tîrziu la închisoare și-a dobîndit bine cunoscuta poreclă, a picat în laț ca un găgăuță. O să rezistăm pînă vin americanii, îi trecea prin minte, toți cei ca noi trebuie să procedeze
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
are nici o logică. Ești sau nu de acord că nu mai are nici un sens să facem pe eroii, să ne riscăm viețile, din moment ce totul s-a terminat? — Greșiți, îi răspunde Roja, nici acum nu v-ați lămurit. — Păi dacă ești atotștiutor, fă-ne și pe noi să înțelegem, îi răspunde Curistul, ce mai cauți aici, de ce nu ești acolo unde situația arde, în mijlocul celor care fac jocurile? Nu mă miră deloc că o țineți una și bună, reia Roja mai potolit
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
că mai poate aștepta? Fluturându-și țigara, Diels se strădui să Închidă sertarul cu mâna liberă. Mă privi. Colaborarea e mereu binevenită, domnule Knisch. De asta aș vrea să vă Împărtășesc un secret. Drept dovadă de bunăvoință. Adoptă o postură atotștiutoare. Ești suspectat Într-un caz care implică anumite... Mă rog, hai să-i zicem „anumite“ obiceiuri sexuale. Obiceiuri care nu sunt caracteristice pentru conaționalii noștri. Obiceiuri deviante față de cele normale. În două cuvinte: obiceiuri proaste. Sau, Într-un singur cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
adevărul gol-goluț - și în clipa următoare se pornește să tropăie furios prin casă, răcnind în gura mare. Pălăria, că întârzii, unde mi-e pălăria? Între timp, maică-mea intră în bucătărie și-mi servește privirea ei de sfinx, răbdătoare, eternă, atotștiutoare... și așteaptă... în curând el revine în antreu, gemând, cu o mutră chinuită, de-a dreptul apoplectică: — Unde mi-e pălăria? Unde-i pălăria aia? Într-un târziu, blajină, din străfundurile sufletului ei omniscient, ea îi răspunde: — Nătărăule, e pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
putut să ai nevoie de ceva. Ea Începu să plângă iar, sprijinindu-se cu creștetul de geam și Închizând pe jumătate ochii, În așa fel Încât genele ei făcură o perdea Între ea și avertismentele severe ale bătrânelor uscate și atotștiutoare: „Un bărbat dorește un singur lucru“; „Să nu accepți cadouri de la un străin“. Dimensiunea cadoului, i se spusese Întotdeauna, era cea periculoasă. Ciocolata și dusul cu mașină, chiar după ce se Întunecase, după un spectacol, nu presupuneau mai mult decât niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
valiză, bănuitori, paralizați la gîndul că dușmanii lor, atît de prevăzători din fire, nu uitau nimic, nici un amănunt. — Eu nu m-aș atinge de valiză, spuse ea. Stătea acolo, Încremenită În atitudinea unei păsări fascinate de un șarpe atotputernic și atotștiutor. La un moment dat, tot au să facă vreo greșeală, zise Rowe. Întunericul Îi despărțea acum. Undeva, departe, Începuseră să bubuie tunurile. — Vor aștepta să sune sirenele, spuse ea. Cred că n-au să facă nimic pînă nu coboară toată lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
astfel de captivitate preferă saltul în abis.[...] Nu e ușor de spart cochilia în interiorul căreia ne zidim de unii singuri. Mulți dintre noi ajung să-și irosească întreaga viață fără a-și cunoaște drumurile interioare. [...] Nu vom ajunge niciodată niște «atotștiutori», însă cu cât vom cunoaște și vom înțelege mai multe, cu atât mai mari vor fi șansele ca lumea pe care o promovăm să înfrumusețeze Universul, prin armonia ei. Să gândim mai profund, să nu mai respingem nici o idee pe
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cititoare necunoscută... Îți smulgi imediat din minte nepermisa suprapunere de imagini între Directorul General și Ludmila, pentru a te bucura de apoteoza Cititoarei, viziune luminoasă, înălțându-se din cuvintele abile ale lui Arkadian Porfirici, pentru a gusta certitudinea, confirmată de atotștiutorul Director, că între ea și tine nu mai există obstacole, nici mistere, în vreme ce Cagliostro, rivalul tău, nu rămâne decât o umbră patetică mereu mai îndepărtată. Dar satisfacția ta nu poate fi deplină atâta vreme cât nu se va rupe vraja lecturilor întrerupte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
prăjiturile. Ar fi fericiți dacă ar primi de mâncare doar prăjituri. Noi nu le împărtășim gusturile. Orfanii au nevoie și de ceapă și de fasole. Domnul J.L.B. Matekoni dădu din cap aprobator. — O alimentație echilibrată, zise el pe un ton atotștiutor. Am auzit că o alimentație echilibrată menține trupul sănătos. Urmă un moment de tăcere, timp în care reflectară asupra observației lui. Apoi Mma Potokwane spuse: — Deci în curând o să te-nsori. Asta o să-ți schimbe viața. Va trebui să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
aveai ce vedea. De cîte ori s-au întîlnit acolo nu și-a făcut apariția nici măcar un sergent de stradă, de parcă ar fi fost un făcut." "Foarte posibil ca să fie chiar așa, un făcut", zise Mihail, cu un aer de atotștiutor. Pangratty făcu ochii mari "Credeți... Mă rog, orice e posibil. Cum am apărut am fost îndreptat mai mult prin semne către magazie. Am intrat încetișor, fără să trîntesc ușa, auzind voci. Erau înăuntru Stoicescu, Corvino și locotenentul Georgescu. Pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ea. Fata încremeni. Scăpă valizele din mâini, în timp ce calul trecu pe lângă ea ca o săgeată și-o izbi cu burta în zidul căminului. Ajunse în cameră palidă, gata să leșine. Fetele se grăbiră s-o liniștească. Una din ele zise, atotștiutoare: Luana, calul alb înseamnă ursită. Te măriți! Ștefan o găsi marcată, încă, de întâmplare. O strânse în brațe și-o alintă apoi o întrebă dacă se simte în stare să iasă la plimbare în parc. Era o zi superbă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
spun, că detest împreunările frenetice, urletele de leu-leoaică, salturile de fiară, năvala. Le resping. Sînt respingătoare. Un juste milieu e... Idioată mai e madammm Tatatu sau cum o fi chemînd-o, cînd se miră: "Reziști o săptămînă fără un bărbat?" Și, atotștiutoare: "Sexul monogam e o barbarie". Idiot mai e și sexologul chel, cu teoriile despre cei 4-5 centimetri de carne ("cel mai bun penis e ca mînerul rotund de la ușă"), disecînd reușita "actului", în trei pătrimi de ceas, cu recunoștința reciprocă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
-ncapă o carte subțire ca aceea primită de curând de la Mama: Povestiri din altă lume, din care nu înțelesese mare lucru (în afară de Prolog), scrisă de un actorastru care scrâșnea între pagini despre vise în vis, șoimi tiranici, peneluri crude și atotștiutoare, furieri care se transportau pe sine ca mesageri divini și alte sofisme din astea. Deodată, cineva o fură pe Alimentară, un bărbat mare, roșu în obraji și privirea cruciș. Nu spuse ce căuta acolo, nici de unde este. Sorbea tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ști să se întoarcă docil în palmă, ca un șoim. Când zici că-l cunoști, ți-e teamă de faptul că ești stăpân sau știi și ți-e teamă că știi și nu vrei să tulburi această apă sumbră, tăcută, atotștiutoare, aparent calmă, dar abisală. Faptul că Mioara își cunoștea abisul îi dădea un sentiment de supremație: acest dar îl au doar zeii, de aceea sunt tăcuți, deșertăciunea abisului le-o spune pentru că și conștientizarea lui creează alt abis, care duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de defulările țâșnite din apele nămoloase ale sufletului. Bună seara Doamne, ce bucurie de a ști că ești posesorul mizeriilor grase pline cu voluptăți, hotărâri, speranțe, injurii, deziluzii, incertitudini, capricii, jocul de-a capriciile, de-a stăpânul, de-a omul atotștiutor, de-a masca, de-a subtilitatea, de-a încrederea, de-a depresia, de-a sinceritatea, de-a minciuna, câtă bucurie, tot să strângi, câtă veselie, tot să aduni, câtă plăcere să știi că mizeriile vorbesc, au volum, sunt o LUME
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ar fi fost plăcut ochiului, dacă știți la ce mă refer, spuneți. — Din prima clipă am știut că așa o să fie, spune Curistul, simțind cum se înviorează brusc după mărturisirea Părințelului. — S-o știți de la mine, continuă Roja cu aerul atotștiutor, dacă nu se lipește de la început, atunci nu se mai lipește niciodată, poți s-o lași baltă și să cauți altceva. Aveți dreptate, am simțit-o pe pielea mea de nu știu cîte ori pînă acum, recunoaște Părințelul, de data
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
dragoste și revoluție, nenicule, zice șoferul, asta e cea mai mare nenorocire, cînd Securitatea, sau cum s-o fi numit pe vremea aia, își băga nasul pînă și-n patul celui vizat. Mai ales acolo, spune Curistul cu un aer atotștiutor, și Bătrînul, un naiv care abia mult mai tîrziu la închisoare și-a dobîndit bine cunoscuta poreclă, a picat în laț ca un găgăuță. O să rezistăm pînă vin americanii, îi trecea prin minte, toți cei ca noi trebuie să procedeze
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
are nici o logică. Ești sau nu de acord că nu mai are nici un sens să facem pe eroii, să ne riscăm viețile, din moment ce totul s-a terminat? — Greșiți, îi răspunde Roja, nici acum nu v-ați lămurit. — Păi dacă ești atotștiutor, fă-ne și pe noi să înțelegem, îi răspunde Curistul, ce mai cauți aici, de ce nu ești acolo unde situația arde, în mijlocul celor care fac jocurile? Nu mă miră deloc că o țineți una și bună, reia Roja mai potolit
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
s-a amestecat vinul cu apă în Cana Galilei, niciun nuntaș nu a deosebit gusturile însetărilor; când s-a turnat pelin peste mătrăgună, noapte peste furtună, lacrimă peste sticlă pisată, în evidențele lui Dumnezeu, mereu, calculele ascundeau complicitatea nepăsărilor sale. (Atotștiutorul s-a spălat pe mâini a opta zi.) Viața i-a fost ca o strujire de fiare vechi pe nicovala făurarului. Caii sălbatici se lăsau potcoviți doar în vreme de furtună. Petru împletea, noaptea, în somn, zale pentru lanțuri. Petru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
tristețea. Când era mic, credea în poveștile cu sfinți spuse de mămuța, în minunile bunicului confundabil cu Moș Crăciun. Foarte devreme, Dumnezeu, suferind de lombosciatică, s-a mutat la cer. Moșul și-a făcut azil de bătrâni în Eden. Imponderabilul Atotștiutor nici acolo nu știa ce vrea cu adevăratelea. Uneori cobora în odaia vecinului de la etajul patru să-i aprindă candela (trăgea să moară și era singur), alteori urca cu un etaj mai sus, în cimitirul cerului: acolo, cei de seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Onuț, nu se putea să nu particip la acest eveniment. Mi-am adus aminte că-l întrebasem pe nea Onuț unde fusese. Sincer, ca de obicei, mi-a mărturisit că poposise un pic la mititica. Am aruncat orgoliul meu de atotștiutor peste bord și am solicitat informații suplimentare. Mititica, m-a lămurit amicul, este un fel de vilă aflată într-o stațiune specială a unor foarte buni prieteni care se simt obligați să mă aibă, din când în când, musafir. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
eram un tânăr profesor găseam fascinantă împărtășirea de idei și opinii cu importanți oameni de știință ale altor discipline. Pe atunci nu vorbeam despre "interdisciplinaritate", dar o puneam în practică oriunde puteam. Evident, consideram fundamentală atitudinea de respect nu față de atotștiutorii academicieni cât mai degrabă față de marile personalități din mediul lor. Respectul în fața cunoștințelor enorme, a rezultatelor întemeiate, a metodologiei diverse, a judecăților obiective. Chiar și în cadrul teologiei aveam legături cu filozofi, avocați, istorici și medici, dar și cu psihologi, sociologi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]