323 matches
-
rezolvă cu ajutorul procedurii de față a fost conștientizată, probabil, de către unii cititori, în momentul în care s-a vorbit despre testarea semnificației diferenței dintre proporții. Într-adevăr, dat fiind faptul că majoritatea caracteristicilor cu care lucrează un sociolog nu sunt atributive, adică dihotomice, în sensul că populația se descompune doar în două clase - cei care posedă atributul respectiv și cei care nu-l posedă -, ci avem, de regulă, situații clasificatorii mai complexe, chestiunea care se ridică este de a compara două
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
intra în chestiuni filosofice prea adânci, în speță din domeniul teoriei definiției - se cuvine observat că, în sociologie (deci și în cazul anchetelor) apar cu cea mai mare frecvență două feluri de noțiuni: unele pe care le numim de tip atributiv și altele, de tip variabil. Primele sunt cele studiate pe larg în logica clasică bivalentă, prin punerea în evidență a sferei și conținutului noțiunii. Ele presupun, în fond, prezența unui univers de indivizi empirici care poate fi decupat în două
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și formând sfera acesteia - și una formată din cele care nu posedă trăsătura respectivă. De exemplu, în anchete intervin noțiuni cum sunt cele de „persoană ocupată”, „salariat”, „căsătorit”, „simpatizant al unui partid politic” etc., toate acestea fiind, evident, de tip atributiv. Noțiunile de tip variabil presupun, de asemenea, un univers de „obiecte” empirice (care, ca și în cazul precedent, pot fi indivizi umani, grupuri sociale, instituții, comunități etc.) dotate cu o anumită trăsătură ce nu se mai evidențiază doar prin cele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Așa sunt conceptele „satisfacție în muncă”, „integrare socială”, „coeziune” a unui grup și multe, foarte multe altele. Chiar dacă unele noțiuni variabile pot fi transformate, prin condensarea stărilor sau prin descompunere în mai multe noțiuni mai simple, în concepte de tip atributiv, distincția menționată aici merită reținută, dat fiind că în procesul de operaționalizare se ivesc probleme specifice fiecărui tip. De regulă, noțiunile atributive sunt mult mai ușor de operaționalizat, ele presupunând, cum se înțelege, doar identificarea prezenței unei anumite însușiri, nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fi transformate, prin condensarea stărilor sau prin descompunere în mai multe noțiuni mai simple, în concepte de tip atributiv, distincția menționată aici merită reținută, dat fiind că în procesul de operaționalizare se ivesc probleme specifice fiecărui tip. De regulă, noțiunile atributive sunt mult mai ușor de operaționalizat, ele presupunând, cum se înțelege, doar identificarea prezenței unei anumite însușiri, nu și măsurarea intensității ei. O altă distincție importantă care se face în literatura de specialitate este cea dintre așa-numitele concepte ideale
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în zona teoreticului, în vreme ce pentru cercetarea concretă este nevoie ca fiecare dimensiune să fie la rândul ei operaționalizată, adică transpusă în indicatori (empirici), care nu sunt altceva decât semnele cu ajutorul cărora regăsim entitățile empirice subsumabile unei noțiuni (în cazul celor atributive) sau care se încadrează într-o anumită clasă (ori primesc o anumită valoare), pentru cele de tip variabil. Dar să-l urmărim mai bine pe Paul Lazarsfeld, care, cu claritatea-i recunoscută, sintetizează etapele ce se cer parcurse pe drumul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
teorii care urmează. Ea permite diferențierea sistemului internațional în cîteva sectoare. Aceasta se leagă de dezagregarea capacităților, adică a puterii, care este folosită în sens de resursă. Reconceptualizarea puterii presupune două distincții: între putere agregată și dezagregată și între putere atributivă și relativă. Urmînd cercetările novatoare ale lui David Baldwin (reunite în 1989), Logic of Anarchy nu vede de ce puterea trebuie înțeleasă doar ca agregat, ca putere generală. Barry Buzan a scris, și are dreptate, că "încercarea de a gîndi în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
din anii '70, care îl făcuseră pe Waltz să insiste asupra unui concept agregat, dar nu oferă nici o soluție. Dincolo de discuția despre capacități agregate sau dezagregate, mai există în volum și o a doua distincție: între puterea relativă și cea atributivă. Urmîndu-l pe Ruggie, puterea atributivă sau absolută are o importanță capitală pentru proiectul teoretic, în măsura în care el ajută la definirea unui nou nivel al analizei situat între unitate și structură și a relației dintre ele (și a unei teorii implicite a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
făcuseră pe Waltz să insiste asupra unui concept agregat, dar nu oferă nici o soluție. Dincolo de discuția despre capacități agregate sau dezagregate, mai există în volum și o a doua distincție: între puterea relativă și cea atributivă. Urmîndu-l pe Ruggie, puterea atributivă sau absolută are o importanță capitală pentru proiectul teoretic, în măsura în care el ajută la definirea unui nou nivel al analizei situat între unitate și structură și a relației dintre ele (și a unei teorii implicite a istoriei) (Ruggie [1983] 1986). Din
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fapt anterior, un mijloc de dovadă, dar și ca act juridic încheiat pentru a produce efecte juridice, constând în stabilirea legăturii de filiație dintre copil și mamă. II.5. Caracterele recunoașterii Recunoașterea este: a) act declarativ de filiație și nu atributiv de filiație, deci nu creează o stare de lucruri noi, nu modifică și nu creează o filiație nouă . De aceea, recunoașterea produce efecte în mod retroactiv, copilul respectiv fiind considerat al mamei care a făcut recunoașterea, din momentul nașterii și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
și laboratorul Multimedia, laboratorul de simulare fnanciar-contabil etc.). Rezultă din cele de mai sus că evaluarea demersurilor strategice constituie o problemă complexă și cu mare responsabilitate Întrucât impune evaluarea tuturor componentelor sistemului de Învățământ caracteristice universității. De aceea evaluarea este atributivă pe baza unor rapoarte specifice realizate și fundamentate de colective de specialiști cu multă experiență În domeniu. Evaluarea poate fi internă sau externă, ambele realizate de colective specializate, cu asemenea atribuții structurate pe orizontală sau structurate ierarhic superior, În baza
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
umbră fără de noroc (M. Eminescu); Soarele, lacrima Domnului; Suflete, prund de păcate (L. Blaga); Dar soarele, aprins inel, / Se oglindi adânc în el (I. Barbu); Leoaică tânără, iubirea (N. Stănescu); o! gazeta, ce dantelă pentru melancolia ta (Ilarie Voronca) construcție atributivă: Atunci luna iese, norilor regină. (M. Eminescu); Pe coarde dulci de liniște / pe harfe dentuneric; Roata stelelor en tine / și o lume de jivine. (L. Blaga); Sub arginții muntelui orbit. (I. Barbu); MARIA: Între inima ta și inima mea simt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
multe subcategorii astfel: 1. după posibilitatea de evaluare a nivelului de calitate: -caracteristici măsurabile direct: greutate, viteză, consumuri specifice, materiale utile, caracteristici măsurabile indirect: fiabilitatea determinată de rezistența la uzură, rentabilitatea prin evaluarea cost-profit. 2. după modul de exprimare: caracteristici atributive: definire prin calificative (satisfăcător, mediu, rău, bun, etc.) -caracteristici cuantificabile: stabilire a nivelului prin măsurare directă sau indirectă. 3.după rolul În satisfacerea cerințelor utilizatorilor: -caracteristici critice: lipsa sau situarea lor sub un anumit nivel nu permite accesul pe piață
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
cu alt tip de tulburare psihiatrică (54); - adolescenți fără tulburare depresivă în prezent sau trecut și fără alt diagnostic psihiatric (1308). În cadrul tulburărilor cognitive asociate depresiei conform ipotezelor lui Beck, autorii au definit în prealabil „cognițiile negative” și un stil atributiv (Attributional Style) particular. Adolescenții deprimați prezintă particularități ale funcționării cognitive (cogniție negativă, atribuirea evenimentelor negative propriei persoane) ceea ce îi diferențiază de adolescenții în remisie (cei care au fost deprimați) și de adolescenții fără depresie. Întâlnim în această situație constatări făcute
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Iluț, Matei, 1994 ș.a.). Reconsiderarea factorilor de personalitate în ecuația conducerii a implicat și luarea în studiu a unor noi variabile (locul controlului - Rotter, 1966), a unor structuri operaționale (structuri de procesare a informației - Lord, 1985; Lord, Maher, 1990; structuri atributive - Green, Mitchell, 1990 ș.a.) ceea ce reprezintă revenirea pe un plan superior, la persoană și calitățile ei. Este o diferență imensă între încercarea de a stabili corelația dintre operațiile gândirii și eficiența conducerii - ca în modelul personal -, pe de o parte
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
la persoană și calitățile ei. Este o diferență imensă între încercarea de a stabili corelația dintre operațiile gândirii și eficiența conducerii - ca în modelul personal -, pe de o parte, și explicarea conducerii prin prisma structurilor de procesare a informației, inclusiv atributive, pe de altă parte. Interpretările și considerațiile de mai sus sunt valabile și în ceea ce privește liderul carismatic/transformativ, în sensul că o serie de atribute ale personalității superior dezvoltate pot interacționa cu așteptările ridicate ale adepților săi. În esență, realizările și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
umbră fără de noroc (M. Eminescu); Soarele, lacrima Domnului; Suflete, prund de păcate (L. Blaga); Dar soarele, aprins inel, / Se oglindi adânc în el (I. Barbu); Leoaică tânără, iubirea (N. Stănescu); o! gazeta, ce dantelă pentru melancolia ta (Ilarie Voronca) construcție atributivă: Atunci luna iese, norilor regină. (M. Eminescu); Pe coarde dulci de liniște / pe harfe dentuneric; Roata stelelor en tine / și o lume de jivine. (L. Blaga); Sub arginții muntelui orbit. (I. Barbu); MARIA: Între inima ta și inima mea simt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
forma logica a judecăților de esență, iar reflectarea etero-raporturilor se cristalizează în forma logică a judecăților de relație. Judecățile de esență sunt de trei feluri : substantivale (prin care identificăm genul din care face parte un lucru: "acesta este un creion"); atributive (prin care identificăm o însușire care aparține unui lucru: „acest creion este ascuțit") și predicative (prin care identificăm o acțiune suportată sau exercitată de un lucru: "acest creion scrie")37. Daca printre judecățile de esența primordială este cea substantivală, deoarece
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
forma logica a judecăților de esență, iar reflectarea etero-raporturilor se cristalizează în forma logică a judecăților de relație. Judecățile de esență sunt de trei feluri : substantivale (prin care identificăm genul din care face parte un lucru: "acesta este un creion"); atributive (prin care identificăm o însușire care aparține unui lucru: „acest creion este ascuțit") și predicative (prin care identificăm o acțiune suportată sau exercitată de un lucru: "acest creion scrie")37. Daca printre judecățile de esența primordială este cea substantivală, deoarece
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
fi" a acestuia a inclus întotdeauna și pe aceea de ,,a nu mai fi". Quitonce moare asemenea identității dezirabile, în hohote de râs, ca o paiață. Râsul lui Quitonce va fi purtat de Emanuel cu sine, pentru că printr-un transfer atributiv va deveni chiar râsul său. Astfel, de la ascultarea și tăcerea celorlalți se va ajunge la ascultarea sinelui. Personajele blecheriene, ca de altfel și personajele lui Mann, iau în calcul posibilitatea lor de ,,a nu mai fi", după ce au conștientizat posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
289. Solange, cu parfumul ei proaspăt de mandarină și lavandă, sau Isa, cu tenul ,,palid însă nicidecum anemic"290, asemănător cu ,,luciul mat al unei pietre gălbui îndelung șlefuită"291, trimit la imaginea aceasta a femeii-statuie. Asistăm la un transfer atributiv dinspre maladiv spre eros. Astfel, putem spune că la Blecher, erosul împrumută semnele bolii. Personajele feminine ajung invariabil să fie la fel de incomode ca boala pe care Emanuel trebuie să o îndure: ,,îl jena din ce în ce mai mult ghipsul și parcă și Solange
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
în somn (sau chiar în trezire) aspecte inefabile de care nu mă mai pot separa"317. Astfel, piațeta din fața poștei din București nu o poate vedea decât în alb și roșu. La fel și personajele care populează piațeta. Prin transfer atributiv, domnul cu baston și mustață, măturătorul și doamna cu rochie roșie prezintă aceleași însușiri cromatice. Toate aceste intruziuni ale visului în real și ale realului în vis nu fac decât să ,,zdruncine cu totul credința într-o realitate bine închegată
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
hemiplegie) de partea dreaptă a corpului. Comunicarea verbală este practic imposibilă. Prognosticul unei recuperări a limbajului este foarte rezervat. AFAZIA AMNESTICĂ (Pitres) Afazie nominală sau Anomie este caracterizată printr-o tulburare a accesului lexical (în special pentru substantive și adjective atributive), atât la vorbit cât și la scris. Manifestările cele mai obișnuite constau în dificultatea găsirii cuvântului adecvat cu apariția de parafazii apropiate de sensul cuvântului dorit și tulburări discrete ale înțelegerii semantice. Repetiția cuvintelor sau frazelor, precum și cititul cu voce
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
un pai, un lan de grâu). Fraza centrală este ceva mai complicată decât cea din hipertext: coordonare pentru primele trei propoziții, pentru ca apoi arhitectura sintactică să se supraetajeze prin tripla raportare la regentul "atârna". În plus, mai este și o atributivă expli cativă care desenează o buclă a firului enunțului. Ca dimensiune, cele două fragmente nu diferă prea mult, iar utilizarea timpului prezent le întărește valoarea de adevăr, prin imprimarea unei durate etern valabile (cvasi-paremiologice): "nu avem criteriu...nu știm dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
completare tulburătoare atât prin răceala tonului, cât și prin naturalețea expunerii propriu-zise: "nimini, în adevăr, n-a supărat pe d. Stavrache, afară decât popa Iancu volintirul, care venea din când în de pe altă lume să turbure somnul fratelui său". Subordonata atributivă proiectează, subit, proza desfășurată până în acest punct sub auspiciile realului la frontiera cu terifiantul fantastic. Repetarea acestor vizite, spectrale în viziunea celui bântuit, tocește emoțiile și adoarme simțurile torturate. Stavrache nu mai pare surprins de cererea de pomană a lui
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]