61 matches
-
liliacul cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliac urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări: cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel ("Falco vespertinus"), codobatură ("Motacilla alba"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
de munte ("Tetrao urogallus"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), uliu ("Accipiter nisus"), corb ("Corvus corax"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), mirlă ("Turdus merula"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), codobatură ("Motacilla alba"), aușel ("Regulus regulus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco verpestinus"); Reptile și amfibieni: vipera comună ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). Flora ariei
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
scops"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), corcodel-urechiat ("Podiceps auritus"), cristeț pestriț ("Porzana porzana"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), mierlă ("Turdus merula"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima longissima"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), gușter ("Lcerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
scops"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), corcodel-urechiat ("Podiceps auritus"), cristeț pestriț ("Porzana porzana"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin") sau mierlă ("Turdus merula"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
corb ("Corvus corax"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), scatiu ("Carduelis spinus"), pițigoi-de-brădet ("Parus ater"), forfecuța ("Loxia curvirostra"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), soim călător ("Falco peregrinus"), aușel ("Regulus regulus"), sturz-cântător ("Turdus philomelos"), sitar de pădure ("Scolopax rusticola"). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
ei părîndu-mi-se cleioși, grosolani, îmbuibați. Student fiind, nu l-am înfruntat pe Zolineak, secretarul UTC pe Universitate? Asistent la Institut, nu i-am replicat lui Ichim, primarul de atunci? Nu l-am ironizat în scris pe Calimandric (dîndu-i porecla de Aușel)? Am avut cîțiva ani „funcții”, dar nu m-am integrat „nomenclaturii”. E drept că nici cei ce o alcătuiau nu s-au grăbit să mă asimileze. Simțeau în mine un „outsider”, unul de a cărui corectitudine și de ale cărui
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de oameni dă dovadă de cât lirism, de cât umor, de câtă duioșie, subtilitate și finețe poetică e capabil sufletul poporan în fantaziile și visurile sale." Oprindu-se la câteva nume populare de păsări, precum albinărel, dumbrăvancă, prigoare, pasărea omătului, aușel, presură, florinte, petroșel, poetul scrie că asemenea nume "vădesc puterea de caracterizare și plasticitate fără seamăn a graiului românesc". în 1907, o serie de condeie celebre au făcut aprecieri care se rețin despre opera celui decedat. Nicolae Iorga a scris
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
izbuti să încremenim această viață a noastră într-o pururea speranță, ar fi poate mai bine pentru toți... Copilăria - tezaur de veșnică neuitare, izvor nesecat de încântare. Sinceritatea este un sentiment, o valoare morală destul de rară, la fel de rară precum pasărea Aușel cea mai mică din Europa trăitoare, se pare, numai în România. Marele secret al pământului corpul omenesc... Dacă tot pomenim de criză, ne vom trezi că intrăm în „criză” din orice! Întunericul și lumina sunt „gemenii” existenței noastre, noaptea și
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
optim pentru păsările migratoare sau legate de mediul acvatic: egreta mică (Egretta garzetta), pescărașul albastru (Alcedo atthis), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax), ghionoaia sură (Picus canus), codobatura albă (Motacilla alba), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), aușelul cu cap galben (Regulus regulus), lăcarul de stuf (Acrocephalus scirpaceus), sticletele (Carduelis carduelis). Mamiferele prezente sunt: vidra (Lutra lutra), popândăul (Spermophylus citellus) și liliacul comun Myotis myotis. Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației prin adoptarea unui regulament
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
un paradis al păsărilor de apă și un ideal loc pentru pescuit și vânătoarea de rațe. Zona aceasta adăpostește astăzi numeroase păsări de apă: lăcarul de stuf (Acrocephalus scirpaceus), sticletele (Carduelis carduelis), egreta mică (Egretta garzetta), codobatura albă (Motacilla alba), aușelul cu cap galben (Regulus regulus), rațe, stârci, fluierari, becațe, cormorani. Mamifere: popândăul (Spermophylus citellus). BALTA TEIVA-VIȘINA Încadrarea teritorial-administrativă: comuna Popricani; proprietate publică în administrarea primăriilor comunelor Popricani și Victoria. Categoria și tipul ariei protejate: conform clasificării I.U.C.N. este
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Stizostedion lucioperca), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), somnul (Silurus glanis), linul (Tinca tinca), morunașul (Vimba vimba). Reptile: gușterul (Lacerta viridis), șopârla de câmp (Lacerta agilis). Păsări: lăcarul de stuf (Acrocephalus scirpaceus), sticletele (Carduelis carduelis), egreta mică (Egretta garzetta), codobatura albă (Motacilla alba), aușelul cu cap galben (Regulus regulus). Mamifere: popândăul (Spermophylus citellus). D. Rezervațiile geologice și paleontologice LOCUL FOSILIFER-DEALUL REPEDEA Încadrarea teritorial-administrativă: comuna Bârnova; proprietate publică locală: primăria comunei Bârnova (6 ha) și primăria Iași (0,8 ha), în administrarea Consiliului Local al
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]