2,036 matches
-
în egală măsură pe firmamentul muzicii românești: Oratoriul Bizantin de Paști (Versiunea I) Patimile Domnului, scris între anii 1941 și 1943, terminat la București, 6 octombrie 1943, având durată de aprox. 1h. și 30 minute a fost reprezentat în primă audiție la 3 martie 1946 sub baghetă lui George Enescu. Reproducem în continuare, dintr-un interviu, cuvintele lui Paul Constantinescu despre această lucrare: Iată, aici am oratoriul pe care l-am încheiat în ziua de 6 octombrie. Titlul întreg îl poți
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
sală ale Filarmonicii anunțau concertul pentru MIERCURI, 17 APRILIE, orele 14, fără a menționa însă dirijorul: În ziarul „Lumea”, ăn 2, nr. 30 din 28 aprilie 1946, parina 2, Virgil Gheorghiu face o paralelă între cele două baghete: La întâia audiție a oratoriului, Maestrul Enescu a pătruns talcul de pioasa declamație, nota austera recitativă a dramei. Corul duios, de rugăciune abia murmurata, simpla expunere de suferință, întâmplare biblică sublim comentată de cor, au fost înțelese și redate de maestrul Enescu cu
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
a terminat-o la 24 aprilie 1948 în formă de reducție pentru pian. În formă orchestrata a fost gata la 22 iunie 1948. În această versiune, intitulată Oratoriul Bizantin de Paști, Patimile și Învierea Domnului a fost reprezentat în primă audiție în Germania, la 7 aprilie 1973, cu contribuția Capelei de Stat din Dresda, si a Formației corale Kreuzchor, la Kreuzkirche din Dresda, sub baghetă lui Martin Flämig, în prezența soției compozitorului. Soliști: Helga Termer (soprana), Käthe Röschke (alto), Hermann Christian
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
remarcat George Enescu. A fondat mai multe ansambluri simfonice și a dirijat cele mai importante orchestre din Europa și din lume. S-a naturalizat în 1965 în Canada. Invitat adesea în România, a dirijat în 1984 la București, în primă audiție mondială Cântată profana de Bartók, în versiunea ei originală în limba română reconstituita de dirijor și soția sa, pianista Anisia Campos. footnote>, a cărui scrisoare stă mărturie în acest sens: În anul 1962, cănd Enescu trecuse în lumea celor drepți
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
va mai cânta această lucrare, în 1938, alături de George Enescu, într-un recital al acestuia, la Ateneu, incluzând lucrări de Bach, Beethoven și Mozart. Doi ani mai tarziu, tot în Sala Dalles, la 7 februarie 1940 este prezentată în primă audiție o lucrare de aproximativ 12 minute, Variațiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII (tema culeasa de I. D. Petrescu) - variantă pentru violoncel și pian, terminată de compozitor la 5 IX 1939, în care este prelucrata tema Cântării din Săptămână
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
1946. Reamintim aici privirea comparativa a celor două viziuni dirijorale realizată de Virgil Gheorghiu în revistă „Lumea” din 28 aprilie. Oratoriul Bizantin de Crăciun „Nașterea Domnului” cuprinzând părțile: I. Bună Vestire; ÎI. Nașterea; III. Magii, a fost reprezentat în primă audiție la 21 dec. 1947 și 5 ianuarie 1948. Soliști: Valentina Crețoiu, Nella Dimitriu, Aurel Alexandrescu, Nicolae Secăreanu, Corul „România” condus de N. Lungu. Orch Filarmonicii. Dirijor era Constantin Silveștri, care între timp devenise directorul Filarmonicii<footnote Cosma, Viorel, Filarmonica „George
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
noiembrie 1952 la Ateneul Român tot sub baghetă fermecata a lui Constantin Silveștri. În anii care au urmat Constantin Silveștri abordează în permanență lucrările prietenului sau Paul. Astfel la 10/11 Ianuarie 1953 au fost prezentate la Ateneu în primă audiție sub baghetă lui Constantin Silveștri 4 Fabule în orchestrația lui Paul Constantinescu. Despre manuscrisul acestei orchestrații, trebuie sa precizam faptul că s-a pierdut. În Biblioteca Societății Române de Radio există o altă orchestrație, semnată de Mihai Moldovan. Până în prezent
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
precizam faptul că s-a pierdut. În Biblioteca Societății Române de Radio există o altă orchestrație, semnată de Mihai Moldovan. Până în prezent manuscrisul contantinescian nu a fost dat la iveală. La 15/16 mai 1953 Valentin Gheorghiu interpreta în primă audiție, alături de Orchestră Filarmonicii, Concertul pentru pian și orchestră compus în cursul anului 1952. Dirijorul era tot Constantin Silveștri. Long Play-ul ECD 46-1958 (ECE 0914) realizat de Electrecord în colaborare cu Pathé Marconi imortalizează o versiune a solistului în tandem
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Barbu Dumitrescu, Silviu Gurău, Constantin Niculescu-Bassu, Nella Dimitriu, Valentin Teodorian, Thea Rămurescu, Iolanda Mărculescu alături de Orchestră Simfonica Radio. Constantin Silveștri, Jean Rânzescu și Paul Constantinescu împreună cu interpreții La 16 februarie 1956 Constantin Silveștri, în fruntea Orchestrei Radio, abordează în primă audiție Concertul pentru orchestră de coarde, lucrare scrisă inițial în anul 1948 sub titlul Concert pentru cvartet de coarde și refăcuta de Paul Constantinescu în anul 1955. La 1 noiembrie 1956, la Ateneu, Silveștri dirijează Balada Haiduceasca pentru violoncel și orchestră
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
de la Viena, unde a cântat 20 spectacole la Staatsoper. Acum încerc să-l fac să cânte și el la Scala, a ajuns acum în urmă să cânte excepțional de bine din toate punctele de vedere. I-am aranjat zilele acestea, audiția în fața mea și a unei comisii, dar n’am putut încă obține un rezultat definitiv, căci totuși au fost câteva rezerve în ceeace privește volumul, pretențiile la tenor pentru stagiunea viitoare vor fi mărite! Cred însă că-l voi putea
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
ceea ce în mod curent înțelegem prin expresia a rămâne cu gura căscată (răsuflarea tăiată). Subliniem că a percepe evenimentul este diferit de sentimentul valorii, aceasta relevându-se în consecința unei reflecții asupra OS, și care, implicit, se petrece retrospectiv (ulterior audiției). În plus, sub incidența evenimentului, întrucât auzul neclipește (încremenind sincron pe operă), nefiind deci nici o intervalitate, experiența acestui contact se traduce exclusiv ca impresie. Placată evenimențial, conștiința este surprinsă (impresată) în/de uimire, pe (sub acel) moment inhibându-i-se
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
poate fi confirmată prin examinarea scărilor muzicale diatonice lipsite de micro-intervale, existente încă în muzica arabo-andaluză de pe teritoriul Algeriei. De asemenea, structurile muzicale modale ce se regăsesc în unele regiuni algeriene nu sunt organizate conform principiilor muzicii provenite din Orient, audiția acestor repertorii inducând o puternică senzație de diatonism. Conform muzicologului Salvador-Daniel<footnote Francisco Alberto Clemente Salvador-Daniel (1831-1871), muzician și compozitor orientalist francez, cu origini evreiești spaniole. Între anii 1853- 1864 a trăit în țările Africii de Nord (Tunisia, Algeria, Maroc
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
dansatori profesioniști alături de ansamblul “Ciprian Porumbescu” din Suceava unde au activat 10 și respectiv trei ani. Primul spectacol de dans pe care Garofaș si-l amintește este de la frageda vârstă de cinci ani, de la grădiniță, când a participat la o audiție pentru un grup de dans. Când a început muzica, picioarele lui Garofaș parcă nu se mai puteau opri. Juriul a fost convins iar de atunci Garofaș continuă să daseze. În 1999 Garofas și Irina au fost într-un turneu în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93924_a_95216]
-
și care a fost transpusă și în variantă instrumentală, a fost interpretată de către Dumitru Caulea în limba germană. Interpretarea a răscolit sufletele celor câțiva spectatori, care l-au aplaudat îndelung pe solist. Dar cred că una din cele mai elegante audiții din concert a fost piesa Panis angelicus de César Franck, interpretată de către baritonul Dumitru Caulea în duet cu soprana Maria Sanduleac, solistă și ea la Filarmonica din Cernăuți. Soprana spinto Maria Sanduleac a absolvit Conservatorul din București cu un an
Un bariton care promite: Dumitru Caulea [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
Nimic nu a fost în stare să încovoaie forța lui neîmblânzită. Nefericit, cu inima plină de amărăciune, a năzuit întotdeauna să cânte fervoarea Bucuriei. Și a reușit! Simfonia a 9-a a stârnit de la început un entuziasm delirant. La prima audiție care a avut loc la Viena în 1824, compozitorul a fost întâmpinat cu cinci salve de aplauze, pe când familia imperială era salutată la intrarea în sală, conform obiceiului împământenit în această capitală a etichetei, numai cu trei salve. Orit începu
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
volum și le-am citit și apoi cu aceeași plăcere. De ascultat, l-am ascultat citind sau recitând de zeci de ori, e unul dintre companionii mei preferați de drum lung. Și totuși, râd că un dement la fiecare nouă audiție, de parcă l-aș asculta pentru prima data. Dacă ar fi după mine, l-aș lasă pe Andrei Pleșu o noapte întreagă într-un studio de înregistrări cu o bibliotecă de literatură românească și aș pune pe piată tot ce-ar
Pleşu cel hâtru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82627_a_83952]
-
fratele mai mic” al lui Eminescu Pe langă plopii fără soț, Mai am un singur dor - Alexandra Pevida Recitări din creația eminesciana (ÎI): Prof. Irina Anițului împreună cu copiii și tinerii Școlii de Duminică Proiecție de film dedicată Luceafărului poeziei românești Audiție din poezia eminesciana în interpretarea unor actori celebri: Valeria Seciu, Alexandru Repan, Ion Caramitru, Adrian Pintea, Adela Mărculescu; cântecul „Eminescu” în interpretarea Doinei și a lui Aldea Teodorovici (montaj din „Fonoteca de aur”, realizat de Cristian Păscu). Cenaclul literar „M.
NEW YORK 15 IANUARIE 2017 de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380650_a_381979]
-
conduită și o atitudine personală față de obiectul sonor. Dacă opțiunile estetice sunt influențate de trăsăturile de caracter, apreciem că și reciproca este valabilă: caracterul uman poate fi înrâurit la un moment dat de modul în care un subiect săvârșește elecția audițiilor și se ghidează în întrebuințarea acestora. Atunci când în alegerea muzicilor lipsește exigența față de anumite criterii axiologice ori față de unele norme estetice elementare, când consumatorul de artă sonoră se întovărășește cu orice fel de produs artistic, fără pretenții și fără discernământ
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
și pivnița lui Kafka - fiecare din ele cu conotații specifice, care însă converg spre tendința regresivă a artistului în dizamornie cu mediul. Retrăgându-se într-un imaginar secol al XVIII-lea, lucrând într-un laborator hermetic și regăsindu-se în audițiile muzicii schubertiene, maestrul e un tipic om al subteranei politice, așa cum a caracterizat-o Soljenițân. Retractilitatea sa, spre deosebire de cea a unor predecesori sau contemporani de pe alte meridiane, poartă o mască antiideologică, e cifrul unui protest al omului supus robiei comuniste
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
de dimensiuni diferite, de la lucrările miniaturale la marile lucrări scenice, vocal instrumentale, simfonice sau opere. A lucrat continuu, nu s-a menajat în ce privește munca asupra partiturii. Inclusiv în anii din urmă, grație eforturilor celor apropiați, au putut fi audiate prime audiții dintre partiturile rămase în sertar. Este adevărat, cu Jupiter nu poti sta în fiecare zi la masă. Nu se bucură de acest privilegiu nici măcar cei aleși. Harul divin al creației nu pogoară în fiece clipă. De-a lungul anilor a
80 de ani de la naștere - Anatol Vieru by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10280_a_11605]
-
oarecum salvator, cu vagi aluzii la muzica lui Purcell sau Haendel; o lamentație epurată de dimensiunea spectaculară grație plasării celor patru instrumentiști în afara spațiului vizual, ipostază ce a creat o anume stare de vid, de neant tactil, dar și de audiție privată, solitară. Vom Grundriss der Brotchen (1994) de Mischa Kaser (născut în 1959, la Zürich) m-a proiectat în atmosfera cabaretelor franceze ori a tavernelor nemțești din epoca lui Prevert și Marlene Dietrich, Pierot Lunaire și Lulu, o epocă pe
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
cel mai omogen acest concert incredibil: Neuer Ebracher Hof, chiar curtea imobilului în care am locuit, loc pe care l-am botezat criptic, în stilul lui Frank Herbert: Vortexul Stării Celor 11 Beri (prescurtat: VSC11B). Dar după câteva sâmbete de audiție și extaz acustic mi-a venit o idee: ce-ar fi să scriu o compoziție pentru clopotele acestui oraș? În febra ideilor, am schițat un sistem de control al loviturilor de clopot și un altul al combinațiilor dintre diferite sonorități
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
la sufrageria noastră: după o anumită cantitate de "tărie bistrițeană", prietenul Haralampy se întoarce cu spatele spre televizorul din sufragerie renunțând astfel la vizionarea lucrării muzical-distractive "Dosariada" - oratoriu național pentru Cobză, Nai, Sarangă, Acordeon și Saxofon (adică: CNSAS), în primă audiție. - Ce faci, domnu' Cory?, îl întreabă nevastă-mea Coryntina. Nu te interesează? - Pe mine, doamnă? Apăi, Doamne, trăznește-o muzică, de n-o știu pe de rost... Urmărește la MegaVijănu' vost și să-mi zâci mie Cuțu-Boschito ori B.B., dacă greșesc
Dosariada șși alte mitu(i)riț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10338_a_11663]
-
din care se trage”<footnote Idem, p. 618; footnote> . Profesorul Breazul argumentează necesitatea ca elevul să fie „introdus” în opera de artă prin perfecționarea continuă a capacității sale de percepere și înțelegere a acesteia și prin cultivarea plăcerii estetice, recomandând audiția directă, susținând că adevărata educație muzicală nu se realizează prin exerciții, ci prin exemple muzicale din valori autentice. Ca o concluzie și un corolar apare îndemnul de a transforma orele disciplinei în adevărate momente artistice din viața copiilor: „Dacă n-
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
footnote Breazul, George. Muzica în școlile de grad secundar; în: Revista generală a învățământului, București, An XXV, nr. 7 - 8, septembrie-octombrie 1937, p. 270; Republicat integral în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp.116 - 124; footnote> . După succesele audițiilor muzicale pentru școlari, în realitate concerte educative cu participarea orchestrei naționale condusă de Alfred Alessandrescu, criticul va consemna: „Este prima dată în lume când se organizează în chip așa de deosebit audițiuni muzicale pentru școlari”<footnote Breazul G(eorge) - Audițiuni
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]