147 matches
-
stagiul francez, fără să renunțe la temele inițiale, F. abordează o eseistică îndrăzneață și substanțială, orientându-se către reinterpretarea marilor scriitori români dintr-o perspectivă critică modernă. Eseul Caragiale (1984; Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, la ediția a doua, augmentată, din 1997) propune câteva ipoteze originale pentru explicarea creației clasicului român. Exegetul așază scrisul caragialean sub semnul realismului ironic, formulă eficientă teoretic și productivă analitic. Examinează situațiile generale, temele (lumea-lume, trista duminică, „falsa întâlnire cu celălalt” etc.), personajele specifice, precum și
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
Antrenat însă în activități numeroase și variate, între care a prevalat întotdeauna cea didactică, H. nu s-a realizat decât parțial ca istoric literar. Preocupat mereu de personalitatea lui Alecu Russo, el nu a izbutit să dea o ediție definitivă, augmentată, a monografiei din 1901. La fel, deși s-a oprit în repetate rânduri la unii dintre scriitorii pașoptiști, cu toate că a editat operele multora dintre aceștia, nu a finalizat studii monografice asupra lor. Pe de altă parte, Istoria literaturii românești reprezintă
HANES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
adunat cea mai mare parte a publicisticii postdecembriste, alături de câteva articole mai vechi. Un român la Paris (1993) conține secvențe din jurnalul parizian (decembrie 1970 - decembrie 1971) și câteva pagini din țară, intitulate Însemnări grăbite (ianuarie-februarie 1972), care în ediția augmentată (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor) sunt însoțite de consistente însemnări pariziene din 1973-1974 și din 1977-1978. Bestiarul și imagistica proprii perioadei onirice, preocuparea metafizică, soteriologică și escatologică, revizitarea miturilor (Miorița, Graalul), textualismul și autospecularitatea, viziunea postmodernă și recursul la intertextualitate, cărora
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
cărui analize merg în căutarea „orizonturilor spiritului creator”, de la literatura populară (Desăvârșirea ființei. Miorița) la proza contemporană (Repere pentru o poetică/ poietică a prozei). Adevărata măsură și-o dă P. în lucrarea Generația ’60 și redescoperirea modernității/ modernismului (2001), versiune augmentată a tezei de doctorat. În istoria literaturii române postbelice, după o lungă și furtunoasă perioadă dogmatică, anii ’60 marchează începutul unui scurt interval de deschidere, când, în domeniul prozei, se afirmă o serie de scriitori de excepție care redescoperă modernismul
PISTOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288827_a_290156]
-
care face din suferință test inițiatic purificator. O privire mai extractivă asupra “evocărilor” În a sa monumentală “Istorie a literaturii române de azi pe mâine” (Ed. Semne, Bucuresti 2009, vol. I = 1111 p., vol II = 1195 p., versiune revizuită si augmentată), cercetătorul neobosit, criticul și istoricul literar Marian Popa scrie: “Pentru Papadima, creatorul autentic este o personalitate care dă răspunsuri ferme la întrebările lumii, în funcție de o realitate sufletească organizată prin opțiuni absolutizante din care decurg gesturile sale sociale și artistice și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
dezvoltat, este plasat între muntele lui Venus și al Lunii; CÂMPIA LUI MARTE câmpia lui Marte, face legătura între Marte superior și Marte inferior: când câmpia lui Marte este moale (semnifică lene, indolență). CE FORME GEOMETRICE APAR? Semnificația munților apare augmentată de linii și bare, grilele transformă calitățile în defecte, adeseori obstacole. În observația mâinii, se urmărește dacă stelele și crucile sunt clar desenate. Crucea și steaua au aceeași semnificație, triunghiul sugerează capacitatea de a calcula. Pătratul este un semn de
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
v-ați dat deja seama de marile avantaje pe care le aduc propriei voastre cauze faptele uriașilor. LUI HEDROCK I SE PĂRU POTRIVIT SĂ SUBLINIEZE MEREU CĂ NU E VORBA DE UN SINGUR URIAȘ. ARSENALELE ȘTIAU PREA BINE CĂ, ODATĂ AUGMENTATĂ, O FIINȚĂ UMANĂ NORMALĂ ÎMBĂTRÂNEȘTE CU CINCI ANI LA FIECARE TREIZECI DE MINUTE. CONTINUĂ PE UN TON IMPERIOS: \ URIAȘII AU NEVOIE DE AJUTOR IMEDIAT. FĂURITORII DE ARME TREBUIE ACUM SĂ PREIA CONDUCEREA, SĂ TRIMITĂ VOLUNTARI CARE SĂ JOACE VREME DE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
ci o formă de comportament; - agresivitatea implică și o formă de intenționalitate (neglijența nu este suport al agresivității, numai ceea ce este realizat cu discernământ); - cel vătămat evită, pe cât posibil, agresiunea. După opinia aceluiași profesor, agresivitatea presupune mai degrabă un nivel augmentat, crescut de duritate. Conceptul de agresivitate apare mai mult în limbajul sociologiei educației, decât în cel al psihologiei educației. Astfel, Buss (Psihologia agresiunii, 1961), arată că nivelurile agresivității sunt: 1. Agresivitate FIZICĂ. 2. Agresivitate VERBALĂ; criteriile după care a fost
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
care naratorul se raportează atunci când se obiectivizează, deoarece poate vorbi despre sine ca despre oricare alt personaj. Discursul non-ficțional din memorii face ca eul să se manifeste ca prezență fizică, ceea ce transformă textul în obiect-document. Dorința de a scrie este augmentată inconștient de pornirea de moralizare, de educare a cititorului: memorialistul nu-și poate nega lectorul fără de care textul nu există pentru că și-ar nega propria scriere. Deși nu se simte prezența unui receptor în spatele textelor, scopul scrisului este informativ, iar
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de lume" (p. 130). Evenimentele se desfășoară într-un tempo rapid, specific schițelor. Spațiul delimitat al capitolelor nu permite amplificarea evocării fiecărei lumi și caracterizarea personajelor. Timpul și spațiul sunt suprimate, nefiind la fel de importante ca morala comunicată de narator și augmentată valoric de pluralitatea punctului de vedere. Două sunt situațiile când autoarea alege un narator la persoana întâi plural: pentru a spune povestea străinilor invadatori ai solului și pentru a vorbi despre străinul care, cu o singură frază, schimbă istoria și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cincea lature. Numai pământul coprins între aceste cinci linii s-a numit cu drept cuvânt Basarabie; tot ce-i deasupra e Moldovă curată, războtezată de la 1812 încoace."109 Mai mult de atât, rușii pretindeau că au găsit în toată Basarabia, augmentată abuziv, tătari sub corturi. De fapt, aceștia n-au fost nici măcar în întreg pentagonul neregulat sudic, căci acesta era împărțit, la rându-i, în patru ținuturi: Bugeacul, Cetatea Albă, Chilia și Ismail. Numai în Bugeac au fost primiți tătarii de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ceea ce omul realizează. În această direcție, o aplicație de realitate virtuală sau un cyberspațiu al Internetului există în măsura în care omul participă în cadrul lor, fiind prezent cu inițiativele, intențiile și voințele sale (sociale, etice, politice etc.Ă și sunt exemple de realitate augmentată. Adoptarea acestei poziții nu înseamnă însă că virtualității, i se acordă doar această (unicăă accepție umană și că tehnologiile virtuale nu operează și ca metode de amputare a umanului. De asemenea, nu poate fi omis faptul că, în lumea virtualității
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Paris, 1948. KERNBACH, Victor, Dicționar de mitologie generală, Postfață de Gheorghe Vlăduțescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. MAINGUENEAU, Dominique/CHARAUDEAU, Patrick, Dictionnaire d`analyse du discours, Édition du Seuil, Paris, 2002. MARCU, Florin, Marele Dicționar de Neologisme, Ediție revizuită, augmentată și actualizată, Editura Saeculum I. O., București, 2002. * * *, Noul Dicționar Universal al limbii române, Editura Litera Internațional, București, 2006. PETERS, Francis E., Termenii filozofiei grecești, Editura Humanitas, București, 1993. TODOROV, Tzvetan/DUCROT, Oswald, Dictionnaire encyclopédique des sciences du langage, Édition
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Édition Librairie Larousse, Paris, 1948, p. 72. 2 DEX, Dicționar explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de lingvistică "Iorgu Iordan", Ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, p. 475. 3 Florin Marcu, Marele dicționar de neologisme, Ediție revizuită, augmentată și actualizată, Editura Saeculum I. O., București, 2002, p. 447. 4 Am utilizat pentru acest "periplu istoric" al "imaginației" Enciclopedia de filozofie și științe umane, traducere de Luminița Cosma, Editura ALL, București, 2002, pp. 475-476. 5 Ibidem, p. 477. 6
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
privește, considerăm "imagème-ul" unitatea fundamentală și constantă a discursului poetic, care interiorizează semnificația arhetipală a imaginii poetice. 7 * * * Noul Dicționar Universal al Limbii române, Editura Litera Internațional, București, 2006, p. 1062. 8 Florin Marcu, Marele Dicționar de neologisme, Ediție revizuită, augmentată și actualizată, Editura Saeculum I. O., București, 2002, p. 680. 9 R. Gransaignes d`Hauterive, Dictionnaire des racines des langues européennes-grec, latin, ancien français, espagnol, italien, anglais, allemand, Édition Librairie Larousse, Paris, 1948, p. 163. 10 Francis E. Peters, Termenii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de tehnologie", toate acestea evidențiază o realitate de necontestat: transferul de tehnologie, consecință a cercetării, dezvoltării, inovării este un vector al creșterii economice. Motivul îl reprezintă și caracterul activ al transferului de tehnologie. • Capacitatea de inovare a firmelor autohtone trebuie augmentată. Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică a "măsurat" capacitatea de inovare a regiunilor de dezvoltare în România, evidențiind următoarea situație de fapt și, totodată, următoarea ierarhizare: 1. Regiunea București-Ilfov, cu un scor de 75,01%; 2. Regiunea de Nord-Vest, cu un
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
românească de la începuturi pînă în prezent: dicționar cronologic 1790-2007. Volumul IV: 22 decembrie 1989-2007. București: Comunicare.ro, 2009, p. 159. POPA, Marian. Istoria literaturii române de azi pe mâine. Volumul II: 23 august 1944 22 decembrie 1989. Versiune revizuită și augmentată. București: Editura Semne, 2009, p. 1046. CRĂCIUN, Boris; CRĂCIUN-COSTIN, Daniela. Dicționarul scriitorilor români de azi. Iași: Porțile Orientului, 2011, p. 478. INDICI DE REVISTE DRĂGAN, Lenuța; MERCHEȘ, Dorina. Iașul literar (Convorbiri literare): 1949-1971: vol. I: literatura română. Iași: Biblioteca Centrală
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
marcarea unei distincții nete între cei doi termeni, care sunt echivalenți doar la o privire superficială. În lumina ultimelor precizări, devine, cred, clară o exacerbare a sensului primului termen în semantica celui de-al doilea: groaza este o teroare net augmentată, chiar viscerală, însă monocordă. Deși, din păcate pentru noi, nu diferențiază între teroare și groază, Edmund Burke este cel dintâi estetician care formulează considerații originale și demne de interes în privința primului concept, pe care îl discută în raport cu emergența sublimului. Astfel
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
explorarea, în siajul unei Ann Radcliffe, a misterului cu care se confruntă eroul și, simultan, lectorul, iar pe de altă parte, îi permite ultimului să-și examineze cu luciditate anxietatea, chiar în momentul în care aceasta este generată, susținută și augmentată ficțional. Altfel spus, citind despre evenimente imaginare, învăț să mă descopăr și, finalmente, chiar să mă cunosc pe mine însumi. Evident, atitudinea descrisă de mine anterior subîntinde doar categoria terifiantului, fiindcă o mare parte din fantasticul narativ ține de ceea ce
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
vidat de tușe ale fabulosului straniu: În preajma unei păduri străvechi se privea în iaz moara lui Călifar. [...] Dincolo de moară începea Căpriștea: un pământ pietros, scorburos și plin de mărăcini, în care numai necuratul trăgea brazdă cu coarnele". Sugestia diabolicului este augmentată prompt, într-o rescriere răsăriteană, din perspectiva ortodoxismului, a pactului faustic: "În Alăutești, în nopțile de vreme rea, torcătoarele spuneau, înviind focul, că moș Călifar își vânduse sufletul Satanei pentru nu știu ce veacuri de viață; că Ucigă-l-Crucea întinsese, în iazul morii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
iluminare din mintea poetului, moment care, asemenea momentelor de recunoaștere ale lui Proust, îl leagă pe acesta de o serie de momente care se întind până la crearea lumii" (1990, p. 163). Pe de altă parte, Fuller insistă asupra perspectivei imaginative augmentate atât de eul creator, cât și de destinatarul mesajului poetic, cititorul: "Subiectul poemului Milton este trezirea imaginației a lui Milton, a lui Blake și a cititorului până la potențialul sau antropo-divin maxim" (1988, p. 162). El argumentează, în continuare, ca Milton
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
multe exemple, rămâne analiza lui Șerban Cioculescu, Ironia în opera lui Caragiale 145, inclusă în Caragialiana sa, completată lăudabil cu cea a lui V. Fanache din capitolele Viața ca Mare Comèdie și Conformismul ironic, din cea de-a doua ediție augmentată a studiului amplu Caragiale 146. Avantajați prin acest enorm sprijin exegetic, nu ne rămâne decât să ținem cont și de considerațiile de natură teoretică amintite în prima parte a acestui subcapitol și să punctăm câteva dintre reperele importante ale paradigmei
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Crohmălniceanu, Ov. S., Literatura română între cele două războaie mondiale, Vol. III, Editura Minerva, București, 1975. Cristea, Valeriu, Fereastra criticului, Editura Cartea Românească, București, 1987. Dragomirescu, Mihail, Critica Dramatică, Editura Steinberg, Bucuresti, 1904. Fanache, Vasile, Caragiale, ediția a II-a, augmentată, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997. Florescu, Nicolae, Postscriptum la Mircea Eliade, Dubla existență a lui Spiridon Vădastra, Editura "Jurnalul literar", București, 2000. Florescu, Nicolae, Profitabila condiție, Editura Cartea Românească, București 1983. Florescu, Nicolae, Întoarcerea proscrișilor, Editura "Jurnalul literar ", București, 1998. Ghițoi
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
1930, p. XXVIII. 15 Ibidem. 16 G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Aristarc, Onești, 1998, p. 442. 17 Șerban Cioculescu, I.L. Caragiale, Editura Tineretului, București, 1967, p. 105. 18 Vasile Fanache, Caragiale, ediția a II-a, augmentată, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997, p. 8. 19 Idem, p. 19. 20 Titlul articolului semnat de Alexandru George, I.L. Caragiale în lumina interpretărilor reducționiste, publicat în România literară, nr. 11, 1990, este grăitor pentru această tendință. În esență, autorul contestă faptul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
p. 189. 144 I. L. Caragiale, Scrisori și acte, ediție îngrijită, prefață și note de Șerban Cioculescu, E.P.L., 1963, p. 65. 145 Publicată în "Viața românească", XV (1962), nr. 6 (iunie), pp. 27-32. 146 Vasile Fanache, Caragiale, ediția a II-a, augmentată, Dacia, Cluj-Napoca, 1997. 147 Așa cum preciza Mircea Tomuș în Opera lui I. L. Caragiale, vol. I, Minerva, București, 1977, p. 166. 148 Șerban Cioculescu, op. cit., p. 330. 149 I. L. Caragiale, Opere, 1, Proză literară, ed. cit., p. 655. 150 Idem, pp.
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]