430 matches
-
masă, putem vedea procesul sedimentării avangardei literare în conștiința publică mai curând ca pe o fericită acțiune a unui grup, involuntar, de gate-keepers. De formatori de opinie. Care, emancipați de teroarea științifică a profesionistului, de rigoarea impenetrabilă a expertului, sunt aureolați de o credibilitate înnăscută. Așa s-a întâmplat, dacă stăm să urmărim, cu memorialistul tenebros Sașa Pană ori cu domolitul intervievat Geo Bogza. Avangarda, așa cum o știm astăzi, e în mai mare măsură produsul unor carismatici agenți infiltrați decât al
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
în timpul liber e poet și pictor, că el și numai el e intelectualul singuratic al localității. Esențialul despre el se arată a fi cele șase lecții despre istoria, mitologia și prezentul Satului cu Sfinți. Toate la un loc și toate aureolate de continuul pamflet adresat Repetentului. Să mai spun că de la el a pornit și acest supranume, care acoperă o biată restanță a tânărului său adversar? Să mai spun oare că sclipitoarele cursuri le predă în fața unei clase goale? Să mai
Cine citește primul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9788_a_11113]
-
și am fost dispusă să dau totul fără să iau nimic, pentru ca acest lucru să se întâmple și eu să mă pot întoarce la scris. Din păcate, am descoperit că, în timp ce eu aveam idei, ceilalți aveau interese. Am descoperit că aureola dată cu împrumut își pierde din strălucire, iar faptul că nu aveam nici un fel de ambiții personale mă făcea nu numai incomodă, ci și suspectă. Am descoperit, târziu și cu tristețe, că numai ceea ce faci cu mâna ta este făcut
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
poate dăuna mai mult decât puținătatea lor. Educație Educația îl scoate pe om din atavica animalitate, îl umanizează și îl socializează. Buna creștere Buna creștere care include în conținutul ei valorile fundamentale ale educației și ale moralei creștine, trebuie să aureoleze personalitatea omului încă din primii ani ai vieții. Educație Educația face omul OM, așa cum altoiul face pomul POM. Educatori Educatori adevărați sunt cei ce zidesc personalități complete, împlinite. Luminători Cei ce învață pentru ei își lărgesc orizontul cunoașterii și înțeleg
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
în forță a trupelor americane. Teatrul de război kosovar s-a mutat în mica localitate, unde localnicii se ciomăgesc de zor precum confrații lor sîrbi, bosnieci, musulmani sau creștini, pe care americanii o părăsesc pentru o scenă ceva mai mare, aureolați de lumina focurilor de artificii, ca niște învingători. Comunicarea reprezintă una dintre temele importante ale filmului și poate chiar miza lui secretă, pentru că mai toate personajele sunt lost in translation. Fiul liderului sindical, Andrei (Alex Mărgineanu) joacă rolul de translator
Balcania Dream: Un certain regard by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9594_a_10919]
-
acord că, în pofida calităților sale indiscutabile, omul este nefrecventabil și se grăbesc să explice în termeni clinici impetuozitatea sa jurnalistică. Aceste poziții nu sunt de mirare, câtă vreme sub ghilotina acestui Robespierre în pantaloni scurți s-au prăvălit multe capete aureolate în cei șaptesprezece ani de după căderea comunismului. Pe unele dintre ele Bădiliță însuși le regretă sincer și a încercat stângaci să le lipească la loc (articolul nefericit la adresa lui Gheorghe Ursu, omorât în bătaie în temnițele ceaușiste). Așa cum am spus și
Je est un autre? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9601_a_10926]
-
mai interesante. De aici începând, de la contactele pe care acest spirit singuratic (dar dotat, cum zicea, cu două sute de amici) le-a avut, de la reacțiile pe care le-a generat aproape spontan, vine farmecul cărții lui Alexandru Buican. Observațiile cercetătorului aureolează - cu sau fără efecte vizibile - o anecdotică savuroasă. Și întotdeauna autentică. Pentru că, provenind dintr-o solidă bază documentară, ea se dovedește nu neapărat credibilă, cât variată. Avem, prin simpla lor consemnare, o gamă îndeajuns de extinsă și de proaspătă de
Încă o biografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9743_a_11068]
-
proză, mai ales după ce am citit pe nerăsuflate cutremurătorul său roman intitulat Respirația umbrei îAmintiri fără copilărie), ce tratează ororile comunismului, acuze la care subscriu întru totul. O carte ce-o țin la loc de cinste în modesta-mi bibliotecă, aureolată de minunatul autograf: „Eugeniei și lui Sorin, aceste frînturi din Respirația umbrei care mi-au zălogit ființa într-o fugă de gînd, de trecut, de noapte. Cu sinceră iubire”, Vama 7 iulie 2012. Câteva asemănări și unele coincidențe le-am
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
lucru în fiecare clipă în care la ușa sufletului meu va bate o neliniște...! Există o plăcere nemascată a unor oameni cu preocupări periferice care, atunci când li se pare că într-o familie este statornicită buna înțelegere, pacea și liniștea, aureolată de o trainică iubire, ei vin ca niște păsări negre, din nechemate sfere să tulbure apele. Sunt ca adevărați paznici ai răului ce vor să întunece și să dezechilibreze stările unor lucruri bine așezate. Purtătorii acestor poveri nu pot suporta
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
aceea. Când fetele ieșeau la plimbare îmbrăcate în blugi, se lăudau în gura mare că i-au cumpărat de la Ștefan Escu. Era văzut la tot felul de concerte simfonice și la teatru iar asta nu făcea decât să-i mărească aureola de zeu. Luana îl cunoscu în ultimul semestru al anului doi de facultate, la unul din chefurile organizate de Victor. Era o petrecere obișnuită. Se dansa pe melodiile formației "Modern Talking", care-și desfășurau ritmul într-o monotonie fără leac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ai găsit titlul, cartea e gata. Căutarea lui ocupa o bună parte din timpul profan destinat scrierii propriu-zise. Era o muncă istovitoare care Însă În cazul unei reușite te dispensa ani buni de deriziunea redactării textului. Titlurile Însoțeau autorii precum aureola sfinții din icoane. Peste tot: pe stradă, În baruri și cafenele, și chiar În pat. De unde și dezlănțuirea cu care amante de ocazie sau banale consoarte făceau dragoste cu acești bărbați trecuți, dar nemuritori. 12. Vânzarea tablourilor era doar Începutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
se găseau toate În răspîntia cea mare a satului, În preajma curgătorii. MÎndria obștii era, fără Îndoială, biserica. De cum intrai, pe dreapta te Întîmpina o icoană mare a Sfîntului Anton de Padova cu brațele Încărcate de crini albi și cu capul aureolat de bucuria de a-L purta, tot În brațe, pe Iisus. Apoi, pe pereți, picturi alese, iar În față, un iconostas aurit, ticsit de alte icoane. Pacea interiorului era sporită de lumina filtrată prin vitralii. În timpul liturghiei, lumini mai numeroase
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
dialog, precedat de sărutul lui Iuda, pecetluiește două destine indisolubil legate unul de altul. Matei însă nu se oprește aici. Tocmai am vorbit despre pecete și destin. Destinul presupune un final, un punct terminus care-i conferă sens, care-l aureolează întru câtva. La Matei, pentru prima dată, Iuda apare pocăindu-se, apoi curmându-și singur viața. Fragmentul este puternic și sugestiv. Propun următoarea traducere, cât mai aproape de original: Atunci, văzând Iuda, cel care L-a predat, că a fost condamnat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nume al Tokyo-ului, ci se desfășurau într-un singur port relativ deschis străinilor, Nagasaki (transcris de Swift Nangasac), situat în extremitatea vestică a arhipelagului, pe insula Kyushu. Astfel, puținele informații privitoare la extrem-orientali care le puteau parveni occidentalilor erau cvasi-fabuloase, aureolate de un aer mixt și confuz de mister și de seducție. Câțiva dintre niponii conștiincioși învățaseră olandeza, însă, ajungând, în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după deschiderea forțată a insulelor, în Lumea Veche, aveau să
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
în engleză, desigur) dacă nu vreau să ieșim împreună la un ceai și o prăjitură (cofetăria fiind aproape). Scutur din cap că nu, zâmbesc tâmp și dau să trec mai departe. Una dintre ele însă, probabil lidera grupului, îmi spune, aureolată de perspectiva descoperirii unui neofit: "It will be fun". Mă îndepărtez fără un cuvânt în plus. Niciodată n-am știut să mă orientez în viață... Aici, pentru a fi fidel tradiției, s-ar cuveni să trag niște concluzii mai mult
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
animal între miniaturi sidefate. Femeile lor plutesc în fața mea, ca prin fum. Le văd sânii mici, cu sfârcurile uriașe, ieșite în afară, ca de cireașă neagră, răscoaptă. Și eu învăț, Imam. Ochii mei orbi se lipesc de aceste trupuri străine, aureolate de nimbul prosopului alb, le cercetează, le dumică, le înfulecă, fierbinți cum sunt, leșuite de apă, de susur, de abandon. Între picioare, părul aspru și negru se adună ca o perdea sârmoasă, de cânepă, neîmblânzită nici de izvor, picură încordat
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
exegetul devine din ce în ce mai preocupat de stil. Libertățile stilistice devin tot mai îndrăznețe, experimentele se fac la lumina zilei, fraza ia turnuri retorice cam înalte pentru gustul nostru de astăzi, ca în aceste rânduri, din 1982, despre Vasile Pârvan: "Prezență austeră, aureolată de ritmul trudnic al meditațiilor profunde, Vasile Pârvan trebuie căutat în zonele de altitudine ale culturii noastre naționale, în spațiile ei trainice în care trăiesc - oneste, încăpățânate și nezgomotoase - ideile și atitudinile cele mari, greu de obligat la genuflexiuni imperative
Violon d’Ingres? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7477_a_8802]
-
rămîne o sensibilitate rustică pătrunzătoare, precum acea mireasmă proprie odăilor din vechile case țărănești, amestec de fructe puse la uscat, de lemn ușor putrefiat, de țesături de lînă stătute: "Din cer / Sau dintr-un ochi înspăimîntat / Ființă m-am trezit, / Aureolă pentru lumina fără lucire / În partea nedreaptă a raiului. // Odată și-odată... / Dar cînd fi-va noaptea o floare / Mai înaltă decît crinul? / Doar gîndul mă duce nebun / La albul din lemn dăruit" (Anabasis). E făcut racordul cu tăcerea blagiană
Poeți maramureșeni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6643_a_7968]
-
în mijlocul trivialității, fiecare scenă „pornografică" este coruptă estetic, catartic, însă ironia subiacentă este modulată liric, iar trivialul dobândește o demnitate tragică. Filmul respiră atmosfera simfonică a unei opere al cărui libret conține stupefiante banalități cărora muzica le conferă o dimensiune aureolară. Scena finală a sinuciderii lui Victor Ivanovici ca expresie catartică în absolut a vizionării filmului lui Putilov intrat în circuitul cinematografic devine emblematică asupra dimensiunii poetice și decadente a filmului. Plutind în derivă pe o bucată de gheață pe care
Despre monștri și cinema by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6083_a_7408]
-
fervoare elegiacă în exigențele autoscopiei, poetul captează, în versurile sale austere, melancolice, înfiorate de apropierea tainei, zvonurile esențelor și spontaneitatea diurnului, a cotidianului concret. Toate acestea, redate în notații ce caută să surprindă, dincolo de conturul aparențelor, aromele metafizice ale lucrurilor, aureola nevăzutului de dincolo de prezențe. Lipsite de emfază, dar și de inhibiții, viziunile lui Eugeniu Nistor traduc, într-un vers mai degrabă destins decât tensionat, refluxul unor trăiri condensate în labirintul memoriei sau metafora căutării obârșiilor în palimpsestul unei realități ce-
Melancolii în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4747_a_6072]
-
propui să dai la lumină numai un simplu jurnal de călătorie sau ai de gând să alcătuiești o epopee în versuri? Notația reflexivă glumeață pune în lumină noutatea operei lui Hogaș care îmbină o specie literară modestă cu una majoră, aureolată de prestigiul antichității. Înclinația spre enorm și patetic a autorului se traduce și prin turnura clasicizantă a expunerii dată, de pildă, de sintaxa savantă cu perioade largi sau de procedeele stilistice consacrate ale eposului antic, cum ar fi comparația arborescentă
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
și revenit în granițele sale, Agamiță este nedesțăratul valah, care întemeiază o nouă viziune asupra lumii, pașnică! Sunt destui vulturi care domnesc peste propriile lor umbre, indiferenți față de bucuriile și suferințele celor din jurul lor, trăind, am putea spune, într-o aureolară singurătate. Ei, bine, în viață așa ceva e destul de des întâlnit, dar pe o scenă de teatru singurătatea poate duce spre autism, iar autismul unor personaje poate oferi spectatorilor o comedie feroce sau o tragedie cumplită, caraghioasă! Deși nu este un
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
liber e cel care joacă festa aici: căci ce avem sub ochi, deși stă sub semnul monologului interior, seamănă izbitor de mult cu expozeul public. Nu întâmplător, două personaje pasagere (bunica lui Artemis și medicul care o îngrijește, un specialist aureolat de propria glorie) sunt printre cele mai plauzibile din carte. Lor, Dumitru Popescu le simte excelent limbajul, le înțelege cu finețe reflexele și ticurile. Din interior, dozând empatic detaliile psihologice. Pe Artemis, în schimb, pare să-l vadă numai dinafară
Zăpezile de-acum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3110_a_4435]
-
cu cămătarii și cu vameșii? etc. N-au înțeles cum e posibil să te apropii de rău și de urât?! D.P.Prin capacitatea sa de travestire, Mozart a încercat nu numai să-i bucure pe oameni, dar i-a și aureolat, imortalizându-i în muzica sa. întâlnim frecvent în operele mozartiene oameni simpli, înzestrați cu acel bun simț primordial, alături de personaje grave, preocupate intens de misterul existențial. De pildă, în Flautul fermecat, un cuplu ca Papagheno-Papaghena conviețuiește într-o deplină armonie
Dialog inedit cu Maria-Luiza Cristescu: Arca lui Noe by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Imaginative/14976_a_16301]
-
așază pe umeri aripa dăruită doar lui după care anunță prin glasul unui alt clopot de pene că din grădinile Edenului s-au prăbușit planete și numai în umbrele aripilor îngerii continuă truda de-a veghea din înalturi tirania aripilor aureolată numai de umbre. Cântec inițiatic Doar el își plimbă umbra trupului damnat să preamărească citadele vămii la fiecare poartă și prag întrebat cine se încumetă să te primească pe tine netrebnic sub pecinginile rănilor de la cine naști tu întrebări și-
Poezii by Dumitru Ion Dincă () [Corola-journal/Imaginative/2414_a_3739]