112 matches
-
insula Taiwan, aducînd cu ei elemente ale culturii Hemudu (cultivarea meiului și a orezului, domesticirea porcului, locuințele pe piloni, pirogile cu sistem de balansare etc.). Tot mai mulți specialiști consideră astăzi că proto-formosana a fost limba mama a mării familii austroneziene. Alte teorii se referă la o separare timpurie între proto-formosană și proto-malayo-polineziană295, care ar avea la bază grupul de limbi paiwan din sudul insulei. Orientalistul Julius Klaproth este primul care, la începutul secolului al XIX-lea, consideră limbile formosane drept
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
teorii se referă la o separare timpurie între proto-formosană și proto-malayo-polineziană295, care ar avea la bază grupul de limbi paiwan din sudul insulei. Orientalistul Julius Klaproth este primul care, la începutul secolului al XIX-lea, consideră limbile formosane drept limbi austroneziene 296. Limbile formosane actuale, vorbite de aborigenii din Taiwan (500 de mii, 2% din populația insulei) au o structură extrem de arhaica și sînt în pericol de extincție din cauza expansiunii chinezei han > taiwaneză (vorbită de 98% din populația insulei). O serie
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Andaman și limba considerată pînă atunci un izolat lingvistic, kusunda, o limbă din Nepal. 6.9.1. Familia papua E alcătuită din limbi vorbite într-o zonă din vestul Pacificului, limbi care, definite prin excludere, nu sînt nici australiene, nici austroneziene. Se vorbesc într-o zonă cuprinzînd Timorul de Est, Insulele Solomon, dar mai ales în insula Nouă Guinee (vestul insulei, Irian Jaya, aparține Indoneziei, iar estul aparține statului Papua-Noua Guinee) și în cele aproximativ 600 de insule învecinate. Papua-Noua Guinee este țara în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sud (22), Lakes Plain (20), border (15), Geelvink (12) etc. Limbile din subfamilia Reef-Santa Cruz (denumite de localnici natugu, vorbite în insula Santa Cruz / Nendö din insulele Solomon), clasificate anterior drept limbi papua, au trăsături structurale atît papuane, cît și austroneziene și au fost recatalogate recent în marea familie austroneziana. Cea mai vorbită limba papua este enga (250 de mii de vorbitori) din familia trans-Noua Guinee. Iată și descrierea din enciclopedia Limbile lumii: "Limbile papua prezintă o diversitate considerabilă de structură
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
etc. Limbile din subfamilia Reef-Santa Cruz (denumite de localnici natugu, vorbite în insula Santa Cruz / Nendö din insulele Solomon), clasificate anterior drept limbi papua, au trăsături structurale atît papuane, cît și austroneziene și au fost recatalogate recent în marea familie austroneziana. Cea mai vorbită limba papua este enga (250 de mii de vorbitori) din familia trans-Noua Guinee. Iată și descrierea din enciclopedia Limbile lumii: "Limbile papua prezintă o diversitate considerabilă de structură, dar unele trăsături sînt comune cel putin cîtorva ramuri
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cunoscut genetician care a relaționat date ale științei sale cu date lingvistice, stabilește și el legături între cele trei grupuri americane indigene și o serie de populații asiatice turcico-siberiene. Că și în cazul altor familii și macrofamilii de limbi (limbile austroneziene, papua, caucaziene, negro-africane etc.), existența unei macrofamilii amerindiene este susținută mai mult de criterii geografice, istorice, antropologice, genetice etc., dar nu de argumente lingvistice propriu-zise. Diversitatea tipologica a limbilor amerindiene este totală și corespunde diversității tipologice de la nivel planetar. Există
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dobîndirea independenței de către Vanuatu (Noile Hebride); - tok pîșin (tok = "vorbire" + pîșin = "pidgin") - creola cu baza lexicala engleză, limba oficială în Papua Nouă Guinee, alături de engleză și hiri motu (police motu), ultima ea însăși un pidgin cu baza lexicala motu (limba austroneziana); - creola haitiana (kreyol ayisyen), limba creola cu baza franceză, limba oficială în Haiti alături de franceză, are aproximativ 12 milioane de vorbitori; este o creola complexă pentru că alături de bază franceză are elemente din portugheză, spaniolă, taíno (limba moartă din familia amerindiana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
considerată și dialect hindi familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central; SOV devanagari 32. băli (balineză) N Indonezia (Băli, Nusa Penida, Lombok, Java); limba a unei vechi culturi; puternică influență sanscrita; trei niveluri stilistice; stilistica respectului este extrem de elaborată familia austroneziana, ramura malayo-polineziană occidentală, grupul bali-sasak; absența flexiunii; morfologie derivaționala alfasilabară (abugida) balineză,derivată din scrierea brahmi; latină 33. baluchi (beluciană) OR Pakistan / N Iran, Afganistan, Turkmenistan; vorbită în regiunea Baluchistan, actualmente împărțită între Iran, Afganistan și Pakistan familia indo-europeană, ramura
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
batak N Indonezia (Sumatra de nord); puternică influență lexicala sanscrita; limbaj special al riturilor funerare; dialecte (limbi) doar parțial reciproc inteligibile: batak de nord (pak-pak dairi, karo, alas), de sud (simalungun), tobaic de sud (angkola, batak toba, batak mandailing) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul sumatran; VSO "scriere" cu combinații de obiecte, cu valoare simbolică; abugida batak, de inspirație indiană; latină 40. bemba OR Zambia / N R. D. Congo, Tanzania, Botswana; lingua franca pentru aproximativ 18 grupuri etnice familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
SVO chirilica, cu două semne suplimentare 46. bikol OR Filipine; este de fapt o macro-limbă (un grup de limbi intercomprehensibile, printre care bikol sau bikolano central) vorbită mai ales în regiunea Bicol; limba standard are la bază dialectul naga familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez central silabară de origine indiană, latină 47. birmana (myanmasa) O Myanmar (Birmania); cea mai veche inscripție pe un stîlp din stupa Mya Zedi de la Bagan (sec. XII) familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul lolo-birman; trăsături atît izolante
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
inflexiunea vocii); limba standard are la bază dialectul din Guangzhou (Canton) familia sino-tibetană, ramura chineză; considerată și dialect chinez han cu unele sinograme proprii 59. caroliniană O Insulele Mariane de Nord; se mai vorbește și în Guam (Insulele Mariane de Sud) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul micronezian latină 60. cașubă OR Polonia (Pomerania orientala); singură limba slavă pomeraniană care a supraviețuit (polaba și slovina au dispărut); păstrează arhaisme din slavă comună, foarte importante pentru studiul comparativ al limbilor slave familia indo-europeană, ramura slavă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de cult, Homilies d'Organya (sfîrșitul sec. al XII-lea); dialecte: leridan, valencian, catalan central, rosellonez, balearic, algherez familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberoromanic (sau galoromanic sau occitano-romanic); SVO; silabica (controversată) latină 62. cebuano (sebuană) OR Filipine (Bisayas, Mindanao) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez central; VSO; adj. - subst. latină 63. cecena O Cecenia, Daghestan (Rusia); limba literară are la bază dialectul din Groznîi familia caucaziana de nord-est, ramura nakho-daghestaneză, grupul nakh; aglutinanta; ergativă; SOV arabă, latină cu diacritice, chirilica 64
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
O Guam, Insulele Mariane (administrare SUA); unii o considera creola spaniolă (50% din vocabular de origine spaniolă); că și palauana, nu este o limbă microneziana, deși se vorbește în Micronezia; alți lingviști o considera limba mixtă (spaniolă + malayo-polineziană + japoneză + germană) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental; aglutinanta; armonie vocalica; VSO + SVO + OSV; adj. - subst. latină 66. cherokee N SUA (Oklahoma, Carolina de Nord); singură dintre limbile irocheze de sud care se mai vorbește astăzi; verbul conține minimum un prefix pronominal, o rădăcină
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
latin) 72. chokwe (cokwe) N Angola; R.D. Congo, Zambia; folosită că lingua franca în estul Angolei de o populatie creștină familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 73. chuuk (truk, r(o)uk) OR Chuuk (Statele Federale ale Microneziei) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oceanic microneazian latină 74. ciluba (luba-kasai, luba-lulua) LN în R. D. Congo familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu, subgrupul luban latină modificată 75. ciukotă O Ciukotka (district autonom în Federația Rusă); Peninsula Ciukotsk din Rusia; ciukoții se
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
feniciana, de prin 1050 i.C.; în linie, de la dreapta la stînga; fenicienii sînt considerați inventatorii alfabetului; stă la baza tuturor alfabetelor ulterioare, semitice sau indo-europene (grec, etrusc, latin, chirilic, gotic, copt, ebraic, aramaic etc.) 109. fijiana O Fiji familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oriental; VOS latină 110. filipino, pilipino O Filipine; varianta standard a limbii tagalog familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental, subgrupul filipinez central; VSO latină, tagalog 111. finlandeză (suomi) O Finlanda, R. Karelia (Rusia) / N Estonia, Suedia, Norvegia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
la baza tuturor alfabetelor ulterioare, semitice sau indo-europene (grec, etrusc, latin, chirilic, gotic, copt, ebraic, aramaic etc.) 109. fijiana O Fiji familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oriental; VOS latină 110. filipino, pilipino O Filipine; varianta standard a limbii tagalog familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental, subgrupul filipinez central; VSO latină, tagalog 111. finlandeză (suomi) O Finlanda, R. Karelia (Rusia) / N Estonia, Suedia, Norvegia Spre deosebire de maghiari, veniți în Europa prin anul 1000, finlandezii s-au stabilit în nordul Europei în urmă cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ramura semitica; din limba vorbită evoluează, începînd cu sec. X, limbile tigrinya, iar limba scrisă rămîne o limbă savanta sud-arabică de la stînga la dreapta 127. gilbertină (te taetae ni Kiribati) O Kiribati / N Fiji, Tuvalu, Insulele Solomon, Vanuatu, Noua Zeelandă, Hawai familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul micronezian; limba morica (sau moraică) ritmica, asemenea japonezei; VOS latină 128. gondi N India (Madhya Pradesh, Gujarat, Andhra Pradesh, Maharashtra, Chhattishgarh) familia dravidiana, ramura centrală, grupul gondi-kui devanagari, telugu, gondi 129. gotica LM; sec. IV-IX d.C.; în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbi khoisan fără scriere 138. hausa O Nigeria / N Niger, Togo, Sudan, Camerun, Burkina Faso, Benin, Ghana, R. Centrafricana, Chid, R. Congo, Eritreea familia afro-asiatică, ramura ciadiana sau negro-africană, grupul nigero-ciadian arabă (în trecut), latină 139. hawaiană O Hawai (SUA) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul polinezian; VSO transcriere latină 140. herero (otjiherero) N Namibia, Botswana, Angola; limba bantu, vorbită de populația herero familia nigero-congoleză, ramura benue-congo, grupul bantu alfabet latin 141. hindi-urdu (hindustani) O India (hindi), Pakistan (urdu), Fiji (hindustani de Fiji
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
politice; scrise cu alfabete diferite) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central; SOV devanagari (hindi, hindustani), persano-arabă adaptată - nasta'liq (urdu) 142. hiri motu O Papua-Noua Guinee, alături de engleză și tok pîșin este un pidgin bazat îndeosebi pe motu (limba austroneziana, malayo-polineziană, grupul oceanic) 143. hitita LM, Asia Mică (Anatolia, Capadochia) mîl. ÎI i.C.; textele hitite (cîteva mii de tăblițe din sec. XIX - XIV i.C.) reprezintă cele mai vechi atestări ale unei limbi indo-europene familia indo-europeană, ramura anatoliană; limba
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sakha tyla) OR în Republică Sakha (Iakuția) din Siberia (Federația Rusă) familia altaica, ramura turcica, grupul turcic siberian de nord; aglutinanta, armonie vocalica; fără gen gramatical; SOV chirilica, cu cinci litere suplimentare 148. ibanag N Filipine (Isabela și Cagayan) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez; VSO latină 149. iberă LM, Peninsula Iberica, coasta mediteraneeana, pînă în sec. I - ÎI d.C.; înlocuită de latină, apoi de catalana limba izolată; considerată de unii lingviști limba autohtonă, ne-indo-europeană; cuvinte comune cu limba basca semi-silabarică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
indo-europeană, ramura traco-ilirică, grupul mesapiano-iliric; unii lingviști (mai ales albanezi) susțin descendentă directă a albanezei din ilirică; limba centum nu s-au păstrat decît unele cuvinte în texte grecești și latinești 155. ilocană OR Filipine (ins. Luzon, ins. Babuyan) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez silabară indiană (în trecut); latină 156. ilonggo (llonggo, hiligaynon) OR Filipine (Bisaya) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul central filipinez; intonaționala; trei tipuri de case markers: absolutiv, ergativ și oblic; utilizează reduplicația transcriere latină (varianta filipino); a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
centum nu s-au păstrat decît unele cuvinte în texte grecești și latinești 155. ilocană OR Filipine (ins. Luzon, ins. Babuyan) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez silabară indiană (în trecut); latină 156. ilonggo (llonggo, hiligaynon) OR Filipine (Bisaya) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul central filipinez; intonaționala; trei tipuri de case markers: absolutiv, ergativ și oblic; utilizează reduplicația transcriere latină (varianta filipino); a utilizat, înainte de sosirea europenilor, scrierea baybayin (alibata), derivată din kawi 157. indoneziana (bahasa Indonesia, malaeza) O Indonezia / N
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
central filipinez; intonaționala; trei tipuri de case markers: absolutiv, ergativ și oblic; utilizează reduplicația transcriere latină (varianta filipino); a utilizat, înainte de sosirea europenilor, scrierea baybayin (alibata), derivată din kawi 157. indoneziana (bahasa Indonesia, malaeza) O Indonezia / N Timorul oriental familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul malaez; SVO; indoneziana este în realitate una din formele dialectale ale malaezei (bahasa Malaysia) latină, arabă (în trecut) 158. ingușă O Republică autonomă Ingușeția (Federația Rusă) / N Cecenia, Osetia de Nord, Kazahstan, Uzbekistan familia caucaziana, ramura nakho-daghestaneză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nihongo) O Japonia limba izolată; posibilă înrudire cu coreeană; posibilă apartenența la familia altaica; aglutinanta, SOV; tipologie ritmica morica (moraică) proprie mixtă: ideografica (kanji) și fonetică-silabarică (hiragana, katakana) 167. javaneza (bahasa Jawa) N Insula Java (Indonezia), Malaisia, Singapore, Olanda familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul indonezian de vest tradițională proprie de proveniență indiană, notata și cu caractere arabe și latine 168. kabardină N Rusia, Turcia familia caucaziana, ramura abkhazo-adîghei, grupul cerchez; SOV latină (în trecut), chirilica 169. kabye (kabiyé, kabre) N Togo
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
religioase), devanagari, persano-arabă, latină, takri 184. kawi (javaneza veche) LM; sec. VIII-XVI; vechea limba literară a Insulei Java (Indonezia); descrisă de Wilhelm von Humboldt în 1834 (Despre limba kawi din Insula Java), în care avansează ideea unei familii malayo-polineziene familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul javanez alfasilabarică kawi, derivată din scrierea pallava 185. kazaha O Kazahstan / N Afghanistan, China, Mongolia, Rusia familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak meridional; SOV; adj. - subst. chirilica cu 9 litere suplimentare, latină modificată, arabă modificată 186. kekchi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]