204 matches
-
înclinate către păstrarea ordinii și către subordonarea față de autoritate. Cei socializați în perioade de bunăstare economică și socială, cum este cazul cohortelor născute după cel de-al doilea Război Mondial în Europa de Vest și America de Nord sunt mai înclinați spre independență și autoafirmare, valori Postmaterialiste care nu fac totdeauna casă bună cu religiozitatea tradițională. Pe de altă parte, schimbarea contextului social în care trăiește individul matur duce și la modificarea orientărilor valorice ale acestuia. Traversarea unei perioade de instabilitate economică și socială duce
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Poetica lui Dostoievski (1987) este unul polemic, K. încercând să le răspundă celor care îl consideră pe scriitorul rus doar un investigator al sufletului bolnav și un stilist precar. Autorul demonstrează că pentru Dostoievski frumosul este o valoare fundamentală, ca autoafirmare a omului în lupta cu realitățile contrare aspirației spre armonie și echilibru. Analizându-i evoluția, K. vorbește, pe urmele lui Mihail Bahtin, despre polifonia romanului dostoievskian, prilej al unui excurs dens dedicat naratologiei. Un capitol identifică arhetipuri ale „psihologiei blestemate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287723_a_289052]
-
este construit raportul minte/trup, aplicat În patriarhatele de varii chipuri relației bărbat-femeie ca raport Între cele două categorii. Antifeminismultc "Antifeminismul" Pentru eugeniști, feminismul este „rău” fiindcă deturnează femeile de la menirea lor naturală și de la interesul pentru sănătatea colectivă Înspre autoafirmare și căutarea fericirii personale, un ideal individualist incompatibil cu miturile autosacrificiului, atât de răspândite În culturile naționalist-colectiviste. Feministele erau tratate ca exemple, adesea laolaltă cu bețivii, de creaturi „disgenice”. Chiar dacă unii eugeniști acceptau ca femeile să voteze, unica rațiune a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
să oferi altceva în schimb? Ce poți propune tu, la rândul tău? PROGRAM DE ACTIVITATE OBIECTIVE: Dezvoltarea competențelor de cooperare si mediere în procesul de rezolvare a conflictelor; Analiza obstacolelor care pot împiedica cooperarea si comunicarea eficientă; Încurajarea demersurilor de autoafirmare a personalității si autoconducerii școlare; Educarea sentimentului responsabilității, negocierii, compromisului si toleranței. CAMPANIA DE PUBLICITATE stand informațional , prezentarea obiectivelor (în cadrul consiliilor, ședințelor cu elevii, părinții, ședințe volante, administrative etc.)instruirea generală a elevilor. Postere Stand Tehnici interactive Comunicare Discuții de
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]
-
literaturi științifice de referință în psihologia învățării, cu scopul de a fundamenta ipotezele aplicative în învățământ. Considerăm studiul inițiat de autoare ca fiind o nouă viziune aplicativă asupra motivației elevilor, elaborată din interiorul procesului de învățare, în orizontul disponibilităților de autoafirmare ale elevului. Studiul psihopedagogic privind relațiile dintre aspirațiile de autoafirmare și impulsurile cognitive stimulative în învățare se axează pe modalitățile dinamizare a învățării școlare, fie în contextul competiției, fie în contextul cooperării, și într-un caz și în celălalt, autoarele
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
a fundamenta ipotezele aplicative în învățământ. Considerăm studiul inițiat de autoare ca fiind o nouă viziune aplicativă asupra motivației elevilor, elaborată din interiorul procesului de învățare, în orizontul disponibilităților de autoafirmare ale elevului. Studiul psihopedagogic privind relațiile dintre aspirațiile de autoafirmare și impulsurile cognitive stimulative în învățare se axează pe modalitățile dinamizare a învățării școlare, fie în contextul competiției, fie în contextul cooperării, și într-un caz și în celălalt, autoarele centrează dinamismul învățării școlare pe trebuința de succes în rezolvarea
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
ocupat de tratarea motivației învățării ca ansamblu ce răspunde stimulilor interni, am încercat să precizăm funcțiile motivației, natura motivelor elevilor, factorii motivaționali ai învățării și motivația în contextul școlii. Ne-am străduit să identificăm avantajele și dezavantajele motivației centrate pe autoafirmare și influența acesteia asupra reținerii și reproducerii mnezice. Capitolul al II-lea cuprinde caracteristicile psihologice de vârstă ale școlarilor, repere psihogenetice și psihodinamice ale dezvoltării, stadialitatea cognitivă morală și psihosocială, vârstele școlare, considerații generale. Pentru a putea propune măsuri de
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de acest fel sunt apreciate negativ de către grupul de colegi. Acest caz este mai obișnuit în păturile de jos și în anumite grupuri minoritare frustrate din punct de vedere cutural. I.5.1. Avantajele și dezavantajele motivației centrate pe autoafirmare Motivația axată pe autoafirmare, în general, pare a fi cea mai puternică motivație disponibilă pe parcursul perioadei active a individului, în ceea ce privește realizările sale școlare și profesionale. În pofida tendinței multor educatori de a denigra motivația bazată pe autoafirmare
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
apreciate negativ de către grupul de colegi. Acest caz este mai obișnuit în păturile de jos și în anumite grupuri minoritare frustrate din punct de vedere cutural. I.5.1. Avantajele și dezavantajele motivației centrate pe autoafirmare Motivația axată pe autoafirmare, în general, pare a fi cea mai puternică motivație disponibilă pe parcursul perioadei active a individului, în ceea ce privește realizările sale școlare și profesionale. În pofida tendinței multor educatori de a denigra motivația bazată pe autoafirmare, cercetările arată că acestea
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
autoafirmare Motivația axată pe autoafirmare, în general, pare a fi cea mai puternică motivație disponibilă pe parcursul perioadei active a individului, în ceea ce privește realizările sale școlare și profesionale. În pofida tendinței multor educatori de a denigra motivația bazată pe autoafirmare, cercetările arată că acestea reprezintă un factor important în procesul de învățământ. Fără îndoială, trebuința de autoafirmare, de câștigare a prestigiului constituie semnul distinctiv al maturizării personalității, iar motivația pe termen lung, centrată pe autoafirmare, devine de asemenea necesară. Bunul
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
perioadei active a individului, în ceea ce privește realizările sale școlare și profesionale. În pofida tendinței multor educatori de a denigra motivația bazată pe autoafirmare, cercetările arată că acestea reprezintă un factor important în procesul de învățământ. Fără îndoială, trebuința de autoafirmare, de câștigare a prestigiului constituie semnul distinctiv al maturizării personalității, iar motivația pe termen lung, centrată pe autoafirmare, devine de asemenea necesară. Bunul simț ne arată, însă, că excesul privitor la acest tip de motivație, nu poate duce decât la
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
a denigra motivația bazată pe autoafirmare, cercetările arată că acestea reprezintă un factor important în procesul de învățământ. Fără îndoială, trebuința de autoafirmare, de câștigare a prestigiului constituie semnul distinctiv al maturizării personalității, iar motivația pe termen lung, centrată pe autoafirmare, devine de asemenea necesară. Bunul simț ne arată, însă, că excesul privitor la acest tip de motivație, nu poate duce decât la consecințe de nedorit. S-a demonstrat, de exemplu, că exagerarea motivației centrate pe autoafirmare poate genera suficientă anxietate
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
termen lung, centrată pe autoafirmare, devine de asemenea necesară. Bunul simț ne arată, însă, că excesul privitor la acest tip de motivație, nu poate duce decât la consecințe de nedorit. S-a demonstrat, de exemplu, că exagerarea motivației centrate pe autoafirmare poate genera suficientă anxietate spre a submina învățarea. Acelaș exces poate conduce la aspirații școlare și profesionale, profund nerealiste care mai târziu, sunt urmate de eșecuri răsunătoare și de prăbușirea respectului de sine, fie de debarasarea de sarcinile didactice, ca
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
dăuneze capacității elevului de a-și percepe limitele, putându-l predispune la raționalizarea eșecurilor sale și la nerecunoașterea faptului că vederile sale sunt de nesusținut din punct de vedere logic și pragmatic. Un alt dezavantaj al exagerării motivației bazate pe autoafirmare este acela că orientarea sa utilitaristă îi limitează longevitatea. Astfel, elevul a cărui motivație școlară este înainte de toate extrinsecă, tinde să acorde prea puțină atenție unor discipline de studiu după ce a trecut examenul sau după ce a obținut diploma - dacă cunoștințele
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
bătrâni al parohiei, Proiectul Educațional Copiii în lumina lui Hristos este un parteneriat în folosul comunității care își propune dezvoltarea la elevii mici a trăirilor transmise de unele sărbători din viața românilor, cultivarea talentului lor artistic și dezvoltarea abilităților de autoafirmare în cadrul comunității locale. Triada familie-școală-biserică, susținută de implicarea părinților, a cadrelor didactice și a slujitorilor bisericii, a făcut posibilă realizarea de activități de voluntariat social, de răspândire a învățăturii creștin ortodoxe și a contribuit la dezvoltarea spiritului caritabil. 5 A
A primi, a dărui, a fi... Pași spre educație by Carmen-Mihaela Pelin, Doina Uncescu, Felicia-Rodica Hărămiță () [Corola-publishinghouse/Science/764_a_1817]
-
fi: a) interioare și exterioare, b) motive de stimulare nemijlocită a elevilor și motive de perspectivă. N.A. Frandsen (1935) consideră că învățarea copiilor este stimulată, direcționată și susținută de cinci tipuri principale de motive: a) motive cognitive, b) autorealizarea, c) autoafirmarea, d) necesitățile de afiliere, e) impulsurile fiziologice. După P.M. Iakobson (1960), motivele învățării școlare pot fi: a) motive negative, b) motive pozitive sociale sau personale c) motive constituite în procesul de învățare. A.N. Leontiev (1964), clasifică aceleași motive doar
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
de vedere realist privind aspectele reale ale funcționalității motivației elevilor. Profesorii trebuie să accepte că motivarea extrinsecă și motivarea intrinsecă pot duce la creșterea randamentului școlar, prin întrepătrunderea lor. Trebuie recunoscut rolul diferitelor forme ale motivației extrinseci, a trebuinței de autoafirmare, a trebuinței de performanță relațională cu nivelul de aspirație, care pot influența calitatea învățării elevilor. 2. Evaluarea motivelor învățării. Profesorul trebuie să detecteze și să evalueze exact structura și funcționalitatea sistemului motivațional, emoțiilor și sentimentele cognitive ale elevului căruia nu
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
susținute de patru „procese însoțitoare“, activizante, motivogene: reglarea atenției, motivarea supraordonată, trăirea succeselor la învățătură și adaptarea la noile sarcini / probleme didactice (H. Rüppel, 1982). 6. Utilizarea competiției, a întrecerilor ca situații didactice motivogene. Aceste modalități se sprijină pe trebuința autoafirmării fiecărui elev și a grupului. Cercetările psihopedagogice (L. Negreț, 1983) recomandă utilizarea inteligentă a competiției între grupele omogene ale clasei, în condițiile repartizării unor sarcini de învățare a căror natură este comună, dar diferă între ele prin numărul de cerințe
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
în care să interacționeze factorii: inventivitate, ingeniozitate, fluiditate și flexibilitate în gândire; capacitatea de a elabora soluții (imagini, idei) noi, originale; vigoare imaginativă, sensibilitate la probleme, spontaneitatea și sinceritatea autoexpresiei; trebuința de performanță, de realizare și autorealizare, de autoactualizare și autoafirmare. În literatura românească, s-au relevat factori structurali de bază ai creativității, insistându-se, mai ales, asupra rolului unora cum ar fi flexibilitatea și originalitatea, implicate atât în creativitatea generală, cât în cea specifică (Al. Roșca). De asemenea, s-a
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
procesului învățării; lipsa unei activări, încurajări și prețuiri corespunzătoare a motivației intrinseci; - cultivarea unui stil algoritmic de gândire și rezolvare a problemelor în detrimentul celor euristice și creative; - insuficienta dezvoltare și implicare a forței eului subiectului în procesul de automotivare și autoafirmare a personalității sale; - nerealizarea unei concordanțe operaționale între motivele de cunoaștere, simțire și acțiune ale subiecților educației; - încurajare insuficientă a atitudinilor constructive, de încredere în forțele proprii ale individului sau grupului; - nevalorificarea adecvată a interacțiunilor comunicative, cognitive , afective și a
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
libertatea acordată Bisericii la începutul secolului al IV-lea,Biserica a fost călăuzită de către Duhul Sfânt în Hristos ca „nor umbros” în fața arșiței rațiunii omenești.Ca rod al lucrării Duhului Sfânt, Simbolul niceo constantinopolitan nu constituie astfel un act de autoafirmare a Bisericii sau o„luare la cunoștință de sine” față de Hristos, ci dimpotrivă un actde ascultare față de Hristos ca Domn al Bisericii, prin hotărârea dea rămâne în dulceața stăpânirii Sale, iar în al doilea rând un act dedreptate față de plinătatea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ei scriu „mecanisme de apărare sau stiluri de coping”. Celor optsprezece mecanisme din glosarul DSM IV-R li se adaugă sublimarea (numărul mecanismelor preluate din lista Annei Freud crește acum la șase) și cele treisprezece care urmează: Afirmarea de sine (numită autoafirmare în glosarul DSM-IV) Altruismul Anticiparea Autoobservarea Capacitatea de a recurge la celălalt 17 Distorsiunea psihotică Identificarea proiectivă Omnipotența Plângerea cuprinzând solicitarea unui ajutor și respingerea ajutorului Proiecția delirantă Refuzul psihotic Retragerea apatică Umorul. Aceste completări vizează mai cu seamă mecanismele
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
à autrui ș„capacitatea de a recurge la celălalt”ț. 4) Afirmarea de sine - sintagmă care apare, în traducerea franceză a DSM-IV (affirmation de soi), pe lista mecanismelor de nivel adaptativ ridicat - este desemnată în glosarul aceluiași DSM-IV prin termenul „autoafirmare”. Să mai notăm că în lista lui Valenstein apare reliefarea afectelor. Vezi și definiția dată la subcapitolul dedicat afirmării de sine din a doua parte a lucrării noastre, precum și prezentarea făcută reliefării afectelor (v. infra, capitolul de față). 5) Bergeret
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
aceea propusă de Vaillant apare în DSM-IV (American Psychiatric Association, 1994/1996), unde sunt descrise următoarele șapte niveluri ale funcționării defensive: 1) Nivelul adaptativ ridicat. Opt apărări date ca exemplu - anticiparea, capacitatea de a recurge la celălalt (afiliere), altruismul, umorul, autoafirmarea, autoobservarea, sublimarea și reprimarea - permit o adaptare optimală la factorii de stres, accentuează sentimentul de gratificare, autorizează o percepție conștientă a sentimentelor, a ideilor și a consecințelor lor și asigură cel mai bun echilibru posibil între diferitele motivații conflictuale. 2
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
violent, care se rezolvă în cele mai diferite feluri. Adler consideră că sentimentul de inferioritate respectiv corespunde unei reacții naturale, este inițial evocat în raport cu părinții, pe urmă cu adulții. Este un sentiment care dispare în timp odată cu maturizarea personalității, cu autoafirmarea individuală, care lasă o notă individuală asupra fiecăruia, în care trebuie luate în considerare reușitele, variabilele culturale etc. Pentru Adler sentimentul primar de inferioritate are un corolar complementar, necondiționat, al compensării, cu componente fiziologice distincte. Compensarea, la Adler, reprezintă un
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]